31 matches
-
energie, de aceea te simți obosită și stresată... Pentru ce ai acceptat ? știai că nu e locul tău acolo, basta ! așa ai declanșat suferința, din care e momentul să ieși ! Și vezi că lecția se repetă, până se învață...„ * În ceair, doi cai pasc de câteva zile iarba crudă de vară. Plouase și plaiul întins de-a lungul râului Doamnei se înviorase cu iarbă. Vântul unduia sânzienele, iar mai spre râu, în locuri ușor nisipoase, crescuse siminocul. Fusese cândva pășune pentru
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486893544.html [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
între părțile interesate. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Anexă 1 PIEȚELE care trec în patrimoniul Consiliului Local al Municipiului Pitești 1. Piața Ceair = Suprafață: 6.792 mp, situată în Calea București, Str. Lotrului - str. M. Eminescu - str. 9 Mai, împreună cu clădirile și amenajările situate pe acest teren. 2. Piața Războieni = Suprafață: 2.423 mp, situată în cartierul Războieni, împreună cu clădirile și amenajările situate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116395_a_117724]
-
țel: 3310245; 0722250800 12547 RUSU CORINA ILEANA (n. 1956) Str. Duzilor Nr. 19 Sector 2 țel: 2524591; 0744650263 4815 RUSU DUMITRU (n. 1930) Calea Floreasca Nr. 124 Ap. 4 Sector 1 țel: 2303769; 0722794569 5981 RUSU GHEORGHE (n. 1942) Str. Ceairului Nr. 3 Bl. J10, Sc. B, Et. 1, Ap. 20 Sector 3 țel: 3238255; 0722209868 16543 RUSU S.ROZETA (n. 1956) Str. Feleacu Nr. 35 Bl. 13c, Sc. 4, Ap. 45 Sector 1 țel: 2323279; 0723518249 15113 SABĂU GHEORGHE (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Str. 1 Decembrie nr. 4 Sediu FOL Jijila: Tronson 22 7. Sucursală Pitești Sediu sucursală, sector și FOL interioare și utilizare: Str. Lânăriei nr. 7-9, Pitești Sediu FOL intervenții, revizii SRM și operatori SRM: Bd. Petrochimiștilor nr. 1 Sediu sector CEAIR: Str. Florilor, Pitești Sediu FOL rețele I: Bd. Eroilor, Pitești Sediu FOL rețele ÎI: str. Oituz nr. 1, Pitești Sediu sector Curtea de Argeș: str. Eliade Rădulescu nr. 7-9 Sector Mioveni-Bascov-Campulung: Str. 1 Mai, Mioveni Sediu FOL Mioveni: Str. 1 Mai Sediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151869_a_153198]
-
Str. 1 Decembrie nr. 4 Sediu FOL Jijila: Tronson 22 7. Sucursală Pitești Sediu sucursală, sector și FOL interioare și utilizare: Str. Lânăriei nr. 7-9, Pitești Sediu FOL intervenții, revizii SRM și operatori SRM: Bd. Petrochimiștilor nr. 1 Sediu sector CEAIR: Str. Florilor, Pitești Sediu FOL rețele I: Bd. Eroilor, Pitești Sediu FOL rețele ÎI: str. Oituz nr. 1, Pitești Sediu sector Curtea de Argeș: str. Eliade Rădulescu nr. 7-9 Sector Mioveni-Bascov-Campulung: Str. 1 Mai, Mioveni Sediu FOL Mioveni: Str. 1 Mai Sediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151897_a_153226]
-
Str. 1 Decembrie nr. 4 Sediu FOL Jijila: Tronson 22 7. Sucursală Pitești Sediu sucursală, sector și FOL interioare și utilizare: Str. Lânăriei nr. 7-9, Pitești Sediu FOL intervenții, revizii SRM și operatori SRM: Bd. Petrochimiștilor nr. 1 Sediu sector CEAIR: Str. Florilor, Pitești Sediu FOL rețele I: Bd. Eroilor, Pitești Sediu FOL rețele ÎI: str. Oituz nr. 1, Pitești Sediu sector Curtea de Argeș: str. Eliade Rădulescu nr. 7-9 Sector Mioveni-Bascov-Campulung: Str. 1 Mai, Mioveni Sediu FOL Mioveni: Str. 1 Mai Sediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151898_a_153227]
-
