44 matches
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262259_a_263588]
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233716_a_235045]
-
cuprinse în fișele tehnice ale custodelui, precum și modificarea echipărilor existente, fără acordul custodelui și al Academiei Române; ... e) modificarea peisagistică, geomorfologică sau structurală a cavernamentului. (9) prin excepție de la alin. (8) lit. e), sunt permise activitățile de decolmatare în vederea explorării spațiului cavernicol, precum și activitățile necesare evacuării victimelor în caz de accident. Aceste activități se efectuează doar pe baza aprobării scrise a custodelui și în limita prevăzută în caietul de vizită. ... Articolul 8 Custodele poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249915_a_251244]
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
derocări ori decolmatări. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... (5) Peșterile se clasifică în funcție de valorile acestora, așa cum au fost definite la alin. (4), în clase de protecție, după cum urmează: ... a) clasa A - peșteri cu sectoare de valoare excepțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231373_a_232702]
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
13 aprilie 2011. (4) Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă). ... ------------ Alin. (4) al art. 43 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
pe albumele din ultima parte a vieții lirica sa se remarcă prin fantezie fervoare naturalețe și forță plastică a expresiei astfel are loc digestia parțială și extrabucală meciuri desfășurate în locații speciale troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole alge coleoptere diptere arahnide crustacee a fost folosită odinioară în loc de hârtie astfel numărul turiștilor sosiți în localitate a crescut continuu ei spun că e tabu ladino varietate de trifoi alb adesea cultivat ca plantă furajeră consumatorul nu face față întotdeauna
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
unei specii de lilieci frugivori ("Rousettus aegyptiacus") în Gabon, Republica Democrată Congo și Uganda și la alte două specii de lilieci insectivori în Republica Democrată Congo: ("Rhinolophus eloquens" și "Miniopterus inflatus"). Studiile din 2007 a liliecilor frugivori egipteni ("Rousettus aegyptiacus") cavernicoli care trăiesc în peștera Kitaka din Uganda au izolat ARN virusului Marburg din țesuturi și au demonstrat anticorpi specifici virusului. Până în prezent, Gabon este singura țară în care liliacul "Rousettus aegyptiacus" s-a dovedit a fi rezervorul pentru ambele virusuri
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
bryoides" - "Hypericum buckleyi" - "Hypericum bupleuroides" - "Hypericum caespitosum" - "Hypericum callacallanum" - "Hypericum callithyrsum" - "Hypericum calycinum" - "Hypericum campestre" - "Hypericum canadense" - "Hypericum canariense" - "Hypericum capitatum" - "Hypericum caprifoliatum" - "Hypericum caprifolium" - "Hypericum caracasanum" - "Hypericum cardiophyllum" - "Hypericum cardonae" - "Hypericum carinatum" - "Hypericum carinosum" - "Hypericum cassiopiforme" - "Hypericum castellanoi" - "Hypericum cavernicola" - "Hypericum cerastoides" - "Hypericum chamaemyrtus" - "Hypericum chapmanii" - "Hypericum chejuense" - "Hypericum choisyanum" - "Hypericum cistifolium" - "Hypericum cohaerens" - "Hypericum collettieae" - "Hypericum collinum" - "Hypericum concinnum" - "Hypericum confertum" - "Hypericum conjungens" - "Hypericum connatum" - "Hypericum cordatum" - "Hypericum cordifolium" - "Hypericum coris" - "Hypericum costaricense" - "Hypericum crenulatum" - "Hypericum crux-andreae" - "Hypericum cuadunatum
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul 2004 începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea mai bogată fauna chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. Cercetările conduse de profesorul universitar Ioan Coroiu de la Facultatea de biologie a Universității din Cluj Napoca, au
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
