263 matches
-
de marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, în 1602. Între 1812-1818, biserica a fost mărită, iar în 1821 devine bastion al eteriștilor, pictura fiind refăcută în 1850. Muzeul de artă veche expune obiecte de cult, manuscrise, tipărituri, inclusiv Cazania de la 1643 a lui Varlaam. Întemeiată în 1655 de Episcopul Ghedeon al Hușilor, Mănăstirea Sihăstria a fost rectitorită în 1734 de Episcopul Ghedeon al Romanului. Prădată și incendiată de turci în 1821, refăcută în 1824, mănăstirea este părăsită între 1870-1909
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Monument de arhitectură în stil neoromânesc, muzeul, unic în țară, a fost inaugurat în 1967 și prezintă istoria tiparului românesc de la 1508 și până în 1830: miniaturi, hrisoave, picturi cu foiță de aur, primele cărți în limba română, „Evanghelia Învățătoare“ sau „Cazania lui Varlaam“, instrumente utilizate la scris și tipărit etc. Un alt muzeu interesant este cel al Scriitorilor târgovișteni, amenajat în fosta locuință a scriitorului Ion Alexandru Brătescu-Voinești, care adăpostește manuscrise, fotografii, documente ce au aparținut unor scriitori locali: Ienăchiță Văcărescu
Agenda2003-50-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281838_a_283167]
-
Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului ,, Mi-ai cântat în ceasuri grele cântecele duioșiei De-ai trezit în al meu Suflet cald - fiorul poeziei ! Mi-ai citit în ceasuri sfinte stihul vechilor Cazanii Răsărind credința-n Suflet ca s-o crească-n urmă anii ! ,, Vasile Militaru / Mama Am început cu aceste frumoase versuri, considerând-o pe mama ca pe un Înger coborât din Cer, aducându-mă pe lume ca pe cel mai frumos
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
fost mitropolitul Varlaam. Aici, el a instalat în 1640 o tipografie, unde a tipărit câteva cărți. Cărțile tipărite de el reprezintă acei „muguri de lumină” ai aurei culturale, dintre care remarcăm: --„Cartea românească de învățătură”, cunoscută și sub denumirea de „Cazania lui Varlaam”, bogat ilustrată cu scene specifice din viața Moldovei; --câteva cărți bisericești, în care strălucește credința ortodoxă a românilor; --volumul intitulat „Pravila lui Vasile Lupu”, cuprinzând legile și rânduielile juridice din „obiceiul pământului”, adică acele legi și rânduieli juridice
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
mănăstire de călugărițe în puștiul Iordanului. Din puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfanțul Varlaam scrie în Cazania să: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii.// Dorul păcii și-al luminii/ Știe-n cântec să-l urzească,/ Fraților, vorbiți cu fală/ Limba noastră, Românească.//...// Strângeți piatra lucitoare,/ Ce din soare se aprinde,/ Și-ți avea
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Așadar: ironie mereu și mereu parodie!", anunță Horia Gârbea înaintea textelor sale "pentru teatru", strînse în două volume la Editura Phoenix (Colecția Nouăzeci), Doamna Bovary sînt ceilalți și Mephisto * ). Straniu lucru, căutăm cu asiduitate "elementele neintenționale de literatură" în vechile cazanii la capătul unui ev despre a cărui literatură știm, printre altele, că s-a apărat cu înverșunare de... literatură, ca de o boală rușinoasă. Și burgheză, desigur. Numai că organismul literaturii, foarte vital și viclean, și-a refăcut de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Destui au căzut jertfă, precum poetul Mihail Săulescu, al cărui bust se înalță lângă Predeal, Ion Trivale, critic literar, discipol al lui Mihail Dragomirescu, poetul basarabean Al. Mateevici, autorul cunoscutei poezii Limba noastră ("Limba noastră-i limbă sfântă/ Limba vechilor cazanii/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii"), Const. T. Stoika, Andrei Naum, Ion Grămadă, N. Vulovici. Alții au fost răniți, ca Perpessicius și Camil Petrescu, sau prizonieri, ca G. Brăescu și G. Topîrceanu. Dacă autorul volumuluiVine
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
