263 matches
-
din Rucăr de la 1800 și până la revoluția pașoptistă Din manuscrisul care cuprinde catagrafia preoților din Muscel pe anul 1810, rezultă între altele și treapta învățăturii fiilor de preoți la acea dată. Aflăm astfel, că unii învățau la Ceaslov, alții la Cazanie, iar alții la Psaltire. Erau deci trei trepte de învățătură, cea mai înaltă fiind a celor ce învățau la Psaltire. Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
fost mitropolitul Varlaam. Aici, el a instalat în 1640 o tipografie, unde a tipărit câteva cărți. Cărțile tipărite de el reprezintă acei „muguri de lumină” ai aurei culturale, dintre care remarcăm: --„Cartea românească de învățătură”, cunoscută și sub denumirea de „Cazania lui Varlaam”, bogat ilustrată cu scene specifice din viața Moldovei; --câteva cărți bisericești, în care strălucește credința ortodoxă a românilor; --volumul intitulat „Pravila lui Vasile Lupu”, cuprinzând legile și rânduielile juridice din „obiceiul pământului”, adică acele legi și rânduieli juridice
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
socială, economică și culturală 1-., Teologii români au tradus la început opere de frunte din acest domeniu, din grecește și slavona și apoi au pornit la expuneri proprii de teologie ortodoxă, folosind noi ediții de Psaltiri, Biblie, Viețile sfinților Liturghii Cazania lui Varlaam. În Mitropolia Ungrovlahiei au excelat între alții Mitropolitul Nifon .2/ Pentru anii 1848 1849 colectivul de istorici ce au alcătuit noul Tratat de Istoria Românilor vol. VII , tom I ,Editura Enciclopedica, București, 2003, definește cititorului aceste evenimentele din
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_car_varvara_magdalena_maneanu_1368686048.html [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
limbă pe care o vorbește poporul... Preotul să fie cel mai bun apărător al naționalității.” (Antonie Plămădeală, op. cit., p. 89) Marele arhiereu rămâne în conștiința posterității ca o Icoană vie a slujirii preoțești-naționale, prin râvna de salvare a limbii, a cazaniei și a naționalismului ortodox. Mitropolitul Gurie-Gură de Aur al Românilor, pe umerii căruia a stat întreaga luptă pentru limba română în Basarabia, a strălucit ca un mare suflet creștin, ca un mare dascăl român, ca un mare învățat, ca un
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul asupra ... “ Deoarece “Limba noastră-i limbă sfântă, Limba vechilor Cazanii “ trebuie să luptăm pentru puritatea limbii române. O analiză de stil și logică mă face să găsesc și la domnul Boc o exprimare improprie:”Am decis să-l remaniez pe ministrul Nica ... “ (sic ). Se remaniază ciorapul, nu ministru. El poate
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
făcut vorbire de icoane și le-a impus ca simbol al creștinismului în lăcașurile de cult.Mai întâi în mânăstiri și apoi în parohii. În 1643 vede lumina tiparului în Moldova “Carte românească de învățătură “ a mitropolitului Varlaam. În prefața Cazaniei se afirmă idea originii comune a Românilor, în care ne-a transmis în imagini artistice- aspecte din viața societăți moldovenești din satele și târgurile de pe atunci, inclusive lăcașuri de cult cu icoane, care contribuie mult la ridicarea valorii literare a
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
alternanța spiritului de sacrificiu, de dăruire, de mărturisire, întrevăzând sensul vocației lui ortodoxe finalizat ca împlinire a misiunii sale mesiano-hristică a dacului nemuritor. Aureola acestei mărețe și fastuoase lucrări are la bază întreaga sa viață desprinsă din Candelele Neamului, din Cazania Tradiției, prinsă în veșmântul de har durabil doar marilor eroi, care-și răscumpără tinerețea prin nobila suferință și jertfa cea sfântă. Cele două părți care alcătuiesc DRUMUL CRUCII, sunt de fapt Mărturisirile de credință și de iubire ale unei înalte
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
