1,269 matches
-
bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac, Un jurnal din anii fricii. Viața de zi cu zi în România ceaușistă, „Orient Expres” (Tel Aviv), 1997, 106; Liviu Grăsoiu, Postume, LCF, 2000, 2; Marina Spalas, Cruciada copiilor în viziunea lui Titel Constantinescu, „Radio România”, 2000, 169. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
și asupra hegemoniei teritoriale a acesteia. Accentele mesianice sunt înlocuite aici cu ieșiri disproporționat umorale, iar ideea subiacentă a „misiei” istorice providențiale a neamurilor este schițată în manieră rigidă. În plus, sunt vehiculate multe dintre locurile comune ale politicii oficiale ceaușiste. L. și-a adunat publicistica în volumele Fragmentarium, Nevoia de adevăr și Vocația constructivă (1983), care cuprind fie texte pronunțat ideologice, exaltând politica vremii, fie pledoarii pentru propriile scrieri, un fel de dialoguri imaginare cu un interlocutor atent și comprehensiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
exact inversul a ceea ce ar trebui să-și propună: își propun anume să-l organizeze pe a fi în funcție de interesele lui a avea”. Limbajul sofisticat include o critică nimicitoare a regimurilor comuniste, exemplificată codificat mai ales cu situații caracteristice dictaturii ceaușiste. Critica implică și identificarea emblematică a tiranului dâmbovițean cu sinistrul conchistador Lope de Aguirre. Nu e de mirare că, scrisă, potrivit specificării auctoriale, în 1988, cartea nu a putut să apară decât în 1990. Principiul de ordin social pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
așadar logic că Securitatea a fost cea care a precipitat căderea regimului În decembrie 1989, când a Încercat să-l Îndepărteze pe László Tõkés, un pastor maghiar reformat din Timișoara. Minoritatea maghiară, obiect predilect al prejudecăților și persecuției sub regimul ceaușist, prinsese curaj după evenimentele din Ungaria și era din ce În ce mai indignată de abuzurile permanente la care era supusă. Tõkés a devenit simbolul acestei frustrări și, pe 15 decembrie, când regimul a Încercat să-l evacueze forțat, enoriașii au Înconjurat biserica În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din alte orașe, adevărata luptă se dăduse Între „realiștii” din jurul lui Iliescu și vechea gardă din anturajul lui Ceaușescu. Victoria celor dintâi a asigurat României o ieșire din comunism liniștită - chiar suspect de liniștită. Absurditățile din ultimii ani ai regimului ceaușist au dispărut, Însă poliția, aparatul birocratic și mare parte din partid au rămas Întregi și la locul lor. Numele s-au schimbat - Securitatea a fost oficial desființată -, dar nu și premisele și practicile lor Înrădăcinate: Iliescu n-a făcut nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au fost primele obiective ale maselor revoluționare, de la Dublin la Barcelona. Dar televiziunea este rapidă. A doua trăsătură marcantă a revoluțiilor din 1989 este caracterul lor pașnic. Cu excepția României, desigur - dar acest lucru era previzibil, având În vedere natura regimului ceaușist. Adevărata surpriză a fost faptul că inclusiv la Timișoara și București a curs mult mai puțin sânge decât era de așteptat. Era și acesta, În parte, un efect al televiziunii. Cum toată populația - nemaivorbind de restul lumii - putea să le
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la care ne-am referit pe larg anterior nu au dăinuit doar până la căderea regimului comunist din România, ci, din nefericire, ele s-au perpetuat în anumite lucrări, sub o formă sau alta, inclusiv în perioada postdecembristă. Deși prăbușirea dictaturii ceaușiste în decembrie 1989 a creat premisele necesare investigării pe baze noi, cu adevărat științifice, a unor teme de cercetare denaturate, ignorate sau interzise înainte de 1989, printre care se înscria și pogromul din Iași, totuși rezultatele obținute în cercetarea acestui eveniment
