208 matches
-
adjectivizat panicat, adjectivul familiar panicos (creat în română, ironic) și, mai ales, verbul a (se) panica. Pe acesta din urmă îl găsim destul de des în limba actuală, în registrul colocvial și în stilul jurnalistic. De obicei este tranzitiv, în construcții cauzative („a produce cuiva panică”: „Zvonurile au panicat Romania”, stiri.rol.ro, 20.05.2007), sau însoțit de pronumele reflexiv, ca marcă lexicală și intensificator al participării la acțiune: „Credincioșii nu se panichează în situații limită” (Libertatea, 6.03.2009); „M-
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
următorul sens expresiei: „Ființa lui Iahve va fi cunoscută din faptele lui viitoare în relație cu Israel” - Exodus, a critical theological commentary, S.C.M. Press, London, 1974, p. 76; Unii bibliști au sugerat traducerea textului masoretic în cauză la forma activă, cauzativă de Riphil, astfel că sensul ar fi următorul: „Cel Care Crează”; „Cauza de a fi”; „Cel Care va fi”; „Eternul” - vezi R.L. Ottley, The Religion of Israel, Londra, 1936, p. 30; Frank M. Cross, Canaamite Myth and hebrew Epic, Harvard
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
r- a face [pe cineva] să se cumințească, a cuminți niśan.lan- a se logodi niśanlandïr- a face să se logodească, a logodi mav.lin- a se învineți mavlintir- a învineți Referință Bibliografica: SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII, 04 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
de ani în urmă. Aceasta are avantajul de a fi prima în lanțul cauzal. Ea este cea care a declanșat efectiv întregul proces. Decizia politică este pragmatic cauza responsabilă de efectul considerat. Teoretic, ea poate fi catalogată, prin depărtarea ei cauzativă, drept nesemnificativă. În nici o teorie a delincvenței nu vom găsi inclusă o cauză de genul acesta. Ea este prea indirectă. În plus, o decizie de acest fel poate să nu ducă neapărat la un asemenea efect. Să presupunem că în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Poziția geografică” a unei colectivități nu va fi inclusă într-o asemenea listă, pentru că nu ne putem imagina cum ar putea ea acționa asupra variabilelor cauzale abstracte și, prin intermediul acestora, asupra efectului. Putem face, de asemenea, presupoziții rezonabile asupra puterii cauzative a diferiților factori. Acum un secol, teoriile sociale erau tentate să acorde factorilor personali (educație, inteligență, caracter, moralitate) rolul cel mai mare în explicarea poziției sociale. Teoriile actuale acordă acestor factori o importanță minoră, factorii structurali reprezentând cauzele puternice ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicată de acest din urmă model cu aproape o dată și jumătate (Udy, 1980). O teorie contextuală puternică poate evita cauzalismul slab, care constă în elaborarea unor liste cauzale nestructurate de factori despre care se presupune că își aduc o contribuție cauzativă, rămasă însă nespecificată. Analizând circuitele probabile ale determinării, interdependențele dintre factori, se pot opera discriminări în ceea ce privește ponderea cauzativă a diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ale diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ultime, în timp ce alții ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evita cauzalismul slab, care constă în elaborarea unor liste cauzale nestructurate de factori despre care se presupune că își aduc o contribuție cauzativă, rămasă însă nespecificată. Analizând circuitele probabile ale determinării, interdependențele dintre factori, se pot opera discriminări în ceea ce privește ponderea cauzativă a diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ale diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ultime, în timp ce alții ca reprezentând mai mult variabile intermediare, cu o contribuție proprie marginală. În explicarea delincvenței, de exemplu, eficiența sistemului de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