chiar și cei care, în zilele de 29-31 august 1989 deveneau eroii desțelenirii soartei limbii noastre pentru o bună parte din românime; cei care, au organizat marile proteste și manifestări împotriva deculturalizării prin presiuni imperiale și au reinstaurat „limba vechilor cazanii”. Pentru ca acum la aproape un sfert de veac, datorită fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta, încă să-și simtă agresată cultura care, de fapt, înseamnă însuși viitorul. Da, aceeași cultură pe care o simțim
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE by http://uzp.org.ro/agresiunea-asupra-culturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
ceramică colorată smălțuită. Credeam că sunt prin Piatra Moldovei! Un amănunt. Catedrala a fost inaugurată în anul 1946 în prezența Regelui Mihai și a primului-ministru Petru Groza!?! În muzeul de la subsol se află, între cele trei mii de cărți bisericești, Cazania lui Varlaam (1643) și Noul Testament de la Bălgrad (1648). Are 5.000 de locuri, iar Biserica Patriarhiei Române cca 300 de locuri! Sunt nemernici, proveniți din moluscă, care comentează în fel și chip intenția seculară de a avea și poporul român
VEST... DE VEST... SPRE VEST ... (I) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_vest_de_sergiu_gabureac_1368785888.html [Corola-blog/BlogPost/354890_a_356219]
-
și Inocențiu); Ceaslov (tipărit a doua oară în vremea lui Mihai Grigore Sturdza, cu cheltuiala mitropolitului Sucevei și Moldovei - Veniamin , la Mănăstirea Neamțului, în 1835, tipograf Isaiia); Didahii de Antim Ivireanu (tipărită din orânduirea mitropolitului Moldovei - Veniamin Costachi - în 1832); Cazanie (tipărită în limba română, la București în 1856); Octoih (tipărit în vremea lui Al. I. Cuza, cu osârdia episcopului Râmnicului, la Râmnic în 1865); Muzeul este un traseu viu de inițiere, ierarhic accesibilă în funcție de interesul și pregătirea vizitatorului. Iar patrimoniul
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
înaintași, ca niște salve de tun, au făcut să răsune limba străbună ? De la Testament literar, a lui Ienăchiță Văcărescu, la ,, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie'' a poetului, nepereche, Mihai Eminescu. ,,Limba noatră-i o comoară'' , limba sfântă ,,Limba vechiilor cazanii, / Care o plâng și care o cântă Pe la vatra lor țăranii'', ne-o spune cu-atâta har într-o ,,limbă dulce și-armonioasă'', Alexei Mateevici, preotul-poet basarabean. Iar Vasile Voiculescu, despre acest ,,grai valah'' ca o-nchinăciune, ințelept grăiește: că-i
MAREA LIMBA ROMÂNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1472625644.html [Corola-blog/BlogPost/375539_a_376868]
-
impunea prezența mea în alte locuri, am reușit să vizitez, aproape în fugă, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, din Fălticeni. Localitatea, atestată documentar pentru prima oară la 15 martie 1490, a devenit oraș în anul 1779, potrivit însemnărilor dascălului Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, iar după condica visteriei, în anul 1772. În clădirea aceasta, scriitorul a trăit și a creat între anii 1944-1961. A păstrat-o ca reședință de vară, după ce i-a fost pusă la dispoziție. Casa fusese construită de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
luminează nesfârșitul Tău ceresc? Și-apoi raiul fără margini, îmbuibat cu toate cele Nu e plin de noi românii, ce pe Tine te slăvesc? De-asta fă a noastră vorbă toți pe-acolo s-o vorbească, Că e limbă de Cazanii însfințită de dieci, Și e veche ca Adamii din grădina Ta lumească Ce ne-ai dat-o să o ducem, din-ceputuri până-n veci. Referință Bibliografică: Rugă pentru limba română / Mircea Dorin Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul
RUGĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1441042199.html [Corola-blog/BlogPost/379357_a_380686]
-
proza eminesciană” se consemnează, pe lângă cunoscutele sentimente patriotice ale poetului, exprimate prin elogierea frumuseții și bogăției limbii(„fagurele de miere”), a tradițiilor, istoriei glorioase, naturii patriei, dar și spiritului naționalortodox și al rolului bisericii în dezvoltarea limbii literare („limba vechilor cazanii / care-o zic și care-o cântă / pe la casa lor țăranii”) Un al doilea eseu dedicat marelui poet național „Mihai Eminescu și dragostea de țară”, amplifică și completează tezele abordate în primul articol „Pe parcursul vieții sale scurte, poetul va rătăci
