104 matches
-
de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la raionul Negru Vodă, să intre obligatoriu în colectiv. Foca, milițianul din comună, un plutonier major, îl chema mereu la post și cu cererea în față îl forța să semneze intrarea în ceapeu. El refuza ca mai mulți cetățeni din comună și din această cauză stătea acum mai mult plecat, ziua când pe la loturile unde avea pământul, când la noi la vie. Noaptea, pleca de la noi spre casă să ia alimente și să
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
tragediei de a pierde întreaga avere, când ne-au băgat obligatoriu în colectiv, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte, pentru care nici nu mai aveau acte de proprietate, fiind tot ai ceapeului, dată ca lot ajutător, în folosința părinților, la data semnării adeziunii de intrare în colectiv. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
eu știind că sunt pe mâini bune și de data aceea, dacă am reușit să intru în camera ei. Îmi amintesc cu nostalgie cum în vara lui 1957, înainte de a-l forța pe tata să “semneze” adeziunea de intrare în ceapeu, eram la vie cu bunica, ultimul an când am mai păzit-o împreună și s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape, de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpăturile apărute în scoarța lui. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
de Crăciun, cadrele didactice din sat trebuiau să joace într-o piesă de teatru. Ne-am dus și noi să o vedem pe Mimi la căminul cultural. Lume puhoi. Îmi amintesc că erau pe scenă la o masă președinta de CEAPEU, secretara de partid și doi învățători - Emilia și Ion. Într-un castron erau patru sarmale. Emilia le-a scos în farfurie - președintei una, secretarei una și ei două. Ion tot cerea și el o sarma și ea nu voia să
MIMI de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mimi_mirela_borchin_1384102272.html [Corola-blog/BlogPost/347208_a_348537]
-
agronom, iar tânăra și frumoasa sa soție, inginer zootehnist. Ei s-au cunoscut încă din primii ani de facultate, iar în anul patru de studii și-au unit destinele prin căsătoria civilă. La sosirea lor în toamna anului 1967, în cadrul ceapeului cum îi spuneau sătenii, fiecare dintre cei doi specialiști au fost repartizați să răspundă, Victor de sectorul agricol, iar Ramona de cel zootehnic, sub directa subordine a inginerului șef Tudor Șes, om la vreo treizeci și cinci de ani, venit în comună
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391065163.html [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]
-
moralitate - printre altele, chiar cu un conferențiar universitar. Din cauza scandalului iscat și a cercetărilor ce au urmat, nu a mai putut susține examenul de stat. La venirea sa de pe băncile facultății, în baza documentelor de studii absolvite și prezentate conducerii ceapeului, i s-au echivalat studiile cu funcția de tehnician. Singura sa șansă era să încerce anul următor să-și susțină examenul și teza aleasă încă din anul trei, la recomandarea conferențiarului. Deocamdată aștepta să se mai liniștească apele, să fie
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391065163.html [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]
-
ajunsă, prin transferul acestuia, învățătoare în București, va muri de aceeași maladie neiertătoare chiar în vara cu pricina. Abia cu ocazia înmormântării ei, familia înțelege de ce bucureșteanca își tergiversase sine die stabilirea în provincie. Nonagenarul, fost șef de echipă în ceapeul cu pământ mănos al satului de câmpie, își pierduse în împrejurări tragice cei doi fii care ar fi putut să-i perpetueze numele și visele de truditor al gliei. Vlad căzuse cu tractorul într-un canal de irigație întrucât, obligat
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cronica_ion_rosioru_la_roman_teo_cabel_1366063169.html [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
