70 matches
-
A fost odată ca niciodată, în plină epoca ceaușista, o clasă cu 30 de copii de școală generală, între anii 1975-1983 în capitală. Aveam un comandant de pionieri pe clasa și câte trei comandanți de grupa, fiecare rând formând câte o grupa. Eu eram comandant al grupei a doua
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1480070251.html [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
Șagului. Mai era ceva vreme...până să ajungă la el. Paharele de cristal! Ăsta-i fu primul gând. Le admira, mai mult decât orice în casa aia. Nu mai stătu pe gânduri...desfăcu, la repezeală, lenjerii și pijamale (noi, sigilate...ceaușiste) și înveli pahare...de cogniac, de vin, de apă, de șampanie...de toate felurile. Le puse într-o husă de plapumă și...la mașină cu ele! Până să vină valul cu revoluționari...făcu vreo 3-4 ture...cu ce considera valoros
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 by http://confluente.ro/Paharele_de_cristal.html [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
se părea că sunt la un film. Ce se alesese de omul ăsta care nu știa, la vremea când l-am cunoscut, să vorbească despre altceva decât despre casa și familia lui? „Ce-ai făcut cu paharele de cristal? Alea...ceaușistele...”îmi trăzni prin minte. „Măi, îs tot acolo, în garaj. O murit moșu, proprietarul...și l-am trecut (garajul) pe mine.” Am plecat. După vreo lună, mă sună nevasta lui Geo. Mă invita la masă, la ei. Stupoare! Cu ce
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 by http://confluente.ro/Paharele_de_cristal.html [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
atunci s-au spart! Făceam parte din nou, dintr-o mulțime, un om între oameni.... VIII. O FABULA CU LUPUL, de Olivia Dumitru, publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. A fost odată ca niciodată, în plină epoca ceaușista, o clasă cu 30 de copii de școală generală, între anii 1975-1983 în capitală. Aveam un comandant de pionieri pe clasa și câte trei comandanți de grupa, fiecare rând formând câte o grupa. Eu eram comandant al grupei a doua
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
în cerc jucăriile și le predăm lecții; ce bucurie acum să am în grija cam 2, 3 elevi din grupa mea la care să le verific temele în pauza, ... Citește mai mult A fost odată ca niciodată, în plină epoca ceaușista, o clasă cu 30 de copii de școală generală, între anii 1975-1983 în capitală. Aveam un comandant de pionieri pe clasa și câte trei comandanți de grupa, fiecare rând formând câte o grupa. Eu eram comandant al grupei a doua
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
natală. Alte manuscrise, pe care a încercat să le transmită unui traducător, în Franța, au fost confiscate de poliția secretă și nu i s-au mai returnat niciodată. A scris sute de pagini de jurnal despre viața sa sub dictatură ceaușista (nepublicate), iar apoi că profesor-cooperant în Maroc ("Profesor în Africa", 1999), despre perioada petrecută în lagărul de refugiați din Turcia ("Fugit ... / Jurnal de lagăr", vol. I: 1994, vol. ÎI: 1998), ca și din exilul american - inca în desfășurare. Este recunoscut
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florentin_Smarandache.html [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
astfel cu lecția învățată. Nu este un principiu nou. Din contră nou este pretenția unor profesori și în general a unor șefi ca subalternul să scrie întocmai „prețioasele perle pronunțate!” Eu numesc asta dobitocie politică deoarece provine din „prețioasele indicații” ceaușiste. Referință Bibliografică: Clasa 0 sau vârsta 0? / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438149476.html [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
ce îmi oferă o panoramă superbă asupra turnului Eiffel. Îmi pare grandios. Mi-ar fi plăcut să știu toate dedesubturile acelei construcții, dar nu îl puteam compara cu creația lui Ceaușescu, cu „Casa noastră a poporului”,și îi spun creație ceaușista pentru că asta a fost. Acea arhitectă tânără ce câștigase proiectul era acolo doar cu numele. Ce construia ea într-o zi dărâma Ceaușescu a doua zi. Acea perioadă m-a marcat profund prin faptul că puterea cuvântului era mai mare
PRIVIND CU NOSTALGIE, TINEREŢEA, COMUNISMUL... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/Privind_cu_nostalgie_tineretea_comunismul_.html [Corola-blog/BlogPost/344228_a_345557]
-
mediu absolut multicultural și să vină în contact cu limbi și culturi diferite - maghiară, sârbă, cehă, germană, idiș, etc. De când se știe, pe Sperneac-Wolfer l-au fascinat depărtările, necunoscutul, noul, de aceea de la bun început, dar și în plină perioadă ceaușista - cu toate că nu trecuse niciodată granița înainte de anii ‘90 - s-a simțit că un european avant-la-lettre, convins fiind că va găsi până la urmă, “lumea largă” pe care o descoperise în lecturile sale filosofice și la care visa. Totuși, odată ajuns în
