34 matches
-
în chip poetic pe pământ, frate cu iarba de acasă, cu osicanii din Osicata mea, cu cei interziși, cu hărțuiții și damnații, cu exilații și cu morții - atunci când duhul adevărului plana gol-goluț te miri pe unde, razna peste arse miriști ceapiste, razna peste fâșia ezitant-șerpuitoare a Oltețului nostru osican, razna peste luciul heleșteului cu nuferi și izvor nesecat din grădina casei alor mei, razna în căutarea unei cărți, a unei viitoare foste iubite, a unei viitoare foste soții, a unei viitoare
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
de urzică”, precum a definit-o un alt condeier, văzând-o cum atacă teme din realitatea de azi a țării. Nu ne-am putut imagina că viziunea sa asupra perioadei comuniste este asemănătoare cu a muncitorului de fabrică, a țăranului ceapist dar mai ales a acelora care, prin posturile cheie de conducere, s-au socotit “soldați ai partidului comunist” adunați sub genericul de “activist”. [...] să nu fi auzit de acesti trei termeni: foame; frig; frică, sub apăsarea cărora am trăit noi
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
serios rolul asumat de „reprezentant al neamului”, se pare că „ochii și sufletul acestuia” nu vă prea sunt pe plac, disprețul fiind exprimat prin „măgulitoarele” cuvinte: „viziunea sa asupra perioadei comuniste este asemănătoare cu a muncitorului de fabrică, a țăranului ceapist...”. După o astfel de „mânie proletară”, situația mă obligă să asociez persoana dumneavoastră cu prestația acuzatorului public al Tribunalului Poporului din ’46... „Săracu!”... Poate îmi descâlciți dumneavoastră nedumerirea. Prof. octogenar T.B.Ș.: Ne referim acum asupra subiectivismului prea lasc a
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
fie luminat ca o arenă de fotbal ... Puteam insista, să le forțez mâna, că io-s cineva-n oraș, da' cum casa nu-i pe numele meu, ci pe-al mătușii ... Grozavă mătușa aceea de la țară nevestei lui Samuel, fostă ceapistă! Mult pământ trebuie să fi avut, dacă le-a oferit atâta teren orășenilor pentru cabană! Musafirul își dă seama că a oferit o informație ce nu trebuia divulgată. Schimbă iute subiectul, cu ochii pe stropii de vin ce pătează zugrăveala
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
I, părinții mă lăsau să merg într-o tabără școlară, dar nu și în vara aceea. Și ca să fie tacâmul complet, n-am ratat nici-o zi de muncă la câmp. Ajunsesem să mânui sapa mai ceva ca cel mai vajnic ceapist, spre fala mamei și tatei. A, să nu uit, a mai fost ceva; nu am avut voie să mai pun mâna pe bicicleta tatei vacanța aia! Ilie Fîrtat Referință Bibliografică: Fantomele / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1621
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
Este sezonul examenelor naționale, moment în care pendulăm între elan ceapist și depresie închipuită: înghesuim, uneori în aceeași frază, școlile care au depășit planul la note de 10 (felicitări, excepțional, la mai mare, voi sunteți viitorul, copii!) cu dezastrul generalizat din educație (e jale, nu se mai învață nimic, desființarea școlilor
Fericirea de a găsi un prost mai mare ca tine () [Corola-blog/BlogPost/337737_a_339066]
-
zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
datul huței, și se dă, până-l prinde, somnul, din nou. Și băieții, și nepoții, Îi prosperă; și Îi prosperă; pe când, celorlalți, animalele, luate din fosta fermă zootehnică, le-au pierit, de mult; În timp, ce, aproape toți, ceilalți, foști ceapiști au devenit, și mai nenorociți, decât cum erau, cândva. Asta, Însă, de la umbra baronilor, nu poate fi observată, iar, dacă, totuși, câte cineva, ar observa, tot zadarnic ar fi. Întrucât, nenorocirea, marea nenorocire a țării, nu poate fi nici oprită
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fi obligat să dea și niște producții: pe unele porțiuni, mai mici, pe altele, mai măricele. Și, arar, chiar, mari. Și, În doar câțiva ani, a inundat județul cu haragi pentru vie și pentru lagume, iar pe ceapeu și pe ceapiști, i-a umplut de bani. Dacă au văzut, șefii județului, că ăsta a devenit fruntea frunții ălorlalți ca dânsul, din județ, ce s-au gândit, proștii? Ce? Să-l pună șef peste toți. Cum? Să-l ducă la reședința de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
colegii din secția de reparații (care urma să fie redusă ca dimensiuni) să aibă "front de lucru". Situația mi-a fost relatată de un prozator care discuta cu elevii de la seral pentru a pătrunde în universul proletarilor trecuți de la sapa ceapistă la tehnologii sofisticate de tratament termic și laminat pe baza unei școlarizări adesea precare. 149 Vezi, pentru nivelul de vulgarizare, lucrarea lui Al Siebert (Avantajul rezilienței, trad. din engleză datând din 2009, București, Business Tech International) și pentru perspectiva feminină
