34 matches
-
zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
I, părinții mă lăsau să merg într-o tabără școlară, dar nu și în vara aceea. Și ca să fie tacâmul complet, n-am ratat nici-o zi de muncă la câmp. Ajunsesem să mânui sapa mai ceva ca cel mai vajnic ceapist, spre fala mamei și tatei. A, să nu uit, a mai fost ceva; nu am avut voie să mai pun mâna pe bicicleta tatei vacanța aia! Ilie Fîrtat Referință Bibliografică: Fantomele / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1621
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1433839919.html [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de urzică”, precum a definit-o un alt condeier, văzând-o cum atacă teme din realitatea de azi a țării. Nu ne-am putut imagina că viziunea sa asupra perioadei comuniste este asemănătoare cu a muncitorului de fabrică, a țăranului ceapist dar mai ales a acelora care, prin posturile cheie de conducere, s-au socotit “soldați ai partidului comunist” adunați sub genericul de “activist”. [...] să nu fi auzit de acesti trei termeni: foame; frig; frică, sub apăsarea cărora am trăit noi
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
serios rolul asumat de „reprezentant al neamului”, se pare că „ochii și sufletul acestuia” nu vă prea sunt pe plac, disprețul fiind exprimat prin „măgulitoarele” cuvinte: „viziunea sa asupra perioadei comuniste este asemănătoare cu a muncitorului de fabrică, a țăranului ceapist...”. După o astfel de „mânie proletară”, situația mă obligă să asociez persoana dumneavoastră cu prestația acuzatorului public al Tribunalului Poporului din ’46... „Săracu!”... Poate îmi descâlciți dumneavoastră nedumerirea. Prof. octogenar T.B.Ș.: Ne referim acum asupra subiectivismului prea lasc a
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Este sezonul examenelor naționale, moment în care pendulăm între elan ceapist și depresie închipuită: înghesuim, uneori în aceeași frază, școlile care au depășit planul la note de 10 (felicitări, excepțional, la mai mare, voi sunteți viitorul, copii!) cu dezastrul generalizat din educație (e jale, nu se mai învață nimic, desființarea școlilor
Fericirea de a găsi un prost mai mare ca tine by https://republica.ro/fericirea-de-a-gasi-un-prost-mai-mare-ca-tine [Corola-blog/BlogPost/337737_a_339066]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
fie luminat ca o arenă de fotbal ... Puteam insista, să le forțez mâna, că io-s cineva-n oraș, da' cum casa nu-i pe numele meu, ci pe-al mătușii ... Grozavă mătușa aceea de la țară nevestei lui Samuel, fostă ceapistă! Mult pământ trebuie să fi avut, dacă le-a oferit atâta teren orășenilor pentru cabană! Musafirul își dă seama că a oferit o informație ce nu trebuia divulgată. Schimbă iute subiectul, cu ochii pe stropii de vin ce pătează zugrăveala
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
rganisation des] N[ations] U[nies]; pacser vb. "a deveni membru al Pactului Civil de Solidaritate" < pacs < Pa[cte] C[ivil de] S[olidarité]; pédégère "femeie care exercită funcția de președinte-director general" < P.D.G. < p[résident-]d[irecteur-]g[énéral]; rom. ceapist "membru al unui C.A.P." < C.A.P. < C[ooperativă] A[gricolă de] P[roducție]; ceferist < CFR < C[ăile] F[erate] R[omâne]; pedeserizare < P[artidul] D[emocrat-]S[ocial din] R[omânia]; penelist < PNL < P[artidul] N[ațional] L[iberal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu o falcă-n ceriu și cu una-n pământu, tunând și fulgerând, în această comună unde primar era tot o fostă muncitoare, Lina Cozma. Imediat, tova de la județ a sunat goarna adunării femeilor mai tinere sau mai vârstnice, membre ceapiste, cărora le-a ținut următoarea cuvântare „mobilizatoare”: „Fa, oilor! Imediat să treceți la adunat sfecla de zahăr de pe câmp că vă ia dracu’ pe toate, putorilor!”. Afară era un glod de care nu te puteai feri nici cu cizme, darămite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
satelor, incapabili să-și muncească singuri pământul sau să suporte uriașele cheltuieli ale lucrărilor pentru cultivarea lui, se dscotorosesc de el vânzându-l pe te miri ce urmând ca ei să-și trăiască bătrânețile amărâte cu o pensie simbolică de ceapiști sau cu un ajutor bănesc din partea Statului. Eh, dacă România ar fi avut după 1989 conducători înțelepți și patrioți, lucrurile în agricultură și în întreaga economie ar fi fost orânduite altfel, în folosul poporului și nu împotriva lui. Cultul pentru
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
colegii din secția de reparații (care urma să fie redusă ca dimensiuni) să aibă "front de lucru". Situația mi-a fost relatată de un prozator care discuta cu elevii de la seral pentru a pătrunde în universul proletarilor trecuți de la sapa ceapistă la tehnologii sofisticate de tratament termic și laminat pe baza unei școlarizări adesea precare. 149 Vezi, pentru nivelul de vulgarizare, lucrarea lui Al Siebert (Avantajul rezilienței, trad. din engleză datând din 2009, București, Business Tech International) și pentru perspectiva feminină