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_romn_erudit_profeseaza_avocatura_cu_succes_n_germania_.html [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
iulie 2011 Toate Articolele Autorului Nevoia de normal Plutim în evanescență. Inutil și păgubos. Revoluția victorioasă a revărsat în noi, efluvii de speranță. În tranșeele fricii se sapă vârtos...Îmi închipui un scenariu în care acestea ar fi aidoma „subteranelor” ceaușiste care ar eroda însă sufletele, fibra noastră de români viguroși, și pe care le-ar restrânge la subțirimea pânzei de paianjen, spulberată în și de toate vânturile, venite din noi sau de aiurea. „Monstrul propagandistic al iepocii de aur” s-
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nevoia_de_normal.html [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
întâmplă în 1968, la Arad. Frații Mihai și Emil, de origine româno-germană, au un singur lucru în comun: îngrijorarea pe care o simt față de tatăl lor bolnav. Mihai, fratele mai mare, pare să se fi împăcat cu soarta în România ceaușista, unde este medic și, cu inima îndoita, informator al securității. Emil însă, lupta cu înfocare împotriva amprentelor staliniste, intrând astfel în situații din care numai prudență fratelui său mai mare îl poate salva. Într-o zi, sosește vestea că tatăl
La drum cu tata, filmul de debut al regizoarei Anca Miruna Lăzărescu are premiera la KINOdiseea International Children Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/14104/la-drum-cu-tata-filmul-de-debut-al-regizoarei-anca-miruna-lazarescu-are-premiera-la-kinodiseea-international-children-film-festival [Corola-blog/BlogPost/100141_a_101433]
-
special cel de "artă", a avut de suferit. La un moment dat se vorbea de un repertoriu de 40% "filme românești" și 60% "străine", aici intrând și cele din "țări frățești". De multe ori chiar și acestea erau "ostile" propagandei "ceaușiste" ( nu se mai putea spune "comuniste"), așa cum a fost "„Micuța Vera”" (U.R.S.S.) care deja reliefa "„perestroika”". La un moment dat, multe intreprinderi cinematografice pentru a-și asigura planul la încasări (până la urmă acesta era scopul, pentru a-și putea
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
a patra mineriada. Pe plan internațional, lucrurile nu au stat mai bine. Investitorii străini au refuzat să își dezvolte afacerile în România și astfel s-au redus locurile de muncă, banii, iar sărăcia era aproape mai mare decât în epoca ceaușista. Nici țările europene nu mai doreau relații cu țara noastră, pentru ca tot ce se întâmplă era de fapt refuzarea democrației de către Guvern, lucru care ne dezavantaja.
Mineriada din 1991 () [Corola-website/Science/314809_a_316138]
-
Aurel Popoviciu de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agronomice din București. Este ginere al fostului demnitar comunist Ion Dincă. La începutul anilor 1980 s-a căsătorit cu Doina, fiica lui Ion Dincă, fost prim-vicepremier în „garda” ceaușistă din 1980 până în 1989. Băneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, IKEA, Comaliment, Pizza Hut, KFC - sunt firme care se leagă într-un fel sau altul de Popoviciu. În anul 2003, singurul an în care a fost inclus în „Top
Gabriel Popoviciu () [Corola-website/Science/318463_a_319792]
-
un capăt în altul bulevardele centrale, pentru a trânti un nou strat de asfalt în locul celui vechi, intact și lucios: se „decopertau marile artere“. Grupuri răzlețe de muncitori demontau și bordurile (erau vizate piesele interbelice, din granit masiv sau alea ceaușiste de beton, care nu se clintiseră o jumătate de secol) și, cu o frenezie inexplicabilă, le înlocuiau cu unele mici, poroase, din azbest casabil: se „reabilitau bordurile“. O simplă privire, și te lămureai. Noile produse păreau friabile, turnate dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lume. Din fericire, În cele din urmă, după tratative foarte dificile, marile puteri au ajuns la o Înțelegere cu guvernul român, rămasă bineînțeles secretă, iar evenimente de la sfîrșitul anilor ’80 aveau să scape cancelariile occidentale de coșmarul „noii ordini mondiale“ ceaușiste. De prisos să mai adaug că Însăși răsturnarea de la putere a lui Ceaușescu, așa zisa Revoluție din Decembrie, are o legătură directă cu Experimentul Armaggedon. Marile puteri nu i au putut ierta dictatorului de la București faptul că le-a șantajat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
