270 matches
-
opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
sport, de unde culesese onoruri, dar și în viața lui de părinte, de țăran român de la poalele Făgărașului. Mult, mult timp, a fost plâns de rude, de prieteni, de cunoscuți, de tot satul pe care îl distrase cu clarinetul, fluierul și cavalul lui. La înmormântare au venit nechemați 12 preoți din toată zona. Au venit lăutari de pe cele trei văi, în semn de prețuire pentru cel care a fost CAMPIONUL NICOLAE OGRINJA, cântărețul satului Domnești. Fetița a rămas lângă Elena, mama ei
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
la UNESCCO a vorbit, în încheiere, despre relațiile tradiționale, istorice și culturale dintre Republică Moldova cu România. Manifestarea s-a încheiat cu un concert de muzică populară și ușoară susținut de Sava Regățean, din București, Vergil Ene din Drăgășani la caval,si Alexia Rotaru din Balș, copilul minune din grupa mare la grădiniță.. Prin numerosul public participant și prin prezența celor peste 50 de scriitori din diferite colțuri ale țării, manifestarea a fost o reușită. Semn că opera lui Gib I.
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460963433.html [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]
-
la Cluj, pe scena Operei Maghiare. Teodora Enache îl are ca partener în această călătorie de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor suflul nou al incantației heterofonice. Biletele pentru „Incantations for Bela Bartok” se găsesc deja în vânzare la casa de bilete a Operei
Coolt-week! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9318/coolt-week [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urma. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cânta. Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din sluta. Citește mai mult ÎNTRE ANOTIMPURIAscut fierul de plug fără recolta în zareîmpletesc funii pentru țărușii din brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrundeși peștii își pierd, apre amonte, de urmă.Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cântă.Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval.Piere stafia, născând o zână din sluta.... V. POEM INSOMNIAC, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016. Zorii Se dezbrăca noaptea de stele, Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunză în arbori uvertura luminii
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai la-ndemână. Singur și-mpreună cu Larion Marica. (Fragment muzical. George
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm’ plășé. Auzăm cucu’ cântân’, auzăm păsările. Mă gâném șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
muzical - din trâmbiță) Apăi lăsam trâmbdița. Mă puném apăi și cântam apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
2015 Toate Articolele Autorului FLOARE DE CASTAN Sclipitoare și lucioasă, Floare albă de mireasă, Strugurel de fulgi de nea, Ori un colț de catifea, Policandru alb de ceară, Ori surâs de primăvară, Coif din săli de carnaval, Ori doina unui caval, Refugiu pentru albine, Ori creasta unei coline, Un castel fragil de puf, Văruit, un vârf de stuf, Inima de-argint a ceții, Ori cântec al dimineții, Codițe de iepurași, Ori aripi de fluturași, Stele strânse grămăjoară, Ori volan de domnișoară
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1429425938.html [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ROMANȚĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Cavale tânguie prin munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1440658315.html [Corola-blog/BlogPost/343968_a_345297]
-
și noapte La fel de-ndoliate. Și, vai, ca niște jalnici Și vinovați furunculi, Apar pe trupul țării Distrugători homunculi. Pierduta noastră țară Te-ai afundat în tine, Apar marionete, Ce clămpăne că-i bine Impozite cretine Și taxe criminale Blochează în cavale Cântările de jale. Se moare-n România Ca-n abatoare stranii Ce vite de tăiere Au devenit țăranii, Dar trec și muncitorii Și trec și cărturarii, Prin marile sentințe Și marile avarii. Pe-aici, prin România Nu numai că se
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
tehnici diferite de emisie a sunetului și o paletă timbrală de mare diversitate. Susține recitaluri solistice schimbând un instrument cu altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
a sunetului și o paletă timbrală de mare diversitate. Susține recitaluri solistice schimbând un instrument cu altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Radu Voinescu, Nicolae Băluță, Tudor Pană, Constantin Arvinte, Paraschiv Oprea, George Sârbu și Adrian Grigoraș. Cronicari din Detroit-Michigan, S.U.A. și din Glasgaw-Scoția au scris încă din anul 1966 despre ,,excepționalul Zamfira", care ,,dovedește interpretări de înaltă clasă la fluier și caval și o minunată agilitate". ,,În galeria artiștilor români contemporani, Dumitru Zamfira aduce o zestre nuanțată de melodii, care parcă vorbesc, pentru că el modelează aerul, nu din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale", scria Adrian Păunescu. ,,Rigoarea execuției interpretative echilibrează spațiul expresiv