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cu o falcă-n ceriu și cu una-n pământu, tunând și fulgerând, în această comună unde primar era tot o fostă muncitoare, Lina Cozma. Imediat, tova de la județ a sunat goarna adunării femeilor mai tinere sau mai vârstnice, membre ceapiste, cărora le-a ținut următoarea cuvântare „mobilizatoare”: „Fa, oilor! Imediat să treceți la adunat sfecla de zahăr de pe câmp că vă ia dracu’ pe toate, putorilor!”. Afară era un glod de care nu te puteai feri nici cu cizme, darămite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
doua din sat, ci a treisprezecea, și în toate se vând tot felul de bunuri, de la covrigi, rahat și bere și până la ouă de prepeliță, gumari, și scutere. Aici, tot sub un pom bătrân, un salcâm, erau trei moșnegi, foști ceapiști, acum pensionari. Stăteau față în față, așezați pe câte un taburet și pisau scuipatul ce se tot aduna în țărâna din fața lor cu niște toiege cu măciuliile lustruite de atâta purtat în mâinile lor aspre și bătătorite de muncă. Din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ăsta n-o gătat povestea, tu ce gândești, negrul acela, până la urmă, o fi fo aflat-o pe mumă-sa în tufiș, au ba?» La Teatru de Operă și Balet Ce-or fi făcut eroii noștrii la București la Congresul ceapiștilor nu știu cât o fi fost de interesant, dar foarte interesant a fost ceea ce au avut ei a povesti când s-au întors de acolo după o săptămână încheiată, că cică într-una din seri, tovarășii care-i invitaseră la congres, i-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
făcut oarece la fătuța ceea?» - «Ba măi Pavăle, nu i-o putut face ni’c, pentru că tătă sara unu toaieș, de-acolo de la balcon so țânut cu lumina de la un lămpaș oblu pe ei!» Adunare Generală la C.A.P. Vajnici ceapiștii, doar chemați din luncă înlemniți în laviți trag la aghioase. Tovu președinte încă nu gătase De citit raportul și planul de muncă, Când lelea Mărie se săltă în oase Și ceru să plece, că ea are încă O clocă pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spre slugărnicie? Nici gena care dirijează tăierea crăcii de sub picioare nu-ți mai funcționează normal. Ești o ruină! Te trimit la lada de gunoi a istoriei, via pușcărie. Rămânem numai cu bucuria că nicăieri în Europa deversată spre apus, comisarii ceapiști nu dau mai abitir în nădragi din coadă ca la noi, orgoliul lor nicăieri nu este mai satisfăcut, iar superioritatea lor fudulă, prinsă la butonieră, flutură ca o eșarfă-n sărbătoare. Ei știu ce știu, iar tu, tămâiat cu arome
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rganisation des] N[ations] U[nies]; pacser vb. "a deveni membru al Pactului Civil de Solidaritate" < pacs < Pa[cte] C[ivil de] S[olidarité]; pédégère "femeie care exercită funcția de președinte-director general" < P.D.G. < p[résident-]d[irecteur-]g[énéral]; rom. ceapist "membru al unui C.A.P." < C.A.P. < C[ooperativă] A[gricolă de] P[roducție]; ceferist < CFR < C[ăile] F[erate] R[omâne]; pedeserizare < P[artidul] D[emocrat-]S[ocial din] R[omânia]; penelist < PNL < P[artidul] N[ațional] L[iberal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că a căzut Ceaușescu. Și nu i-ar fi fost greu, taică-meu era un profesor de matematică foarte respectat în Botoșani, lumea l-ar fi ascultat, nu era nici măcar membru de Partid. N-avea voie, bunicul meu omorâse un ceapist, a fost și pe la Canal, cu chestia asta se mândrea toată familia. Mai puțin mama, care era convinsă că bărbat-su murise tânăr pentru că pe undeva încă mai funcționa blestemul văduvei ceapistului, deși ei încă de mult timp, încă de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Partid. N-avea voie, bunicul meu omorâse un ceapist, a fost și pe la Canal, cu chestia asta se mândrea toată familia. Mai puțin mama, care era convinsă că bărbat-su murise tânăr pentru că pe undeva încă mai funcționa blestemul văduvei ceapistului, deși ei încă de mult timp, încă de la Repartizare, nu mai trăiau în același județ cu Blestemul. Dacă taică-meu și-ar fi mișcat atunci curul de pe scaunele de la Rapsodia, restaurantul nomenclaturiștilor botoșăneni unde, deși fiu de criminal, își sugea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
ha! mi se pare a fi de prost gust. Cum ți se pare gestul ca printre morminte și cruci să toci semințe precum la peluza unui stadion? Și mai tragi și câte un "moment" zero. Adică te fotografiezi cu "soacra", "ceapistul", "tractoristul", "băutorul" sau propria-ți faptă. Cred că Ion Mureșan ar fi trebuit să își scrie "cartea Alcool" documentându-se din Cimitirul Vesel de la Săpânța! Cimitirul Vesel de la Săpânța, pentru mine, nu este atât de vesel pe cât îl cred unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care foarte curând îi va plăti pentru «ziua muncă», mai puțini bănuți decăt se aruncă în pălăria unui cerșetor. Așa dar, Lenin-Făt Frumos în luptă cu Țăranul român-Zmeul-Zmeilor, iese victorios, îi răpește țăranului petecul de ogor și-l transformă în ceapist. Îl va plăti de acuma cu ziua, indiferent de suprafața de teren și de inventarul agricol viu sau mort cu care a intrat în C.A.P., îl va face, după cum am mai zis, pălmaș pe propria sa bucată de pământ
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]