23 matches
-
Crai, pan Lazea, pan Albul, pan Hodco al lui Crețu, pan Isaiia de Nea(mț), pan Stețco Dămăcuș, pan Petrică a lui Iachim, pan Cozmițea, pan Ion Bucium, pan Buhtea, pan Fetio, pan Sacâș spătar, pan Iuga vistier, pan Tador ceașnic, pan Crașnâș postelnic, pan Zbierea stolnic, pan Ion comis și alții destui, pani mari și mici. Iar pentru mai mare putere a tuturor celor sus-scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Dobrul logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră și
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
a avut un fiu Drăgoi, moștenitor la rândul lui a celor patru sate consemnate, acesta fiind înmormântat la 1512 în biserica de la Fora-"Mocirlă", așa cum este scris anul pe piatra lui de mormânt. Copiii marelui boier Drăgoi, monahul Teodosie, fost ceașnic, și sora sa Odochia, moștenesc domeniul feudal amintit și-l dăruiesc Mănăstirii Voroneț, astfel că la 16 iulie 1575, domnul Petru Șchiopul întărește mănăstirii satele Drăgoiești, Lucăcești și Botești. Căcăcenii nu mai apar în documente, fiind dispărut. Recensământul populației Moldovei
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
anul exact al zidirii acestui lăcaș de cult, dar prezența unei pietre de mormânt datată în 1649 atestă faptul că biserica era finalizată la acea dată. Istoricul Nicolae Stoicescu îl consideră drept ctitor al acestei biserici pe marele paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului, care a fost proprietarul moșiei Bozieni. Un argument în favoarea aceste ipoteze este faptul că soția marelui ceașnic Gheorghe Coci, răposată în 1649, a fost înmormântată în această biserică. Conform pisaniei zugrăvite la mijlocul secolului al XIX-lea
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
era finalizată la acea dată. Istoricul Nicolae Stoicescu îl consideră drept ctitor al acestei biserici pe marele paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului, care a fost proprietarul moșiei Bozieni. Un argument în favoarea aceste ipoteze este faptul că soția marelui ceașnic Gheorghe Coci, răposată în 1649, a fost înmormântată în această biserică. Conform pisaniei zugrăvite la mijlocul secolului al XIX-lea deasupra ușii de intrare în pronaos, domnitorul Vasile Lupu este considerat a fi ctitor al bisericii. Textul pisaniei este parțial șters
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc sprijinit lateral pe doi pilaștri. Interiorul bisericii nu este pictat. În incinta lăcașului de cult se află trei morminte; piatra funerară a soției marelui paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, răposată în 1649, impresionează prin frumusețea decorațiunilor. În curtea bisericii se află și alte pietre funerare vechi, foarte deteriorate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba română cu caractere chirilice, aproape
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
-lea, într-una din primele zile ale anului 1517, aflăm, pentru prima oară, de existența satului Cordăreni. Documentul ne informează că satul fusese schimbat și vândut de copiii Neagăi, urmașii vechilor săi stăpâni, cu un sat de peste Prut al marelui ceașnic Dragotă Secuianul. Din acest document și dintr-un altul, din 30 iunie 1519, se reface cu mare precizie șirul primilor stăpâni ai Cordărenilor. Primul stăpân al satului a fost Iuban sau Liuban cel Bătrân. Costăchescu îl include, cu titlu de
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
viață ai celorlalți doi „bătrâni” ai satului neputând fi nici măcar identificați, darămite de regăsit în marile neamuri ale Moldovei veacului al XVI-lea. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui următor, când procesul de integrare a urmașilor marelui ceașnic în categoria boierimii mici și mijlocii se încheiase, la Cordăreni trăiește un personaj interesant. Acesta a fost, de curând, în atenția lui Ștefan S. Gorovei. Athanasie-Tăutul Vrânceanul, urmaș în a patra generație al lui Dragotă Secuianul, este atestat între 1595
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
și pivnițele domnești. Se ocupa de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar. Răspundea de masa voievodului și de servirea acestuia la ospețe, de aprovizionarea cu alimente. Răspundea de magaziile și depozitele domnești. În Moldova exista și "jitnicerul", care se ocupa de depozitele de grâne. Pregătea pâinea pentru domn și pentru
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
având o inscripție în limba slavonă săpată într-un chenar jur-împrejurul pietrei. În centrul pietrei sunt flori stilizate, iar la cele patru colțuri câte o rozetă. Textul inscripției este următorul: Această piatră au făcut-o și înfrumusețat-o pan Ștefan ceașnic și cneaghina sa Agrăina pentru (...)"" În inventarul bisericii se află un "Epitaf" brodat cu fir, având următoarea inscripție în limba greacă: ""S-a dat acest aer în sfânta mănăstire a sfinților mucenici Gheorghe și Ioan a Bârnovei de către roaba lui
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
și a fratelui său pan Mândrea, credința panului Lazăr și a panului Stanciu postelnic, credința panului Dumă a lui Limbădulce, credința panului Bogdan stolnic, credința panului Beloșceasnic, credința panului Dumă a lui Isaia, credința panului Costici postelnic, credința panului Costea ceașnic, credința panului Albu, credința panului Stanciu comis, credința panului Dienici spătar și credința tuturor boierilor noștri mari și mici. Iar după viața noastră, cine va fi domn al țării noastre, Moldova, din copiii ori frații noștri, sau din neamul nostru