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1978, art. 12, lit. d). Cu toate că nu este definit pe criterii etnice, autoritățile statale propagă un naționalism socialist impregnat chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său discurs "secret" rostit la cel de-al 20 congres al PCUS din 1956. Racordat temporal mai degrabă la evoluția comunismului asiatic decât la cel est-european, cultul românesc al personalității ceaușiste a cunoscut o înflorire spectaculară cu mult timp după denunțul său pronunțat de Hrușciov. Debutul cultului ceaușist al personalității este convențional datat ca survenind în urma celebrelor "teze din iulie" 1971 pronunțate de noul secretar al Partidului prin care s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Istoria Patriei, reeditat anual începând din 1957 până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1979 a aceluiași manual de Istoria Patriei reflectă în mod eclatant această mutație cultică: locul portretului lui Lenin a fost luat de cel al "tovarășului Nicolae Ceaușescu, președinte al R.S.R." (1979, p. 183). De remarcat este progresia constantă a cultului ceaușist, care a avut o evoluție graduală mai curând decât o dezvoltare fulminantă. În 1979, portretul lui N. Ceaușescu continua să fie plasat în partea de final a manualelor (la pagina 183), dominând faza istorică a construcției socialismului în România. Manualele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
științelor sociale" (p. 262). Toate acestea justifică pe deplin desemnarea perioadei Republicii Socialiste România (post-1965) drept "Epoca Ceaușescu" (Almaș și Fotescu, 1986, p. 166). Prin aceasta, istoria recentă a României este complet personificată. Încercând să deslușească geneza socio-culturală a cultului ceaușist, C. Durandin (1998, p. 338) corelează instituirea cultului personalității cu doi factori: i) tranșarea luptelor intestine dinlăuntrul partidului și cristalizarea relațiilor de putere, clarificate în favoarea lui Nicolae Ceaușescu odată cu marginalizarea, urmată de eliminarea în 1974, de la putere a lui Ion
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
succesului economic, cultul personalității exprimă, printre altele, strădania de a aresta trecerea timpului (i.e., deprecierea condițiilor de viață) prin mijloace ritualice. "Ritualul cortegiilor și al comemorărilor oprește timpul într-o perfecțiune prezumtiv atinsă" (Durandin, 1998, p. 338). Iar cultul personalității ceaușiste este instituit în miezul cultului națiunii, pe măsură ce biografia liderului devine indisociabilă de biografia colectivă a națiunii socialiste române. Elogiul personalității conducătorului devine punctul central în jurul căruia este organizată întreaga liturghie celebrativă a trecutului românesc, în care momentele de sărbătoare națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu episoade biografice extrase din viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a tradițiilor din trecut; c) este o tentativă de restaurare sau recuperare a tradiției periclitate, prin reîntoarcerea la trecutul idealizat (Berger și Zijderveld, 2009, pp. 71-73). Indivizii care preferă restaurarea comunismului în România printr-o cădere în trecutul la modul ceaușist întrunesc toate cele trei atribute pentru a putea fi calificați drept fundamentaliști nostalgici. Cu toate că reprezintă un procent minoritar, indivizii din această categorie formează nucleul dur al rezistenței nostalgice. Rezistența nostalgică românească este bistratificată în două categorii diferite în ceea ce privește intensitatea pozitivării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca șef de promoție, ați fost sortit inițial unei cariere didactice în învățământul universitar. Una relativ scurtă, din păcate, curmată în stil ceaușist și cu urmări nu doar pe plan profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale“, după model asiatic, a dus la desființarea Facultății de Istorie Geografie din Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din 1975 am trecut în învățământul liceal, dar mi-am continuat activitatea în domeniul cercetării arheologice. Cu Muzeul din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
din 1773, monede rusești din timpul Ecaterinei a II-a, una - fără an din cupru, și alta din 1770, din argint. Un țechin venețian din aur, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, i-a fost confiscat autorului, în timpul dictaturii ceaușiste, de către milițianul Furtună, care a afirmat că l-a predat Băncii Naționale. Cântărea în jur de 2 grame. Monezile enumerate, alături de alte categorii de dovezi arheologice, sunt mărturii și indicii sigure ale unei continui și permanente locuiri ale meleagurilor umbrăreștene
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]