Și-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească, Ion Cipezăr, beat cum cuiul, începu să-și amintească: -Măi nevastă, ții tu minte când erai pe vremuri fată? Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată! I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu: -Hai s-o facem înc-o dată să-ți arăt cât sunt de zmeu! Și-o înpinse pe Lenuța drept pe sârmele-alea crețe Și-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe! Când gătară socoteala, Ion îi spuse-așa, cuminte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
Și-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească,Ion Cipezăr, beat cum cuiul, începu să-și amintească:-Măi nevastă, ții tu minte când erai pe vremuri fată?Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată!I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu:-Hai s-o facem înc-o dată să-ți arăt cât sunt de zmeu! Și-o înpinse pe Lenuța drept pe sârmele-alea crețeși-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe!Când gătară socoteala, Ion îi spuse-așa, cuminte:-Măi nebuno
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
veselă și încrezătoare ea. Nu știa că tocmai acest lucru o speriase de moarte pe mama ei. - Da? Și nu mai lucrează la țară? Se interesa mai departe Săndica, fără să-i răspundă fiicei sale. - Ba da, însă după desființarea ceapeului unde lucrau, tata este președintele Asociației agricole nou create, iar mama lucrează la o fermă privată de creșterea suinelor, ca inginer zootehnic, șefa acelei ferme. Știți cum este după revoluție. Multe s-au schimbat. - Da, cunosc fenomenul destul de bine. Și
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Max_0.html [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
dus la oraș. — Ce băăă, că io și-acuma am cotețu’ plin cu azotate ! De-i mai dau și lu’ frate-miu și la cumnați. Are și ei niște loturi de porumb de ierbicidat. Mi-aducea unu’ Mihăilă, magazioner la ceapeu’, și io-i dădeam mai cîte-o damigeană de vin, mai niște slănină afumată și cîte-o gîscă vie Îi mai dădeam. Așa trăiam și io, și el. Ce bă, știe lumea cum e viața la țară? Auzi, că cică fură. Hă-hă-hă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vetre de folclor e una etatizată, de sorginte comunistă, situată temporal în zona cincinalurilor isprăvite în patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta golaveraje la hectar. În apele patriei vor apărea euglene verzi, care apoi se vor numi echipe de prim eșalon. La „Cotele apelor rîurilor“ n-ar fi exclus să se audă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cușcă sănătoasă, și-a săpat alături o gaură în pământ unde stă la răcoare pe timpul arșiței. Nu iese din vizuina lui decât atunci când îl răzbește foamea ori setea. La trecerea pe lângă stabilimentul păsărilor, întins pe o suprafață cam cât acorda ceapeul tinerelor familii pentru construcția caselor, curcile au început să glăsuiască agitate, pe limba lor. Fina, fiind aceea care le hrănește și le bibilește, mi-a explicat că reacția lor gălăgioasă semnalează prezența unei persoane străine în apropierea lor. Și ea
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
plin și totodată să nu ne fie nici nouă prea rău. Ne era chiar bine acolo sub cais, Învârtindu-ne pe lângă Buceagul fără roți, Înălțat pe patru bucăți de bordură. Începuse să se facă bun de fiert porumbul din lanul ceapeului Glina, care pornea din fundul curții și se Întindea cât vezi cu ochii, până-n zarea vegheată de turnul castelului de apă alimentându-se din lacul Cernica. Ne mai lungeam În iarbă și ne holbam la cer până ațipeam, mai dădeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cealaltă mână toarnă ulei În salata de roșii și pe urmă bere În pahare. Masa e plină cu brânză și ceapă, usturoi și roșii și castraveți din grădina familiei care ne-a adoptat pe viață pe amândoi, porumb din lanul ceapeului Glina și pâine și ouă pe care părințelul le sparge peste salamul din tigaie. Ca să fii fericit trebuie să mănânci de toate. Iar e bine, părințelul arată eliberat de gânduri, Înveselit dintr-o dată de fojgăiala aferată a mâinilor sale printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