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
în flori, un el și o ea sub o creangă alunul ce da-ta în flori pe deal mai sună o talangă și adorm împreună pe pufuri de nori, lacul se unduie în valuri, izvorul șipotește sub mal, răsună, răsună cavaluri e trist nechezatul de cal Referință Bibliografică: e trist nechezatul de cal / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
E TRIST NECHEZATUL DE CAL de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1496480225.html [Corola-blog/BlogPost/377438_a_378767]
-
Dvs. pentru muzică. IC: Cântările acestor locuri s-au dizolvat în mine, mi-au intrat in fiecare celulă și nu mă vor părăsi până la cea din urmă suflare: triluri de privighetori,de cuci și ciocârlii; doine din fluier și din caval; susur tainic de izvoare. Iar peste toate acestea, glasul de clopot al bunicului, Ioniță Crețeanu. Și cântările tatălui meu, Dumitru Crețeanu. MM: Vorbiți, vă rog, despre personalitățile care v-au influențat devenirea. La mine în sat, prin anii șaptezeci ai
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
din capitală și nu numai, unind sentimentele în vers și transformând iubirea în poeme-sărbătoare. Invitați de onoare, poeții din capitală dar au fost și invitați speciali , actorii Marius Nanău și Mihai Serghei Todor, acompaniați de instrumente tradiționale, printre care un caval, un flaut străvechi și un fluier japonez (din vremuri imemoriale), care au pregătit un regal „Nichita Stănescu”. Și s-a auzit la finalul celor 30 de minute, din sala aproape plină, o exclamație ca din străfunduri: „Ce bine că e
SĂRBĂTORIMD ZIUA INTERNAŢIONLĂ A POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorimd_ziua_internati_elisabeta_iosif_1380641251.html [Corola-blog/BlogPost/357459_a_358788]
-
Pincotan , publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. În miez de nopți, Să-mi fie Sublimul clar de lună, Însoțitor și prieten Pe lângă plopii suri; O palmă ca mătasea Pe pleoapa adormită, O șoaptă parfumată, Un cântec de caval. Să-mi picure pe buze Nectar de iasomie; Mărgăritare scumpe, Din ochii umeziți. Sclipiri de gingășie Pe trupu-mi vâlvătaie; Izvoare-nmiresmate Să-mi murmure-n dorinți. Desăvârșite clipe Sub mantia tăcerii, O primăvară caldă Ivită dintre munți. Covorul de brândușe
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Iar pasărea măiastră Să-mi dea aripi spre cer. Citește mai mult În miez de nopți,Să-mi fieSublimul clar de lună,Însoțitor și prietenPe lângă plopii suri;O palmă ca mătaseaPe pleoapa adormită,O șoaptă parfumată,Un cântec de caval.Să-mi picure pe buzeNectar de iasomie;Mărgăritare scumpe,Din ochii umeziți.Sclipiri de gingășiePe trupu-mi vâlvătaie;Izvoare-nmiresmateSă-mi murmure-n dorinți.Desăvârșite clipeSub mantia tăcerii,O primăvară caldăIvită dintre munți. Covorul de brândușeSă-mi fie alinarea,Iar pasărea măiastrăSă-mi
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
nici zile dar... * Însă-i ceva ce nicicând n-o să piară Divinul la sădit ca pe-un altoi Blândețea glasului și sângele de fiară Și-o limbă sfântă ce-o purtăm în noi! * De suni în corn, în bucium, sau caval Bătrânul dor răspunde în ecou Din râu, din ram, din șuierul de val C-același sânge avem nu-i unul nou! Și-acelasi glas cuvântă peste veac Aceeași limbă și-astăzi o vorbim De spui Român totuna-i că spui
NEMURITORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1440788238.html [Corola-blog/BlogPost/340132_a_341461]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2273 din 22 martie 2017 Toate Articolele Autorului bucurie Caisul își aprinde florile, E ceasul minunilor, Se desfac frunzele prunilor, Înflorește natura-n toate culorile... Mutăm în legendă orele, Se-aude-n depărtare un caval, Natura s-a trezit de bal, Învârtind tainic horele. Cântecul din ciocârlie Se aude în nuc sălbatec, S-a ivit primăvăratic Cu un tril să ne mângâie. Luna țese pe covoare, Raze dulci ce ne-nfioară Și în fiecare seară Bate
BUCURIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1490170986.html [Corola-blog/BlogPost/373411_a_374740]
-
de la Miroslovești, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonț inamic. O distinsă actriță de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formație de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. A urmat agapa, în “Sala tronului”, unde, din nou dl general R. Theodoru, redutabila actriță și părintele arhimandrit ne-au relevat supremația spiritului asupra trupului. Fiindcă nu sunt un cronicar de profesie, căruia deontologia îi cere să
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]