în limba română se tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 17. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? R: Coresi tipărește în românește, slavonește cărți de cult și învățături morale și religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (1565-1566), Psaltirea (1570). 18. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită în 1688. 19. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? R: Ion Heliade Rădulescu publică la București: „Curierul românesc
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
un pas. La Fântânele, ca la Socola, portarul dezlega ultimele intenții. Petru avea emoții. Toată viața a existat într-o stare confuză de examen picat sub linie. Pe drum a repetat rugăciuni, a citit Psaltirea, a răsfoit Noul Testament, Filocaliile, Sinaxarul, Cazania, Triodul. Fiecare carte bisericească i-a impus sentimentul de nou început. Ascuns după horn, iarna, deschidea romanele copertate în carton pânzat (mereu, prima lecție despre Dumnezeu). Erau căsuțele sale negre pline cu povești dantelate, literele precum niște păsări aliniate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai importante: biligenetică, glicogenetica, antitoxica, uropoetică, hematopoetică, marțiala, siderurgica și adipogenetică. Iată, dacă vă interesează, si scară durităților: talcul, gipsul, calcarul, florina, apatita, ortoza, cuarțul, topazul, corindonul și diamantul. Vă întrebați ce cărți a tipărit diaconul Coresi? Catehismul, Tetraevanghelul, Apostolul, Cazania, Molitvelnicul, Psaltirea, Liturghierul, Pravila și Cazania a II-a. Care sînt, conform teoriei marxiste, trăsăturile unei legi? Esențialitatea, necesitatea, generalitatea și stabilitatea. Cine au fost semnatarii "scrisorii celor șase"? Apostol, Bîrlădeanu, Brucan, Mănescu, Pîrvulescu și Răceanu. Dar semnatarii scrisorii către
Cesautica Claunegalo Vivestido by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7267_a_8592]
-
hematopoetică, marțiala, siderurgica și adipogenetică. Iată, dacă vă interesează, si scară durităților: talcul, gipsul, calcarul, florina, apatita, ortoza, cuarțul, topazul, corindonul și diamantul. Vă întrebați ce cărți a tipărit diaconul Coresi? Catehismul, Tetraevanghelul, Apostolul, Cazania, Molitvelnicul, Psaltirea, Liturghierul, Pravila și Cazania a II-a. Care sînt, conform teoriei marxiste, trăsăturile unei legi? Esențialitatea, necesitatea, generalitatea și stabilitatea. Cine au fost semnatarii "scrisorii celor șase"? Apostol, Bîrlădeanu, Brucan, Mănescu, Pîrvulescu și Răceanu. Dar semnatarii scrisorii către D. R. Popescu în apărarea lui
Cesautica Claunegalo Vivestido by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7267_a_8592]
-
sau Bucoavnă pentru folosul și procopsala școalelor neamului românesc, Blaj, 1796), manuale (Ducere de mână cătră aritmetică, Retorica lui Molnar-Piuariu), cărți de popularizare și educație (Mijloace și leacuri de ocrotirea ciumii, 1824; Omu de lume, 1819), cărți religioase (catehisme, ceasloave, cazanii, penticostare, psaltiri, octoihe etc.), calendare, gromovnice, Carte de blestem contra celor care fac lux (Iași, 1781), titluri ilustrând începuturile presei românești (Courier de Moldavie, Fama Lipschii), cărți populare, traduceri din literatura franceză, literatură română (Țichindeal, Mumuleanu), texte juridice sau politice
Dacoromanica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5741_a_7066]
-
care le înzestrează pe miresele sărace și, în general, cel care aduce daruri, ceea ce îl apropie de Moș Crăciun. Prima narațiune din istoria literaturii noastre este despre Sfântul Nicolae și apare în Jitiile, adică, Viețile, așezate de Varlaam la sfârșitul Cazaniei lui de la mijlocul secolului XVII. Sfântul Nicolae este și la mitropolitul român cel care face daruri. Aforismele lui Karl Kraus Cunoscut la noi doar germaniștilor sau specialiștilor în filosofia culturii, vienezul Karl Kraus (1874-1936) a fost un scriitor și jurnalist
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
definitivă a scrisului în limba poporului, tipărirea între anii 1556-1588 a cea 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menționăm: „Cazania a II-a” („Cartea românească cu învățătură”) tradusă în Șchei de protopopii Iane și Mihai; „Psaltirea”, „Sbornicul”, „Octoihul” ș.a. Aceste cărți au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian Blaga „întâiul mare poem al unui neam”.