veni aici la Sfânta, să cerem ajutor, nu am rezista ! Cum să ne ținem noi, ca oameni ? Cum să mă țin eu pe picioare, femeie singură la pensie, cu trei milioane pe lună pensie, după o viață de muncă la ceapeu ?”. Îmi este foarte greu să mă despart de ei, oamenii aceștia mi-au devenit foarte dragi. Vor intra în curând în rândul de noapte. Îi privesc cum se îndepărtează încetișor, cu brațele încărcate de sacoșe de rafie, scaune pliante, îmbrăcați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
productivități în agricultură datorită mecanizărilor și chimizărilor, nu atât cât raporta conducerea gospodăriei spre satisfacția șefului statului, dar suficient cât să se poată sustrage de mai fiecare gospodină ce rămăsese în sat ca să ducă în pivnița proprie cu binecuvântarea președintelui ceapeului, a brigadierului agricol, ba chiar și a tovarășului milițian, că de, doar oameni suntem. Și dacă bunicii și străbunicii noștri după abolirea iobăgiei de la ’848 l-au furat pe grof până l-au determinat să-și ia lumea-n cap
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
char o tonă, două, adunați de pe lot în urma studenților veniți de la Sibiu care recoltau și ei fără convingere, așa în dorul lelii. Transportul acestei recolte ilicite la domiciu era asigurat de cele mai multe ori, de însuși unul dintre șoferii sau tractoriștii ceapeului, contra unui păhăruț de rachiu. Și toată lumea era mulțumită. A fost atunci o perioadă de prosperitate pentru locuitorii satului. De la intreprinderile din Victoria, Mârșa, Făgăraș Sibiu, Brașov, uneori chiar de mai departe intrau în casă unu, două sau chiar trei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vaci, 468 bivolițe, 39 cai, 5 măgari, 512 porci, peste 1550 capete ovine, 19 capre, 31 familii de albine și peste 3800 păsări de curte. A se reține însă că practic, întregul profit al acestei forme de exploatare a resurselor ceapeului reveneau sub o formă sau alta statului comunist proprietar. Tot în această perioadă a fost deschisă calea transfăgărășană, care chiar dacă momentan nu e tocmai utilă economiei naționale, oamenii satului o folosesc din plin. Au fost asfaltate bună parte din ulițele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
viață, la noapte-n pat să te aflu fecioară!» - «Apoi de mă Ioane, cum ți-o fi norocul !» îi răspunse candidă, dulce și apetisantă, mireasa. Din tren Atunci pe vremea marilor congrese ce se țineau la București, adunarea generală a Ceapeului îi delegă în unanimitate pe cei doi, Ion și Gheorghe, să reprezinte cu cinste obștea satului la marele for al agriculturii socialiste. Au luat ei trenul de la Cârța spre Brașov, unde trebuiau să se prezinte pentru a se încadra în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
medicală sunt la pământ, cât despre drumuri, amenajări, curățenie etc. ce să mai vorbim... La un asemenea raport între banii luați direct de la oameni și rezultatele utilizării lor publice, nu e nevoie de un guvern, e suficient un socotitor de ceapeu ca să «managerizeze » țara. Ministerul Muncii zice că situația se datorează celor 6 milioane de pensionari față de numai 4,4 milioane de salariați. Nu este așa pentru că și alte țări europene au probleme, chiar mai mari decât noi, cu îmbătrânirea forței de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
că s-au dus omul, doar când mai vorbești despre cei care nu mai sunt. - Bă, se auzi strigătul lui }ongu. Io vă știu de neam de hoți, din toată cimotia voastră. Hoți, bandiți și turnători securiști. De pă vremea ceapeului v-am urmărit, cum și ce făceați. Puteam să vă nenorocesc, bă, o vorbă de spuneam cui trebuia... Da' mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tac-tu, Sorine, de l-am dus acu
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
cândva în satul românesc. Orașul îi transformase în lupi și scena trebuie pusă pe seama destrămării gospodăriei țărănești. Consecințele nefaste ale acestui proces de distrugere a rezistenței țărănești se află prezente în întreaga carte. Semnificativă este povestea Rodinei, prima președintă a ceapeului din Boțoaia, mamă a 1 1 copii, toți plecați la oraș și lăsată singură la bătrânețe. Cooperativizarea este prezentată ca o salvare pentru sărăcimea satelor, ceea ce a fost adevarat, că pe traseu această idee leninistă s-a transformat într-o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]