269 matches
-
am recomandat d-nei Lovinescu, pe care o cunoșteam din 1967. Prozatoare remarcabile (iar Rodica Iulian, si poeta) la plecarea din țară, nu-și făcuseră încă un nume la Paris (abia cîțiva ani mai apoi, românul Oanei Orlea Un sosie en cavale, tradus după Revoluție și în românește, sub titlul Perimetrul zero de d-na Ioana Triculescu, va fi comentat, în prezent a autoarei, la faimoasele Apostrophes televizate ale lui Bernard Pivot). D-na Lovinescu avea nevoie de cineva pentru transcrierea Agendelor
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
la Universitatea Lumière, Lyon, Franța, Presa italiană despre ultimele faze ale extinderii Uniunii Europene de Ariane Landuyt, prof. univ. dr., și Daniele Pasyuinucci, prof. asociat la Universitatea din Siena, Italia etc. Nu lipsesc autorii români: Radu Dobrescu, ph. dr., Universitatea Caval, Canada, George Popescu, asist. univ. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București ș.a. Practic, revista echivalează cu un simpozion științific internațional, la care se discută probleme de o arzătoare actualitate ale comunicării prin intermediul presei. Șomajul și șantajul, nevasta
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
povești și snoave (acestea cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile lor. în mod firesc, dă ilustrații ale unor instrumente populare: cobză, telincă, trișcă, fluier cu dop, caval, nai, bucium, cimpoi, drâmbă, buhai, daira. Proverbele sunt prezente în toată lucrarea, unele dintre ele figurând ca motto-uri la unele capitole: Apa trece, pietrele rămân, Apa trage la matcă și românul la teapă, Să nu dea Dumnezeu românului cât
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
născut în 1969, studii de scenaristică în Italia și diplomă de realizator la Departamentul de Audio-vizual de la école Cantonal d’Art din Lausanne, autor al unor documentare apreciate la festivaluri naționale & internaționale - “Connu de nos services”, “La bonne conduite”, “En cavale”), însoțit de o echipă de filmare, a așteptat în fața acestei săli și a înregistrat cu răbdare și minuție fiecare gest, reacție, grimasă, declarație, confesiune a parlamentarilor ieșiți la o pauză de țigară sau de cafea. A rezultat un pasionant document
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot Biblia ne furnizează informații cu privire la muzica instrumentală și instrumentele folosite. Existau instrumente cu coarde (Lire, Psalterion, Kinnor, Trombon, Timpanon), instrumente de suflat (Cavalul, Flautul, Orga, Cornul, Trompeta, Cornet), și instrumente de percuție (Clopote, Clopoței, Chimvale, Tamburină)<footnote J. Stainer, The Music of the Bible (1914); C.H. Cornill, Music in the Old Testament (1909); S.B. Finesinger, Musical instruments in the Old Testament (1926); K.
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
jale, cântat la fluier. Oile au recunoscut fluierul și s-au întors la stăpân. Da, dar erau oi. Proaste ca în proverbe. Se spune că după pierderea vaselor românești, toți responsabilii flotei, cu buzunarele pline de datorii, și-au cumpărat cavale și-au străbătut Dobrogea, jeluindu-se foc. Ca să nu devină cenușă, li s-au confiscat fluierele - altceva nu mai aveau - și au fost chemați, pe rând, în politică, mai ales în Parlament, sub pânzele albe ale imunității.