influență slabă sau ca reprezentând o variabilă intermediară în cadrul unui circuit mai puternic - dezorganizare socială, scăderea generală a eficienței mecanismelor sociale de control și integrare. O asemenea analiză este utilă și pentru selectarea strategiilor de acțiune. Identificarea factorilor cu acțiune cauzativă puternică în raport cu cel cu acțiune slabă oferă posibilitatea selectării acelor strategii capabile efectiv să realizeze modificări majore în fenomenul efect și a eliminării acelora care nu pot produce decât efecte neînsemnate. Nedistingerea cu claritate între o teorie abstractă și o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cel mai adesea, o traducere exactă a lor. Și într-adevăr, multe analize ale capacității iau în considerare caracteristici variate ale contextului social, căutând să determine influența lor asupra fenomenului de explicat, fără a face însă presupoziții teoretice asupra mecanismelor cauzative. Variația satisfacției muncii este asociată, de exemplu, cu o mulțime de variabile de tip contextual ca: vârsta, sexul, nivelul școlar, profesia, nivelul ierarhic etc. O asemenea distincție apare cu claritate în cercetările empirice care utilizează variabilele contextuale nu ca indicatori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timp, o astfel de comunitate parcurge faze înscrise în propria sa structură: semănat, cules, naștere, căsătorie, moarte. Prezentul nu este cauzat de trecutul imediat sau mai îndepărtat, după cum, la rândul său, el nu cauzează viitorul. Timpul nu are un sens cauzativ. Și, prin aceasta, în timp nu se petrece nimic demn de a fi consemnat. Timpul este doar un loc în care comunitatea își trăiește în forme stabile viața. Evenimentul este înalt predictibil, tipologizat în însăși structura prezentă. Ce s-a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în timp. Schimbarea socială face timpul interesant nu numai dintr-un punct de vedere strict cognitiv - în fiecare moment de timp, societatea a fost relativ diferită, deci descrierea sa aduce un plus de informație -, dar și din punct de vedere cauzativ. Între momentele timpului începe să existe o relație cauzală. Starea prezentă este determinată, într-o oarecare măsură, de starea trecută. Dacă vrem să înțelegem cum suntem în prezent, trebuie să știm cum am fost în trecut. În cazul societăților stabile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-o societate dinamică, evenimentele încep să se lege între ele. Axa timpului devine nu numai un loc al variației, ci și o axă a determinării, a cauzalității. Societatea devine în mod real o serie temporală. Fiecare eveniment devine productiv, cauzativ. El schimbă echilibrul existent, împinge cursul istoriei într-o direcție anume. Evenimentele politice, războaiele, descoperirile științifice au consecințe importante asupra viitorului. Este normal ca o societate dinamică să se înțeleagă pe ea însăși în termeni istorici. Istoria include în ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inclusiv de subiectivitatea umană. Un război purtat de două comunități arhaice are în el ceva „ritual”, repetabil. Războiul grecilor cu perșii este un eveniment unic, irepetabil. Descrierea stărilor succesive în timp aduce o informație nouă. b) Evenimentul capătă un rol cauzativ în evoluția viitoare a societății. Un război,de pildă, poate fi un eveniment responsabil (evident, nu singurul, ci în conjuncție cu altele) de căile pe care evoluează unele țări pe o perioadă destul de lungă. Chiar tipul de istorie practicat de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru putere. Înorice caz, la suprafață, acest tip de evenimente este cel mai evident, părând să aibă consecințe distincte asupra evenimentelor ulterioare. Dinamica în timp a acestor societăți îi pare observatorului foarte zbuciumată, plină de evenimente-surpriză care, din cauza contribuției lor cauzative apreciabile, dau istoriei înseși un caracter impredictibil. Societățile sclavagiste și feudale europene sunt tipice pentru o asemenea istorie extrem de zbuciumată. Mai trebuie să considerăm o componentă importantă care dă istoriei acestor societăți un caracter specific. Proprietatea privată a pulverizat procesul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Acesta este motivul pentru care putem considera că metoda comprehensivă se bazează pe o presupoziție fundamental indeterministă. Singurul lucru pe care îl putem face este să determinăm cauza subiectivă a acțiunilor umane. Ea reprezintă elementul inițial al seriei de determinare (cauzative) care duce la evenimentul de explicat. Această presupoziție este foarte clar exprimată de către Raymond Aron (1961): „Istoria tradiționalistă este acțiune, adică este făcută din deciziile luate de către persoane într-un loc și într-un timp precis. Aceste decizii ar putea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reverendul se alesese cu exilul la Waterswick. Acum, în