în rest podeaua este acoperită de crustă sau zone largi fără depuneri notabile. Peștera este uscată fără a fi prezenți curenți de aer, temperatura ambientală fiind de circa 10 grade Celsius. De asemenea, fauna este reprezentată de prezența unor specii cavernicole ( diptere si lepidoptere, troglobionți și troglofile ) și a lilecilor Miotis și Rinolof. În peșteră se mai gasesc fragmente de oase de rozătoare de factură recentă, cultura materială nefiind semnalată. Ca forme de eroziune pot fi enumerate: marmite, nivele de curgere
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Creierul, localizat în parte dorsală a prosomei, este constituit din 3 părți: protocerebronul, deutocerebronul și tritocerebron. Ventral se află ganglionul subesofagian. Creierului și ganglionul sunt conectați formân un inel circumesofagian. "Organele de simț." ii au 2 - 4 ochii, iar speciile cavernicole nu au niciunul. Este bine dezvoltată chemorecepția. Cel mai imporatant simț este cel tactil. El este executat de trihobotrii, perișori tactili răspândiți pe toată suprafața corpului, în special pe pedipalpi și picioare. Cu ajutorul lor pseudoscorpionii recepționează atât vibrațiile suprafeței pe
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
înaripate, aripile încep să se dezvolte în acest stadiu. Aripile anterioare se sclerozează pentru a oferi protecție aripilor posterioare. Majoritatea urechelnițelor sunt nocturne locuind în crăpături ale stâncilor sau ale cojii copacilor. În Hawaii și Africa de Sud s-au raportat specii cavernicole, oarbe. Sunt omnivore, alimentându-se cu o varietate de plante și animale, atât vii cât și moarte. Pentru a se proteja de animalele de pradă, specia "Doru taeniatum" secretă și ejectează jeturi de lichid galben rău mirositor până la 10 cm
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
primul ganglion subfaringian - piesele bucale, iar ganglionii trunchiului - picioarele. Uneori, chiar dacă capul este disecat de corp, picioarele încă se mișcă câteva minute. Funcția vizuală e îndeplinită de ochi simpli, numiți oceli, formați din lentile plate. Unele diplopode, în special cele cavernicole sunt lipsite de ochi. Antenele prezintă receptori olfactivi. Între baza antenelor și ochi sunt o pereche de organe senzoriale cunoscut sub numele de organele Tömösváry. După diferiți autori ele au și funcții diferite: hidroreceptori, chemoreceptori sau receptori acustici. Inima tubulară
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
Arahnidele sunt animale atât diurne cât și nocturne. Reprezentanții ce trăiesc în habitate aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole, ca păianjeni, ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepția solifugelor care aleargă foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Reprezentanții actuali ai clase Arachnida sunt grupați în 10 - 11 ordine. Principala contraversă o constituie Acari, nu există o înțelegere privind unitatea taxonomică. Unii acariologi
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
de pe valea Crișului Repede. Compoziția etnică a fost mereu constantă: circa 65% romani, 33% maghiari și alte naționalități. Intrarea în folosință a căii ferate, tronsonul Vad-Șuncuiuș, în anul 1870, descoperirea în 1905 a peșterii vestită prin bogata ei în fauna cavernicolă, au dat un nou impuls dezvoltării așezării, care devine și un punct turistic atrăgător. Mulți locuitori ai satului au participat la revolta populară de la Alesd din 1905, unii fiind uciși, iar alții arestați. Primul război mondial (1914-1918) întrerupe dezvoltarea așezării
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele, oferă botaniștilor un interesant și permanent teren de cercetare. Fauna cavernicolă este săracă, cel mai de seamă reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. În gheața peșterii s-a descoperit un schelet aproape întreg de Rupicapra. Peștera este amenajată și are corp de ghizi autorizați. Reportaje Imagini
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată fauna cavernicola din România. Descoperită de către Czaran Gyula și cei doi colaboratori Karl Handt și Veress Istvan la 10 noiembrie 1903. Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că deasupra cascadei Vadu Crișului ce poate fi văzută
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]