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața din caval și nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii s-au născut din stâncă / O Țară-aveau - Mamă și vatră / O țară ce trăiește încă // Le-am urmat noi - așa-i destinul - / Să apărăm prin veac, cu sânge / Meleagul pe care și
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Constantin Țoiu Sept. 1975. Obsesia înmulțirii țiganilor. Restaurant Pescăruș. Orchestra. Toți îmbrăcați în negru, cu papion. Își încearcă instrumentele. Cacofonie interminabilă... Cel cu cavalul fumează; din cînd în cînd, se oprește, mai trage din țigare, apoi duce cavalul la buze și suflă restul de fum prin caval... Observația unui activist evreu inteligent dezamăgit. "Cu rușii,... am văzut cum a ieșit. N-a ieșit nimic
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
Constantin Țoiu Sept. 1975. Obsesia înmulțirii țiganilor. Restaurant Pescăruș. Orchestra. Toți îmbrăcați în negru, cu papion. Își încearcă instrumentele. Cacofonie interminabilă... Cel cu cavalul fumează; din cînd în cînd, se oprește, mai trage din țigare, apoi duce cavalul la buze și suflă restul de fum prin caval... Observația unui activist evreu inteligent dezamăgit. "Cu rușii,... am văzut cum a ieșit. N-a ieșit nimic, - din contră... Să facă,... să facă mai repede italienii comunismul ăla al lor, cu
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
țiganilor. Restaurant Pescăruș. Orchestra. Toți îmbrăcați în negru, cu papion. Își încearcă instrumentele. Cacofonie interminabilă... Cel cu cavalul fumează; din cînd în cînd, se oprește, mai trage din țigare, apoi duce cavalul la buze și suflă restul de fum prin caval... Observația unui activist evreu inteligent dezamăgit. "Cu rușii,... am văzut cum a ieșit. N-a ieșit nimic, - din contră... Să facă,... să facă mai repede italienii comunismul ăla al lor, cu Berlinguer, să vedem; dar pînă atunci..." * * * Tot B.S. La
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
că limba română literară era pe calea cea bună, iar nenumărate din excesele sale strigătoare la cer urmau să fie confirmate de evoluția generală, re-latinizantă. "Și șase legioane/ De diavoli blestemați/ Treceau că turbilioane/ De flăcări infernale,/ Calări toți pe cavale/ Cu perii vulvoiați.// Și mii și mii de spaime/ Veneau din iad râzând/ Pe Mihnea să-l defaime." Urmează trei versuri explicative, care confirmă interdicția postuma a răzbunării, data de vindicativa babă încă de la prima apariție: "fiu-meu în ultima
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
calului propriile-i neîmpliniri, instalându-și grandoarea prin cavalcada genială cu care se încheie, si de la înălțimea căreia nu va mai coborî: "Mihnea încalecă, calul sau tropota,/ Fuge că vântul;/ Sună pădurile, fâșie frunzele,/ Geme pământul./ Fug legioanele, zbor cu cavalele,/ Luna dispare;/ Cerul se-ntunecă, munții se cleatină -/ Mihnea tresare./ Fulgerul scânteie, tunetul bubuie,/ Calul sau cade;/ Demonii raseră; o, ce de hohote!/ Mihnea jos sare./ Însă el repede iară încalecă,/ Fuge mai tare;/ Fuge că crivatul, sabia-i sfârâie
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
fuge,/ Pare că-l sfâșie guri însetabile,/ Hainele-i suge;/ Babă pe-o cavală iute că fulgerul/ Trece-nainte,/ Slabă și palida, pletele-i fâlfâie/ Pe osăminte;/ Barbă îi tremura, dinții se cleatină,/ Muge că taur,/ Geme că tunetul, bate cavalele/ Că un balaur./ O, ce de hohote! raseră demonii,/ Iadul tot rase!/ Însă pe creștetul munților, zorile/ Zilei venise." "Poesiile vechi și nouă" ale lui D. Bolintineanu, 1855.
