208 matches
-
retorici, cît și în noile cercetări de pragmatică, însă din perspective diferite, căci retorica studiază modul cum trebuie organizată comunicarea pentru a produce un anumit efect, în vreme ce pragmatica procedează a posteriori, deoarece constată tipurile de efecte și stabilește trăsăturile factorului cauzativ. În relație cu cultura însă, comunicarea trebuie privită în mod deosebit sub raport cognitiv, prin tipul elementelor transmise și prin statutul celui de la care pornesc aceste elemente. Comunicarea se realizează nu numai între indivizi, ci și între grupuri de oameni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
examinării noilor intrări în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive, hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii sau din limbajul comun: *antiimflamatoare, *antitusive, *antivirale, *barbiturice, *blindate, *celulare, *contraceptive, *demachiante, *deodorante, *detartrante, *energizante, *executive, *melaminate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
clasificator flexionar" pe care o îndeplinește desinența -uri și pentru efectele, în ansamblul sistemului, ale acestei funcții, v. Pană Dindelegan (2002a: 38-39). 36 Pentru analiza specială a acestei terminologii, cf. Dindelegan (2002b), iar pentru neutrele în -e, p. 50-51. 37 Cauzativele semnifică, de la o apariție la alta, "verbe", "propoziții", "construcții", ambiguitate care se rezolvă contextual. Numai cu sensul "verb cauzativ" preia de la substantiv genul neutru. Cu celelalte două sensuri aparține femininului. 38 Relativele prezintă o ambiguitate asemănătoare celei de la nota 38
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Dindelegan (2002a: 38-39). 36 Pentru analiza specială a acestei terminologii, cf. Dindelegan (2002b), iar pentru neutrele în -e, p. 50-51. 37 Cauzativele semnifică, de la o apariție la alta, "verbe", "propoziții", "construcții", ambiguitate care se rezolvă contextual. Numai cu sensul "verb cauzativ" preia de la substantiv genul neutru. Cu celelalte două sensuri aparține femininului. 38 Relativele prezintă o ambiguitate asemănătoare celei de la nota 38, semnificând fie "pronume", fie "propoziție". Numai cu sensul "pronume relativ", aparține neutrului; cu celălalt sens aparține femininului. 39 Aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fermitate” sau „stabilita-te”. Ca verb este întâlnit la forma hifil cu sensul de „credință” sau„adevăr”. Pentru confirmarea unui adevăr se spunea adesea cuivasau despre ceva „așa este” adică „amin” . Utilizat la forma hifil carepoate avea un sens preponderent cauzativ, în cazurile cele maifrecvent folosite capătă un sens aproape exclusiv declarativ. Casubstantiv, la status constructus adică la genitiv ori împreună cuprepozițiile me (be) â în, se redă prin „a se încrede în”, sau le (le) âal, ai, ale) și exprimă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
precoce, dacă apare la un an după înlocuirea valvei, în caz contrar, tardivă), endocardita cauzată de pacemaker și endocardita la pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu expresii adverbiale ca deliberately 'în mod deliberat'. În utilizarea "atributivă", susține Gisborne, verbele look 'a arăta' și sound 'a suna' cu un referent [+Uman] în poziția subiectului, pot desemna și evenimente dinamice, având, într-un anumit sens, o lectură cauzativă, deci implicând prezența unui subiect agentiv, care își "ajustează" imaginea în fața unui perceptor presupus generic, cu scopul de a crea o anumită percepție: (64) Jane is deliberately looking scary (to frighten off the boy she does not want to date
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
matrice. 143 Pentru această interpretare, vezi și GALR I (2008: 535). 144 Robert B. Lees, The Grammar of English Nominalizations, The Hague, Mouton and Company, 1960. 145 Vezi Manoliu-Manea (1977: 139). Autoarea derivă verbul a arăta intranzitiv din verbul vizual "cauzativ" a arăta ("a face să vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana arată o fotografie lui
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana arată o fotografie lui Petru". Cercetătoarea precizează că activul cauzativului poate apărea și cu Nominativul (în accepția curentă, obiectul perceput) subiectivizat, dacă este însoțit de un determinant: Casele arătau sumbre. 146 Semnalăm extinderea clasei de substituție a numelui predicativ din construcțiile personale, pentru care în GALR II (2008: 278-279) se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adjectivizat panicat, adjectivul familiar panicos (creat în română, ironic) și, mai ales, verbul a (se) panica. Pe acesta din urmă îl găsim destul de des în limba actuală, în registrul colocvial și în stilul jurnalistic. De obicei este tranzitiv, în construcții cauzative („a produce cuiva panică”: „Zvonurile au panicat Romania”, stiri.rol.ro, 20.05.2007), sau însoțit de pronumele reflexiv, ca marcă lexicală și intensificator al participării la acțiune: „Credincioșii nu se panichează în situații limită” (Libertatea, 6.03.2009); „M-