Diaconul Coresi [Corola-blog/BlogPost/96633_a_97925]
-
chiar și cei care, în zilele de 29-31 august 1989 deveneau eroii desțelenirii soartei limbii noastre pentru o bună parte din românime; cei care, au organizat marile proteste și manifestări împotriva deculturalizării prin presiuni imperiale și au reinstaurat „limba vechilor cazanii”. Pentru ca acum la aproape un sfert de veac, datorită fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta, încă să-și simtă agresată cultura care, de fapt, înseamnă însuși viitorul. Da, aceeași cultură pe care o simțim
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
tătar bătrân, complet ras și având tatuate pe piept și Crucea „Sfântul Gheorghe” și-a Semilunei Stea. — Ce e asta? - bâigui Metodiu arătând spre mașinărie. — O tiparniță, monșer! - lămuri hanul cel tânăr. — Și ce tipăriți - făcu Metodiu plăcut surprins. — Psaltiri, Cazanii, Lexicoane, „Istoria Imperiului Otoman”, partea cu creșterea. — Bine, bine, da’ fetele? — Sunt de la corectură. Și... el? - șopti Metodiu, trăgând cu coada ochiului spre tătarul cel tatuat. — El? El a câștigat concursul „Dintre sute de tătari”. Să ți-l prezint. îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în odaia aceea nu mai intrase nimeni din 1821. Ultimul proprietar cunoscut, energicul boier Callimachi, din ramura Frânculeștilor, vine aici în 1848 cu gânduri mari, dar pleacă scârbit în aceeași zi când descoperă în biblioteca din aripa dinspre eleșteu, printre cazanii și octoihuri, o adevărată colonie de nutrii. Cresc bălăriile, urcă iedera, șindrila putrezește și-n timpul crizei dinastice din 1866, cu un trosnet memorabil, conacul se prăbușește. De aceea nu vom insista asupra descrierii lui, mărginindu-ne a spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Și nu mor caii când vor câinii. Dacă era Ziua limbii vreunei alte etnii conlocuitoare, ar fi dat buluc, și din Burkina Faso, cu sutele, cu miile. Nu învățăm niciodată nimic. Sau prea târziu. La mulți ani, Limbă sfântă, „limba vechilor cazanii”! „Limba română e patria mea” ! MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Ziua Limbii Române la Târgu Mureș , articol de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 976, Anul III, 02 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
cocia cu cai și pentru monahul Nicolae Steinhardt, pentru Capul de bour și pentru Politehnicile din Timișoara și Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
din jurul lumii de către remarcabilul jurnalist româno-australian, George Roca. Din aceste poemele cu tematică religioasă parcă se desprinde chipul părintelui Prodromos îmbrăcând odăjdiile firii ca să facă însemne pe răbojul vremii. Astfel ne dă învățătură precum cele desprinse din vechile ceasloave și cazanii. Sunt poezii spuse cu cumpătare în graiul simplu, curat și frumos al țăranului nostru înțelept care ne amintește de învățăturile sfintei Scripturi: „Mâna pe plug cine pune - ia aminte -/ Nu se cuvinea da-n lături,/ brazda o ține înainte!”. Poeziile
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
destul de târziu și cu unele rezerve termenul Crăciun pentru Nașterea Domnului, numită în limba veche prin formula Născutul (informații bogate în Dicționarul Academiei). Avem, în această privință, mărturia scrierilor unor importanți clerici; astfel este numită, de exemplu, sărbătoarea creștină în Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
pe de o parte, cu probleme teologice, care, în vremea aceea, erau mult frământate, iar pe de altă parte, pentru a ajuta pe credincioși să cunoască, prin aceștia, adevărurile de credință, rânduielile liturgice și normele morale religioase ortodoxe. Prin adunarea cazaniilor, tâlcuite mai înainte de unii cărturari -clerici și mireni - necunoscuți, apoi tipărite în anul 1643 la tiparnița de la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, prin "Răspunsul"la catehismul calvinesc, tipărit în anul 1645, ca și prin participarea la Sinodul de la Iași
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
din diferitele însemnări făcute pe cărți ale bisericii. Astfel pe un Liturghier se menționează "... și am scris eu, Dimitrie Anagnostache, ce am învățat copii la școală acestei sfinte biserici la leat 7290". Exista deci școală în anul 1781-1782. Pe o Cazanie, dascălul Nițu Enescu scria "... Precum să se știe când am fost eu Nițu sin (fiul) Ezechil Enescu, dascăl la Rucăr în cursul anilor de la Adam 7302"(1793-1794).De la el ne-au rămas cărțile moșnenilor rucăreni și Ocolnița satului, scrise de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
destul de târziu și cu unele rezerve termenul Crăciun pentru Nașterea Domnului, numită în limba veche prin formula Născutul (informații bogate în Dicționarul Academiei). Avem, în această privință, mărturia scrierilor unor importanți clerici; astfel este numită, de exemplu, sărbătoarea creștină în Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]