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute armonii naționale, ce înveseleau pe orășenii români; muzicele cîntau pentru europenii străini; cimpoiul pentru bulgari și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare a fi și cum arăta în vechime Herăstrăul, Floreasca și Băneasa. "Spre nord, notează Papazoglu, era balta Herăstrăului, în marginea acestei bălți a ridicat Constantin
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
urme se păstrează pînă astăzi. La această dumbravă se serba, totdeauna, de elita bucureșteană ziua Întîi de Mai; acolo se auzeau cîntările cele mai melodioase ale cucului, privighetorilor, turturelelor și ciocîrliilor, zbengul mieilor pe lîngă oițe și cîntecul ciobanului din caval, cum și cimpoiul grădinarului, cobza și vioara lăutarului iar, în vremea fanarioților, tambura, naiul și chemanu făceau dezmierdarea publicului". Sau iată evocată mînăstirea Colțea, cu școală și spital, înălțată de spătarul Mihai Cantacuzino în 1715. Turnul de clopotniță ar fi
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul cu plânsul e frate Iar izvoarele sărate Care cad peste cuvânt Sunt lăcate pe mormânt Ce-n lăuntru-ți se prăvale Într-un bocet de cavale. Iar când lacrima o-mbraci În mireasma de copaci, În culori din buburuze Și-n zâmbet în colț de buze Viața nu-și mai are rostul, Un străjer în avanpostul Lumilor fără hotar Și pe-al cerului altar. Referință Bibliografică
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
Și văzui dedesupt vrerile-mi ninse Covor pentru pași spre zările-aprinse. Și, obosit, poposii pe nisip, la amiază, Și adormii vegheat de-un șarpe și-o barză, Iar trezirea îmi fu fără șuier de val, Dar și fără durluit de caval, Căci aurul la mine iarăși se-ntoarse, Să-mi piardă și visul cu șoaptele-i arse. LA CUMPĂNA CEASULUI-AN (1) Se uită mama lung spre vale, Cu ochii ei de azur sfânt, Cu dorul ce-a bătut cărare De-atâta
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urma. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cânta. Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din sluta. Citește mai mult ÎNTRE ANOTIMPURIAscut fierul de plug fără recolta în zareîmpletesc funii pentru țărușii din brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrundeși peștii își pierd, apre amonte, de urmă.Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cântă.Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval.Piere stafia, născând o zână din sluta.... V. POEM INSOMNIAC, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016. Zorii Se dezbrăca noaptea de stele, Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunză în arbori uvertura luminii
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
la Cluj, pe scena Operei Maghiare. Teodora Enache îl are ca partener în această călătorie de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor suflul nou al incantației heterofonice. Biletele pentru „Incantations for Bela Bartok” se găsesc deja în vânzare la casa de bilete a Operei
Coolt-week! [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
19:00, pe scena Operei Maghiare. Teodora Enache îl are ca partener în această călătorie de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor suflul nou al incantației heterofonice. Teodora Enache a creat, de-a lungul timpului, parteneriate artistice unice, cu artiști precum Stanley Jordan, Benny
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
Manusardi , Darius Brubeck, Johnny Răducanu, Marius Mihalache și foarte mulți alții. Proiectul pe care îl lansează acum, împreună cu Theodosii Spassov, este, în fapt, recrearea unei întâlniri muzicale atât de obișnuită, cu secole în urmă, în spațiul Dunărean. Aici, vocea și cavalul au fost dintotdeauna parteneri în doine, hore și alte melosuri folclorice. Celor doi li se va alătura un ansamblu de percuție care va sprijini improvizația explozivă, vocală și instrumentală. “Întâlnirea mea cu Theodosii Spassov e jumătate destin, jumătate voința mea
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
Festival, am avut câteva concerte în Romania și, după o pauză de câțiva ani, ne-am reîntâlnit, anul trecut, în Sofia. Sunt sigură că rafinatul public clujean îl va aprecia la valoarea lui”. Theodosii Spassov a început să cânte la caval încă de la începuturile studiilor sale muzicale. Artistul a dezvoltat propriul propriul stil, unic, de a cânta la acest instrument prin sintetizarea folclorului tradițional cu jazz, fusion și muzică clasică. În cei peste 20 de ani de carieră, a cucerit cu
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
Sunt de remarcat atât costumele cât și instrumentele lor, aducând un plus de spectaculozitate și autentic. Membrii trupei sunt: Roland Dickmann (leader-ul trupei) : cimpoi medieval, blockflöte, fluier unguresc, fluier irlandez, percuții, voce Zoltán Arany: cimpoi medieval, cimpoi unguresc, fluier unguresc, caval, vioară Ernő Kiss : țitera, tambur(darabana) Márió Gál :tobe medievale, alte percuții László Szalma :cobza, țitera, clopoței L Fiți bineveniți!
Medieval Valentine’s Party! [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
Cultură, spectacole, evenimente ROMANYEAH! de Cinty Ionescu vine în premierăla Brașov. Este un performance audio-video live creat de CINTY IONESCU alături de MANDELA GAJON - live instruments (flaut, caval, fluiere, ocarina,clopoțel, kalimba) pe un sound design de BRENNAN GREEN. ROMANYEAH! este un proiect comisionat și susținut de ICR New York în primăvara anului 2012, în urma premiului de excelență pentru video design câștigat de Cinty Ionescu la Fringe New York City
ROMANYEAH! [Corola-blog/BlogPost/97712_a_99004]