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
de frisonul incertitudinii: „Sunt fericit! După trei decenii de așteptare în anticamera proprii-mi ființe, am reușit să tai, în sfârșit, cu briciul jugulara Cuvântului, ca apoi, să las să curgă-n tipar roua acestor confesiuni: îndoieli trecute și prezente, cazanii lirice jurnaliere, în mare parte, rescrieri necesare. Am, în schimb, o singură dilemă: se va recunoaște cineva în Poet? De-ar fi măcar unul!” Cea de-a doua etapă distinctă a creației lui Theodor Răpan cuprinde patru cărți inedite, în
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
cunosc ingredientele pe care trebuie să le conțină o piesă pentru a deveni hit internațional. Probabil că au dreptate. Alții vor susține că sunt un naționalist exaltat, eventual ultranaționalist, și că nu ne putem integra în Europa cu limba „vechilor cazanii”, a lui Eminescu, a lui Creangă. Probabil că și ei au dreptate. Toți (mă rog, aproape toți), mă vor atenționa, precum pe Ion Hagiu, „să-mi iau căciula jos din cap, spunând adesea că nu-s civilizat”. Mă gândesc, precum
Ă VERI BIG DIZĂPOINTID FOR MI! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488807014.html [Corola-blog/BlogPost/368989_a_370318]
-
făcut vorbire de icoane și le-a impus ca simbol al creștinismului în lăcașurile de cult.Mai întâi în mânăstiri și apoi în parohii. În 1643 vede lumina tiparului în Moldova “Carte românească de învățătură “ a mitropolitului Varlaam. În prefața Cazaniei se afirmă idea originii comune a Românilor, în care ne-a transmis în imagini artistice- aspecte din viața societăți moldovenești din satele și târgurile de pe atunci, inclusive lăcașuri de cult cu icoane, care contribuie mult la ridicarea valorii literare a
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
conchide autorul: „Aici, în matca nașterii noastre, dăinuirea neamului este echivalentă cu apărarea limbii, în truda unificatoare și în slujba nației. ( ... ) Limba leagă «prin sânge, pământul de popor.» Un popor născut creștin! Pentru că «Limba noastră-I limbă sfântă,/Limba vechilor cazanii ... »”. Autorul nu ocolește niciun eveniment din perioada de după decembrie 1989 și nu uită nici „Evenimentele din decembrie 1989-Târgu -Mureș: 20 martie 1990!„ , articol scris în 24-25 aprilie 2012, în care, „Parcurgând evenimentele mai sus menționate, premegătoare, și din timpul celor
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_in_slujba_adevarul_al_florin_tene_1382017889.html [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul asupra ... “ Deoarece “Limba noastră-i limbă sfântă, Limba vechilor Cazanii “ trebuie să luptăm pentru puritatea limbii române. O analiză de stil și logică mă face să găsesc și la domnul Boc o exprimare improprie:”Am decis să-l remaniez pe ministrul Nica ... “ (sic ). Se remaniază ciorapul, nu ministru. El poate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
destul de târziu și cu unele rezerve termenul Crăciun pentru Nașterea Domnului, numită în limba veche prin formula Născutul (informații bogate în Dicționarul Academiei). Avem, în această privință, mărturia scrierilor unor importanți clerici; astfel este numită, de exemplu, sărbătoarea creștină în Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
mănăstire de călugărițe în puștiul Iordanului. Din puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfanțul Varlaam scrie în Cazania să: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie by http://uzp.org.ro/sfanta-parascheva-sarbatorita-la-14-octombrie/ [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului ,, Mi-ai cântat în ceasuri grele cântecele duioșiei De-ai trezit în al meu Suflet cald - fiorul poeziei ! Mi-ai citit în ceasuri sfinte stihul vechilor Cazanii Răsărind credința-n Suflet ca s-o crească-n urmă anii ! ,, Vasile Militaru / Mama Am început cu aceste frumoase versuri, considerând-o pe mama ca pe un Înger coborât din Cer, aducându-mă pe lume ca pe cel mai frumos
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1427539842.html [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]