Nou, județul Arad. 119. Szarvaczki Clement-Marian, n��scut la 7 februarie 1964 în București, România, fiul lui Ungureanu Dan și Magda, cu domiciliul actual în Germania, 31139 Hildesheim, Unter den Eichen 7, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Ceairului nr. 1, bl. J9, sc. D, ap. 43, sectorul 3. 120. Walleth Virginia, născută la 19 august 1951 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Andrei Nicolae și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 74078 Heilbronn, Elbingerstr. 16, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
A, ap. 11, județul Brașov. 91. Pfingstgraf Helga Edith, născută la 14 septembrie 1975 în București, România, fiica lui Simionescu Stelian și Mariana, cu domiciliul actual în Germania, 82515 Wolfratshausen, Weidacher Hauptstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Ceairului nr. 1, bl. J 9, sc. A, et. 2, ap. 5, sectorul 3. 92. Nagy Schmidt Elod, născut la 21 iunie 1960 în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Nagy Lajos și Lenke, cu domiciliul actual în Germania
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
și Costea Anica până la gospodăria State Maria și State P. Nicolae; lungime 268,19 m; lățime 4 m; Strada Intrarea Frasinului - de la gospodăria Mercorea Floarea și Iosif Cristinel până la gospodăria Sebe Constantin-Marin; lungime 43,50 m; lățime 3 m; Strada Ceairului - de la gospodăria Stoica Elena și Topârceanu Floarea până la gospodăria Ivan Dumitru și Saraidan Marin; lungime 139,71 m; lățime 6 m; Strada Bradului - de la gospodăria Vărășteanu Gheorghe și Sandu Gheorghe până la gospodăria Ciobanu Elisabeta și Dumitrache Dumitra; lungime 180,25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
nr. 1 - 75 Str. Buhuși - nr. 4 Str. Bumbăcari Str. Burluși Str. Câmpineanca Str. Cazangiilor - nr. 53 - 99 Str. Cazangiilor - nr. 56 - 104; Str. Cazangiilor - nr. 1 - 51 Str. Cazangiilor - nr. 2 - 54; Str. Călan Str. Cătănoaia Str. Căzănești Str. Ceairului Str. Chezășiei Str. Chilioara Int. Chimiei Str. Cicoarei Ale. Ciucea Str. Ciucea - nr. 2 - 4 Str. Ciucea - nr. 1 - 3 Str. Ciucea - nr. 7 Str. Ciucea - nr. 5 Str. Ciucea - nr. 6 - 8 Str. Col. Iosif Albu Str. Confederației Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Suprafață - 598 mp", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "51.250 lei"; - la poziția nr. 315, coloana 3 va avea următorul cuprins. "Suprafață - 1.716 mp. Vecini: N - DJ 710 A, S - teren consiliul local, E - drum de trecere Ceair, V - Buleandra Vasile", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "4.500 lei"; - la poziția nr. 318, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață - 2.250 mp. Vecini: N - Scurtescu Elena, S - DC 9, E - DC Ceair, V - Teren aferent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
drum de trecere Ceair, V - Buleandra Vasile", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "4.500 lei"; - la poziția nr. 318, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață - 2.250 mp. Vecini: N - Scurtescu Elena, S - DC 9, E - DC Ceair, V - Teren aferent centrului de zi", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "5.580 lei"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 403 se introduc 11 noi poziții, pozițiile nr. 404-414, conform anexei nr. 53. ... 65. La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
cu alte naționalități: pecinegi, comani, tătari, greci, bulgari, turci, cerchezi, lipoveni... și că au avut dintotdeauna, mulțumită oieritului, legături cu ceilalți români. În prezent, în vocabularul dobrogenilor mai există cuvinte nefolosite de restul românilor, precum „buhalcă”, „ciortan”, „ghionder”, „ciușcă” sau „ceair”.