timp ce vâslea pe canal și intra în Eel Stretch, tuna și fulgera în tăcere împotriva contracepției, a avortului și a relelor provocate de promiscuitatea sexuală. Toate erau simptome și cauze și simptome cauzative ale haosului moral în care se transformase viața de pe Pământ. Și, în cele din urmă, mai erau și excursioniștii. Preotul paroh St John Froude ura excursioniștii. Ei mânjeau micul Eden al parohiei sale cu ambarcațiunile lor, cu radiourile lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fie o aspectualizare continuativa. Prezenta actantului-pacient pact ne determină să alegem prima variantă, adică a unui nou început. Dar marcatorul auxiliar "voi" poate fi interpretat ca modalitate volitiva virtualizantă (Greimas 1983: 81). • schemă analitică finală este guvernată de un eveniment cauzativ evolutiv, unde cauzatorul este A1 (Iliescu + ceilalți), instrumentul este pactul, iar rezultatul final sunt cei doi pacienți abstracți (țară și nivelul de trai). SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Triunghiul electoral
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și opțiunile tuturor partidelor în ceea ce privește intrarea României în NATO și UE") și pe plan național, prin structura conceptuală a cuvântului "reazem", asociat Bisericii, Școlii și Armatei, care implică o trecere de la trecut către viitor. • schemă analitică finală. Observăm același eveniment cauzativ evolutiv, dar de această data combinat cu un eveniment static implicit ("Biserică, Școala și Armata, ca reazem al dăinuirii noastre naționale"). SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Se observă același
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a se opune", "a nu acceptă"). • schemă rezultativa. Se observă același timp, viitor, care conduce către o modalitate volitiva virtualizantă, dar, de această dată, printr-o aspectualizare terminativa a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
identitar. Astfel putem avea o aspectualizare incoativa, unde "cine" este Emil Constantinescu, dar și o aspectualizare continuativa, unde "cine" este Ion Iliescu. Dacă ne raportăm la agentul-cetățean, vom observa o modalitate epistemică ( a judeca). • schemă analitică finală are un statut cauzativ evolutiv datorită frazei "sunteți chemați să judecați", construită pe diateza pasivă, iar verbele "a chema" și "a judeca" implică o evoluție acțională, dar și mentală. SAC 5 = "Eu vă chem la vot." • schemă de interpretare este structurată pe: (1) agent
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
liniștea fiecăruia") pentru prima parte (μ = Sunteți chemați să judecați). • schemă rezultativa. Acțiunea de a vota implică timpul viitor și în funcție de vot putem avea aspectualizarea continuativa (Ion Iliescu) sau aspectualizarea incoativa (Emil Constantinescu). • schemă analitică finală. Evenimentul are un statut cauzativ evolutiv, deoarece Ion Iliescu este cel care determină acțiunea de a vota. SAC 6 = "Eu sunt astfel." • schemă de interpretare este construită pe un singur agent, si anume Ion Iliescu. Actanții-obiecte nu trebuie interpretați denotativ, ci, mai degrabă, conotativ, devenind
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe un proces acțional (β a asigura) care presupune un transfer. • schemă rezultativa este structurată pe aspectualizare incoativa, sugerată de marcatorul auxiliar de viitor care sugerează, de asemenea, o modalitate actualizantă deontica de abilitate. • schemă analitică finală este un eveniment cauzativ evolutiv. SAC 3 = "Eu mulțumesc oamenilor." • schemă de interpretare este structurată pe: (1) Triunghiul electoral: EU VOI 1 VOI 2. (2) Rolurile tematice sunt: * agenți-participanți: Emil Constantinescu * beneficiari: VOI colectiv (toți, indiferent de opiniile lor politice, religioase, colaboratorii mei) și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Folosirea frecventă a anacronismului punctual se poate îndrepta uneori către un stil "de afaceri"; combinațiile sistematice de retroversii punctuale și durative pot crea sau, cel puțin, se pot adăuga la impresia pe care o dezvoltă povestirea conform unor legi clare, cauzative: un anumit eveniment cauzează o situație, ea face posibilă un alt eveniment ș.a.m.d. Dacă retroversiile durative sînt dominante, atunci cititorului i se insuflă rapid impresia că nu se întîmplă nimic spectaculos. Narațiunea pare a fi o succesiune de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]