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
reverendul se alesese cu exilul la Waterswick. Acum, în timp ce vâslea pe canal și intra în Eel Stretch, tuna și fulgera în tăcere împotriva contracepției, a avortului și a relelor provocate de promiscuitatea sexuală. Toate erau simptome și cauze și simptome cauzative ale haosului moral în care se transformase viața de pe Pământ. Și, în cele din urmă, mai erau și excursioniștii. Preotul paroh St John Froude ura excursioniștii. Ei mânjeau micul Eden al parohiei sale cu ambarcațiunile lor, cu radiourile lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Best Medicine, dr. Henry G. Bieler, care poate fi considerat a fi „Hipocrate modern”, ajunge la trei concluzii de bază referitoare la boli, bazate pe 50 de ani de experiență clinică: Prima este aceea că bolile nu au ca agent cauzativ principal germenii. În schimb, cred că boala este cauzată de o toxemie care are ca rezultat afectarea sau anularea funcțiilor celulelor, înlesnind, astfel, multiplicarea și atacurile germenilor. A doua concluzie la care am ajuns este aceea că, aproape în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
4.2.3. Critici și alternative...................................................................... 134 4.3. Abordări "proiecționiste"....................................................................... 137 4.4. Abordări "(neo)construcționiste"........................................................... 139 4.5. Abordări cognitive.................................................................................. 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj....................................................................................... 149 5. Alternanța cauzativă........................................................................................ 150 5.1. Probleme terminologice, definiții.......................................................... 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului................................................ 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării.............................. 159 5.3.1. Cauzativizare................................................................................ 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare................................................ 161 5.3.3.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am extras aspectele relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a căror
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui Reinhart cap. = capitol cat. = catalană CAUS = morfemul cauzativ zero, în accepția lui Pesetsky (1995), Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) CP = Complementizer Phrase (engl.), grupul complementizatorului CRE = construcție reflexivă ergativă D = categoria funcțională determinant DP = Determiner Phrase (engl.), grupul determinantului D-Structură = structură de adâncime Dat./ dat. = Dativ ECM
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt considerate cele numite ambi-tranzitive (Dixon 1987: 5), adică acelea care pot fi folosite atât tranzitiv, cât și intranzitiv. Pentru această accepție a termenului, fiecare limbă dispune de ergativitate, în măsura în care dispune de verbe tranzitive cu pereche intranzitivă și de verbe cauzative. Acest fenomen a fost descris ca alternanță cauzativă − vezi Capitolul 3, 5. Kibrik (1987: 137) arată că limbile a căror gramatică este dominată de noțiunea de Factitiv sunt considerate semantic ergative, iar cele în care gramatica este dominată de Actor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adică acelea care pot fi folosite atât tranzitiv, cât și intranzitiv. Pentru această accepție a termenului, fiecare limbă dispune de ergativitate, în măsura în care dispune de verbe tranzitive cu pereche intranzitivă și de verbe cauzative. Acest fenomen a fost descris ca alternanță cauzativă − vezi Capitolul 3, 5. Kibrik (1987: 137) arată că limbile a căror gramatică este dominată de noțiunea de Factitiv sunt considerate semantic ergative, iar cele în care gramatica este dominată de Actor sunt semantic acuzative. În concepția autorului, Factitivul și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