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
Răzoare. În 1950, comuna Ileana a fost transferată raionului Brănești din regiunea București, iar comunele Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-au regăsit în același raion Lehliu din regiunea București. În 1964, satul nou-apărut Ceair din comuna Ștefănești a devenit "Răsurile", satul Odaia Protopopului din aceeași comună a fost rebotezat "Satu Nou", iar satele Papadopol și Bordeiele au luat numele de "Florenii", respectiv "Florenii de Jos". Comuna Ileana a căpătat forma actuală în 1968, când
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care s-a extins pe o suprafață de 6.750 ha
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Cinci obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Trei dintre acestea sunt situri arheologice situl de „la Ceair”, ce cuprinde o așezare din Epoca Bronzului aparținând culturilor Glina și Tei și una din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl de pe malul sudic al lacului Căldărușani, în zona conacului Hagi Tudorache și a bisericii Sfânta Vineri, ce cuprinde
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
mare de ample clădiri. Călătorul străin de aceste locuri își dă repede seama că în fața ochilor săi curioși pulsează viața unei importante unități industriale, dar n-are cum ști că până acum trei sferturi de secol pe aici se afla «ceairul lui Peretz», un câmp cu iarbă grasă pe care pășteau caii în voie”. Să recunoaștem că-i vorba tot despre o-nchipuire. Cum altfel să-ți imaginezi, pe la 1972, un câmp cu iarbă unde pasc caii, când ai în față
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
texte, gesturi, mișcări ale actorilor, instrumente). Pentru unele jocuri dramatice (jocul caprei sau turca) este discutată problema originii, sugerându-se legături cu practici asemănătoare la greci și romani. Sunt descrise, de asemenea, sorcova, jocul cucilor, caloianul, scoaterea cailor domnești la ceair, nunta țărănească ș.a. Operă de informație în primul rând, Istoria teatrului în Moldova se încadra unei viziuni largi a autorului asupra istoriei generale a teatrului românesc. Modul de prezentare preferat, acela al unei înșiruiri cronologice pe stagiuni, i-a solicitat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece, Mărășești, Boutique, Hotel Club-Austria(Poiana Țapului), Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa, Fadic, Costelo, Marian, Luchiancu, Adela, Casa Magica, Casa Velcu, Casa Albă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lesne originea numelui de loc, legat de vegetația terenului. Et.: ap. carpen d. lat. carpinus + suf. colectiv -iș. CEAÌR, pășune pe teritoriul comunei Căiuți, alături de șoseaua care duce spre Onești. În prezent, este un loc de pășunat, împrejmuit. Et.: ap. ceair (întâlnit și în poezia lui Vasile Alecsandri) d. tc. çair. CHETRĂRIE, loc izolat în Negoiești, unde altădată a existat o carieră pentru piatră de var, în hotar cu localitatea Rădeana, ceea ce explică și denominația locului respectiv. Et.: ap. piatră d.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
dinaintea înmormântării. Stătea la o masă cu niște oameni pe care eu nu-i văzusem niciodată. Era un soare puternic. Într-o grădină. Iarbă care foșnea, pocnea, un verde zgomotos. Îmi spunea că se duce să-și vadă locurile copilăriei, ceairul, gârla despre care îmi povestise în reportajul ăla. Era fericit. Întinerise. Arăta așa cum îl știam eu de când eram mic. Râdea acolo la masă. Voia să vadă Slobozia în noaptea aceea. Așa se numea cartierul în care copilărise. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în comuna Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de păscătoare pentru cai. Caii nu pășteau împreună cu vitele, cu oile niciodată, aveau locuri separate care puteau fi îngrădite. Surprinde în toponimia satului Fruntești, ținând seama de așezarea geografică, în centrul Moldovei, în Colinele Tutovei, numele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de poloni și unguri, ba chiar și de turci, care au și un proverb: „Un persan tânăr și un cal moldovenescă sunt mai de laudă ca orice”. Locul îngrădit unde stăteau și pășunau caii era desemnat de un termen turcescă - ceair - din care răzeșii din Fruntești și Oțelești au făcut cier. Țăranii răzeși creșteau cai pentru nevoile proprii de deplasare, dar, întro perioadă mai veche, când erau chemați să meargă la război, mergeau cu caii proprii și cu merinde pentru o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
demobilizați dintr-o armată poloneză care despresurase capitala Austriei. „Poghiiazurile” - fie de leși, fie de cazaci - și cetele tătărești atacau în valuri. Polonezii par să fi fost preponderenți. Ei „umblau de strica în țară”, nu se sfiau să atace chiar ceairul domnesc și să fure caii. Nobilii leși de margine sau boierii moldoveni se aflau uneori în fruntea cetelor de bandiți. Cronica Bălenilor vorbește despre un anume Camenețchi. Un altul, Crupenschi, boier cu ceva sânge leșesc, era chiar căpitan de „poghiiaz
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]