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care foarte curând îi va plăti pentru «ziua muncă», mai puțini bănuți decăt se aruncă în pălăria unui cerșetor. Așa dar, Lenin-Făt Frumos în luptă cu Țăranul român-Zmeul-Zmeilor, iese victorios, îi răpește țăranului petecul de ogor și-l transformă în ceapist. Îl va plăti de acuma cu ziua, indiferent de suprafața de teren și de inventarul agricol viu sau mort cu care a intrat în C.A.P., îl va face, după cum am mai zis, pălmaș pe propria sa bucată de pământ
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spectaculoase, în loc să fie păstrată așa cum era, oamenilor satului urmând a li se distribui periodic, printr-o asociere cinstită, uzufructul activității lor pe baza unor criterii înțelept stabilite de specialiști în bună conlucrare cu tâmplele albe de bună credință ale comuntății, ceapiștii s-au repezit să rupă fiecare halca cea mai mare ca să șio care acasă, fără ca vreunul să se întrebe: -«Și mâine, la primăvară, anul viitor ce vom mai împărți?». Au făcut așa dar oamenii o lichidare a rezultatelor muncii lor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noastre În cei 22 de ani”. Cuvintele subliniate de autorul acestor materiale vor să arate comanda politică după care se ghida Întreaga presă comunistă, fără nici cea mai mică excepție. Realizări mărețe, planuri depășite și răsdepășite, eroi ai muncii, fruntași, ceapiști veseli și fals-bucuroși pentru cei 50 de bani plătiți În contul fiecărei zile de muncă Începută pe Întuneric și sfârșită la fel, etc. Ștabii fixaseră și numărul paginilor În care trebuiau să apară ziarele și anume patru. Cu o mărinimie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Încredere) a constatat că „La pagina III, la rubrica <<Publicitate>>, a fost inserat un anunț al Întreprinderii de valorificare a cerealelor Vaslui În care se menționau, printre altele, bazele de recepție Vaslui, BÎrlad, Epureni, Fălciu și Roșiești”. Prin urmare, ceapiștii trebuiau să Întrebe pe traseu, din om În om (ca-n „crunta” ilegalitate comunistă!!) cam pe unde veneau bazele astea, bată-le să le bată! Ca să nu se spună că a stat degeaba, cu mâinile-n cele trei litere (cot
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
căinase astfel: „Coloanele ziarului n-au cuprins nici un articol privind rolul, sarcinile și eficiența activităților desfășurate În unitățile culturale de la sate (În special În căminele culturale)”. Desigur, scormonitorul greșelilor de tot felul era complet aerian atunci când CHIAR CREDEA că bieții ceapiști mai erau interesați de oareșce activități politico-educative sau mai ales politice, după ce se speteau din greu la muncile câmpului sau la coada vacii dar, una Învățase el la școala de cadre și alta se Întâmpla pe teren. Profund nemulțumit a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
gazetei <<Vremea nouă>> pe perioada 25 noiembrie 1974 - 25 mai 1975 privind acțiunea de popularizare a principiilor eticii și echității socialiste, de aplicare a lor În viață”. e.a. Citați din documentele de partid, tovilor, că acela ne dă pâinea, nu ceapiștii! Cenzorul s-a arătat mai mult decât satisfăcut de calitatea și numărul foarte mare de materiale publicate În acest interval temporal În, de-acum, săptămânalul vasluian, scriind: „Aproape n-a existat număr care să nu cuprindă pagini Întregi sau mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ăsta n-o gătat povestea, tu ce gândești, negrul acela, până la urmă, o fi fo aflat-o pe mumă-sa în tufiș, au ba?» La Teatru de Operă și Balet Ce-or fi făcut eroii noștrii la București la Congresul ceapiștilor nu știu cât o fi fost de interesant, dar foarte interesant a fost ceea ce au avut ei a povesti când s-au întors de acolo după o săptămână încheiată, că cică într-una din seri, tovarășii care-i invitaseră la congres, i-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
făcut oarece la fătuța ceea?» - «Ba măi Pavăle, nu i-o putut face ni’c, pentru că tătă sara unu toaieș, de-acolo de la balcon so țânut cu lumina de la un lămpaș oblu pe ei!» Adunare Generală la C.A.P. Vajnici ceapiștii, doar chemați din luncă înlemniți în laviți trag la aghioase. Tovu președinte încă nu gătase De citit raportul și planul de muncă, Când lelea Mărie se săltă în oase Și ceru să plece, că ea are încă O clocă pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spre slugărnicie? Nici gena care dirijează tăierea crăcii de sub picioare nu-ți mai funcționează normal. Ești o ruină! Te trimit la lada de gunoi a istoriei, via pușcărie. Rămânem numai cu bucuria că nicăieri în Europa deversată spre apus, comisarii ceapiști nu dau mai abitir în nădragi din coadă ca la noi, orgoliul lor nicăieri nu este mai satisfăcut, iar superioritatea lor fudulă, prinsă la butonieră, flutură ca o eșarfă-n sărbătoare. Ei știu ce știu, iar tu, tămâiat cu arome
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
astăzi, se înfruptă cu totul alți nesătui. Sigur, te poți întreba pe ce bază niște bieți arendași peste trupe de culegători în uniforme au fost avansați la grade de general, când competența lor n-o întrecea pe-a unui brigadier ceapist. (Las' că dl. Constantinescu însuși, mare iubitor de soldăței de plumb, ne-a mai fericit cu un lot de mari galonați, că tot mai rămăseseră prin sertarele Cotroceniului câteva stele nefolosite!) Spaima întipărită pe chipurile comentatorilor politici, titlurile incendiare din
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]