revistei „Viața românească“, 1914-1916 (Ion Agrigoroaiei) 379 Observații cu privire la destinul elitei politice, culturale și științifice basarabene din perioada interbelică (Lilia Crudu) 399 ARHIPELAGUL COMUNIST Contribuția propagandei la legitimarea regimului bolșevic (I. Ciupercă) 411 Implicarea Securității în comerțul exterior al României ceaușiste (Sorin D. Ivănescu) 425 „Arnota“ - un grup de rezistență armată anticomunistă din Oltenia montană (1949) (Dorin Dobrincu) 431 Die Notwendigkeit des Terrors. Überlegungen zur Effizienz des kommunistischen Staates (Cornelius R. Zach) 453 CUM NE SCRIEM ISTORIA? Vasile Pârvan și „naționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
analiză sectorială, ci vom încerca să ne articulăm modului în care cei chestionați și-au construit discursul. Dominantă e tema cozii, ca ritual și valoare simbolică pentru epocă. Coada pentru hrană a funcționat ca un „mod de viață” în România ceaușistă - aceasta este concluzia unei cărți a lui Pavel Câmpeanu. El scrie: „În cursul ultimelor decade, românii au risipit un timp echivalent cu mii de vieți umane făcând coadă pentru hrană. Nu vom putea măsura niciodată aceste pierderi, după cum nu vom
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
românești. Or, se știe, În ideologia legionară, mitul sacrificiului creator a avut o pondere Însemnată, fiind așezat la baza unui soi de morală stoică intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a ultimei, ceaușiste), și Miorița a oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului partener de viață, conștiință a eșecului oricărei inițiative creatoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
probabil, să trecem la polul opus și să dublăm greșeala excepționalismului prin cea a nulității. Ambele sunt manifestări prea puțin apropiate de realitate, dar degringolada era, în bună măsură, inevitabilă. „în România, în schimb, nu putem conserva decât spectrul «reformelor» ceaușiste din anii ’80: nu credem că este un mister pentru nimeni faptul că rezultatele schimbărilor dintr-un sistem de educație se văd abia după 25-30 de ani de la aplicarea lor. Prin urmare, acum nu facem altceva decât să culegem roadele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acestei asemănări. * ** Moștenirea Securității, brutalitățile și tot arsenalul de Încălcări ale drepturilor omului de care aceasta s-a folosit ca „tăiș al sabiei” În lupta dusă de Partidul Comunist pentru impunerea marxism-leninismului de nuanță stalinistă, apoi „dejistă” și la final „ceaușistă” nu au fost Întâmplătoare. Baza ideologică a acțiunilor violente Îndreptate Împotriva inamicilor regimului comunist fusese elaborată În mai multe scrieri de către V.I. Lenin, ideolog care nu a fost amendat vreodată de un activist de partid sau securist din România: „Caracteristica
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a adoptat modelul de învățământ sovietic și s-a demarat un proces reformist prin care se urmărea educarea comunistă a tinerei generații. Prin Legea privind învățământul din 1968 s-a aplicat principiul integrării învățământului cu cercetarea și producția, o „găselniță” ceaușistă care, pornind de la ideile promovate de școala nouă, subordona educația sistemului comunist. Învățământul era proiectat să satisfacă piața de muncă socialistă și să formeze cadre de partid. Învățământul românesc postcomunist, declarat prioritate națională, a fost supus unui intens proces de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
o ignoră, este conturată în proiectul de scenariu imaginat, în descendența neorealismului cinematografic italian, de fratele său Niki, regizor la Animafilm și om de lume. Acasă (1992) este un poem al melancoliei, bătrâneții și stingerii: în plină „epocă de aur” ceaușistă, marcată de sărăcie și resemnare, crizele de inimă ale mamei protagonistului sunt reverberațiile organice ale demolărilor brutale la care sunt supuse clădirile istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
artistice”, „Propilee literare”, „Însemnări și polemici” (semnată de Sorin Popa), „Bilete de papagal” (tablete de Virgil Stan), „Realitatea românească” (texte de George Carpat Vocke) ș.a. Agravarea situației din țară în ultimii ani ai dictaturii comuniste, aplicarea tot mai numeroaselor „măsuri” ceaușiste (demolarea Bucureștiului, distrugerea satelor), manifestările de protest și disidență dau substanță rubricilor de informații. Cele două pagini consacrate literaturii și artei între 1985 și 1987 cuprind, în cea mai mare măsură, informații despre interpreți de muzică ușoară și populară, actori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
dacă am vreunul! - sub dictatură a fost că repetam cui voia sau nu voia să mă audă că, În ciuda opreliștilor de tot felul, directe, brutale sau insidioase și viclene - cum au fost mai ales cele din a doua dictaură, cea ceaușistă -, spațiul nostru „de manevră” era mai mare decât părea și că „posibilitatea” de expresie care „ni se dădea” putea fi lărgită semnificativ, cu condiția unei mai mari solidarități și a unei voințe de luptă mai accentuate. Și dădeam mereu exemplul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]