John moved the stone 'Ion a mișcat piatra', în cea de-a doua structură John fiind subiectul ergativ (vezi și supra, 3.4.). O altă accepție, combătută de Dixon, este cea lexicală (vezi supra, 3.4.), în care ergativ și cauzativ sunt termeni sinonimi. La Burzio (1981), Pesetsky (1982), Pullum (1988)55, termenul ergativ este folosit în legătură cu perechile John opened the window 'Ion a deschis fereastra'/The window opened ' Fereastra s-a deschis', dar nu pentru a descrie relația dintre S
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
locale, în număr de zece; cazuri secundare, în număr de trei, exprimate prin formanți care se pot adăuga la forme cazuale deja existente. Hjelmslev nu vorbește despre un caz ergativ în limba lak, preluând de la Dirr denumirea de instrumental (numit cauzativ la Schiefner 61), dar descrierea instrumentalului din lak, comparată cu descrierea instrumental-ergativului din tabassaran, arată că e vorba despre același caz. Instrumentalul redă nu numai instrumentul acțiunii, ci și cauza inițială a acțiunii, motivul sau agentul: calba mazra-inu iuš undi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Această diferență este determinată de cazul (profund) diferit al subiectului: ergativ, pentru kill, și nominativ, pentru die. Într-un anumit punct al analizei sale, în care se ocupă de relația dintre tranzitivitate și direcție, Anderson ajunge la concluzia că structurile cauzative pot fi interpretate ca implicând subordonarea unei structuri ergative care are trăsăturile [− Locativ], [+ Direcție], corectând, într-un anumit fel, identitatea stabilită de Lyons (1995 [1968]) între structurile tranzitive cauzative și structurile ergative. Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relația dintre tranzitivitate și direcție, Anderson ajunge la concluzia că structurile cauzative pot fi interpretate ca implicând subordonarea unei structuri ergative care are trăsăturile [− Locativ], [+ Direcție], corectând, într-un anumit fel, identitatea stabilită de Lyons (1995 [1968]) între structurile tranzitive cauzative și structurile ergative. Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile localiste nu mai sunt astăzi utilizate în calitate de cadru teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vedere semantico-discursiv, aplicativul semnalează prezența unui complement important, o persoană care constituie destinatarul sau beneficiarul acțiunii sau direcția deplasării (valori prototipice). În limbile bantu, forma aplicativă a verbului marchează și adăugarea complementelor cu valoare instrumentală. În ceea ce privește raportul dintre aplicativ și cauzativ, Creissels (2004a) subliniază că acestea au în comun validarea prezenței unui termen sintactic nuclear care nu poate figura ca termen nuclear al construcției de bază a verbului, dar rolul semantic al complementului adăugat este diferit (destinatar, beneficiar, direcție, instrument vs
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
termen sintactic nuclear care nu poate figura ca termen nuclear al construcției de bază a verbului, dar rolul semantic al complementului adăugat este diferit (destinatar, beneficiar, direcție, instrument vs cauză, agent) și că există scenarii istorice conform cărora aplicativul și cauzativul ar avea o sursă comună. 6.3. Există antipasiv în limbile acuzative? Răspunsul la această întrebare depinde foarte mult de accepția dată antipasivului. Părerile cercetătorilor sunt împărțite. Cei mai mulți susțin că există structuri antipasive și în limbile acuzative, așa cum există pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
său a fost însoțit de un zâmbet' On y vend les fruits cher/Les fruits s'y vendent cher ' Cineva vinde scump fructele aici'/' Fructele se vând scump aici' La branche casse/La branche se casse 'Creanga se rupe'; (4) cauzativele ergative: Il dort avec un somnifère/ Un somnifère le fait dormir ' El doarme cu un somnifer'/' Un somnifer îl face să doarmă'. Așa cum se poate observa, autorul include sub pasivizare mai multe fenomene care astăzi sunt tratate distinct de majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
somnifère/ Un somnifère le fait dormir ' El doarme cu un somnifer'/' Un somnifer îl face să doarmă'. Așa cum se poate observa, autorul include sub pasivizare mai multe fenomene care astăzi sunt tratate distinct de majoritatea lingviștilor: pasivul cu auxiliar, alternanța cauzativă (vezi Capitolul 3, 5.), construcțiile medii și impersonale, variațiile reflexiv/nonreflexiv care afectează verbele ergative (vezi Capitolul 3, 6.1.), cauzativele ergative. Este interesant de observat că autorul consideră verbele de tipul a intra (pe care astăzi le-am considera
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]