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
fost căsătorit în 1614 cu „Antemia jupâneasa”, iar după moartea ei, în 1622, în septembrie 1626 se va căsători cu fiica cea mai mică a domnitorului Radu Mihnea, al cărei nume nu este cunoscut . Miron a ocupat succesiv dregătoriile de ceașnic, (1611), spătar (1615, staroste de Cernăuți, în 1616, pârcălab de Hotin (1618 - 1621. Fiind un bun cunoscător al limbilor turcă și polona, Miron Barnovschi a fost „făcător de pace”, în ducerea tratativelor din urmă războiului turco-polon, de la Hotin, din 1621
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu cel Frumos. El a constituit o justificare pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultanului. Se poate ca această orientare politică să nu-i fi mulțumit pe unii mari boieri, care o socoteau ca fiind foarte primejdioasă. Așa s-ar explica de ce, la 16 ianuarie 1471, la Vaslui „au fost tăiați Isaia Vornic, Negrilă ceașnic și Alexa stolnic”, după cum notează pe scurt letopisețele din vremea lui Ștefan cel Mare și cronicarul Grigore Ureche. Prin solii săi, Ștefan cel Mare i-a cerut regelui Cazimir să intervină pentru aplanarea conflictului cu Radu cel Frumos. Era, mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de dinainte de 1442. Este cea mai lungă listă de martori. Probabil că domnul ținea să arate regelui polon că, pe lângă el rămăseseră cei mai de seamă boieri ai țării. În listă figura și Porcu, vistiernicul doamnei, cel ce va ajunge ceașnic în 1445. În alcătuirea Sfatului Domnesc între anii 1432-1447 intră aceeași boieri. Ultimele documente date de Ștefan nu cuprind Sfatul Domnesc. Primul document dat de Petru voievod, fratele lui Ștefan, care-l asociase la domnie, este din 22 august 1447
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
realitate, din cauza spiritului său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și impună autoritatea ne-o arată și cazul vornicului Crasnăș, cel care a trădat la Baia, în 1467. Crasnăș apare în documente în dregătoria de ceașnic din 1458, dregătorie de mare încredere, pe care o deține până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția lui, Marușca, fiica lui Ion Munteanu, și se judecă pentru trei sate, Urvicoleasa, Stroinți și Molnița, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
personală, nouă sate. Sunt sate moștenite, pe șapte dintre ele având uric de la Alexandru cel Bun. S-a vorbit despre creșterea domeniului domnesc după ce Ștefan și-a consolidat domnia. Această creștere constă în cumpărarea satului Peleuticeștii de Jos de la Iliaș ceașnic, la 10 februarie 1500 “ca să fie domniei mele și întregului neam al domniei mele, neclintit, niciodată, în veci.” Din mențiunile documentare de după anul 1504, Ștefan cel Mare a cumpărat odată trei sate, altădată două sate și de trei ori câte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respecte înțelegerea făcută cu Iuga: să îi facă la 1 ianuarie, de ziua Sfântului Vasile cel Mare, seara parastas, iar dimineața Sfânta Liturghie, pentru “sufletul nostru, pentru sufletul soției noastre, pe numele ei Nastea și pentru copilul meu iubit, Mihul ceașnic, și pentru fiica mea dragă Sofia, zisă Soptea”. Iuga, marele vistier, era înrudit cu domnul, așa explicându-se faptul că a fost înmormântat la Putna. Satul Șirăuți, dăruit de Iuga mânăstirii Putna fusese cumpărat de la Mihăilă și de la Pițurcă, nepoții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora făcând-o locuitorii satelor care țineau de târgurile respective. Ca forță militară, boierii nu se puteau compara cu domnul. Este adevărat că unii boieri au fost ostili
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihail Nevolnicul și credința lui Andriaș și credința lui Ionaș și credința lui Rotompan și credința lui Șandru Pârcălab și credința lui Hatco Teatinschi și credința lui Șandru ot Hotin și credința lui Manu Oană stolnic și credința lui Goraet ceașnic și credința lui Badea Bătrânul și credința lui Ioan vornicul...” etc. Din Iași, la 29 mai 1668, Iliaș Alexandru Vodă, după ce l-a miluit pe Postolache marele paharnic cu o parte din moșia târgului Vaslui, îi hotărăște și hotarele scriind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la o masă festivă. Chelar - care administra proviziile alimentare și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator al pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care se numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui vodă și a marilor boieri n-o pui la socoteală părinte? Aici ai dreptate, fiule, pentru că pe lângă vodă sunt ceva boieri mari: Miron Costin vel vornic, Solomon Bârlădeanul vel logofăt, Neculai Racoviță hatman, Toderașco Iordache vel spătar, Apostolache vel ceașnic, Alexandru Ramandi vel ușier...Numai că acestea nu țin de foame... Drept-îi, părinte dar ale cui or fi astăzi aceste case? Apoi nici în mâinile lui vodă casele nu au stat mai mult decât stă apa pe gâscă. Vodă, mărinimos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
popas a făcut și la Umbrărești, cu care ocazie emite cartea din 5 mai, prin ea dând curs unei jalbe ce-i fusese adresată fie anterior, fie pe drum ori chiar în timpul popasului, pricina fiind încredințată spre rezolvare unui dregător, ceașnicul Ștefan. Pentru problema ce ne interesează acum, trebuie înțeles că oprirea domnitorului la Umbrărești nu a fost determinată de un hazard, de vreo întâmplare intempestivă. Hotărârea de a se opri în acest loc credem că a fost luată deliberat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]