417 matches
-
sub formă de avansuri între 10-50% s-a ridicat la peste 755.000 lei din care numai 72.000 reprezintă plata scenariilor care vor intra în producție. [...] Asemenea practici au contribuit de pildă la situația că unele filme ca „Bălcescu”, „Ceferiștii”, „Păcală”, „Lența”, „Domnul Mărăcine”, „Barbu Lăutaru” au intrat în producție, s-au cheltuit sume care se ridică la peste 6 milioane lei pentru ca ulterior să se renunțe la crearea lor. Efectul asupra filmelor apărute între 1956 și 1959 este vizibil
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandă La doi ani după Setea, Titus Popovici scenarizează celă lalt roman al său despre 23 august 1944, Străinul. Schema dramatică este în linii mari aceeași, aplicată acum în mediul citadin : țăranul sărac și tânăr Mitru Moț devine fiul de ceferist Andrei Sabin, și el curajos, hotărât, revoltat de strâmbătatea vechii orânduiri, dar lipsit de conștiință politică, pe care o va căpăta înainte de a se termina filmul, prin contactul cu comuniști experimentați. Imposibila iubire dintre Mitru și fiica de bogătan Iuliana
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
faptul că Partidul "nu a părăsit lupta în ciuda teroarei. El a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată "lupta Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată "lupta Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ei și, până mai ieri, și Adrian Năstase!), faptul că luxul și comoditățile aristocratice sunt exclusiv destinate mârlanilor de partid, cei "aleși" să le exercite în numele poporului. A putut lesne fi observat, după asasinarea lui Ceaușescu, că nici fiilor de ceferiști, obișnuiți cu "crapul la carton" de la Oltenița, nu le displăcea palatul Cotroceni sau domeniul de vânătoare de la Scroviștea, dar, etica mă obligă să o spun, nu din aceste motive a pornit Ion Iliescu infama campanie de maculare a familiei regale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
STRĂTESCU, Ion V. (26.VI.1940, Piua Petrii, j. Ialomița), poet și prozator. Este fiul Floricăi (n. Rădulescu) și al lui Vasile Strătescu, ceferist. Învață mai întâi la Călărași, unde urmează și Liceul „N. Bălcescu” (1954-1957), și face studiile universitare la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din București (1957-1963). Inginer constructor, va conduce întreprinderi și grupuri de șantiere din Galați și București. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
, Constantin (15.VIII.1937, Constanța), prozator. Este fiul Mariei (n. Cioconea) și al lui Dumitru Novac, ceferist. Este absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân” (1955) și al Școlii Tehnice de Marină, ambele urmate în orașul natal. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București (1962), activează ca asistent universitar la Institutul Pedagogic din Constanța (1962-1966), ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
sa. (Ă). Poemul amplu pe care poetul Mihai Beniuc l-a scris În cinstea tovarășului Gh.Gheorghiu-Dej evocă momentele mai semnificative din lupta clasei noastre muncitoare, Începând din anii când, la orizont, Începea să se vadă primejdia fascismului: Grivița, procesul ceferiștilor, Doftana, evadarea din lagărul de la Tg. Jiu, (Ă). «Și să vedeți În fruntea luptei Bărbatul care-n treize’ș’trei A fost stegarul luptei noastre Când Înfruntarăți pe mișei. Eroi acoperiți de slavă Ai clasei care n-a dat greș
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
înaintat Ministerului de Interne și Ministerului Lucrărilor Publice, proiectele ce vizau înființarea a dou) noi cartiere de locuințe. Este vorba de cartierul de S-V - cartierul funcționarilor, demobilizaților și I.O.V.R.iștilor - și de cartierul de N-V - cartierul ceferiștilor, cunoscut sub denumirea de cartierul „Al. Constantinescu”. Vestea înființării noilor cartiere a fost întâmpinată cu mult entuziasm de locuitorii Bacăului. Nu de puține ori, euforia a fost tradusă în practică prin acțiuni aflate la limita legalității. Spre exemplu, posesorii de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Constantin Aștefanei și Ioan Ciubotaru, în calitate de madatari, au demarat acțiunile privind strângerea fondurilor necesare „cumpărării terenurilor din raza orașului, lângă regimente și gară, pentru construcția de case”. Primul pas a fost făcut pe data de 22 mai 1922, atunci când Obștea ceferiștilor a reușit să achiziționeze de la M. Fodor, contra sumei de 900.000 lei, 45 de hectare din moșia Izvoarele Valea Seacă. În iunie 1922, la propunerea mandatarilor Obștei, Primăria Bacău a acceptat să ofere ceferiștilor, în schimbul terenului de 45 hectare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dou) rânduri în funcția de senator, pe listele P.N. L.-Bacău (la alegerile din noiembrie 1919 și martie 1922). Astfel, la stăruința oamenilor politici din Bacău, ministrul Al. Constantinescu a admis în anul 1924 schimbul de terenuri dintre primărie și Obștea ceferiștilor. Cea mai gravă problemă cu care s-au confruntat locuitorii noului cartier a fost legată de absența apei potabile, necesară atât pentru consum, cât și pentru construcția caselor. Cu ajutorul fondurilor proprii, ceferiștii au reușit să sape o fântână de 15
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1924 schimbul de terenuri dintre primărie și Obștea ceferiștilor. Cea mai gravă problemă cu care s-au confruntat locuitorii noului cartier a fost legată de absența apei potabile, necesară atât pentru consum, cât și pentru construcția caselor. Cu ajutorul fondurilor proprii, ceferiștii au reușit să sape o fântână de 15 metri adâncime. Lucrările au fost executate de o echipă condusă de antreprenorul italian Paveglio Sante în intervalul septembrie noiembrie 1924. Practic, întregul cartier a fost construit cu apa de la această fântână. Ulterior
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cel pe care-l știm, a lăsat cu drept de pensie anumite persoane, iar pe muncitorii mici i-a deposedat cu miile. Sunt foarte multe cazuri și trebuie revizuite. Tov. Chișinevschi: Carandino, fiind în pușcărie, primea pensie. Tov. Gheorghiu-Dej: Unui ceferist care a avut 2 ha de pământ i s-a luat pământul și nu i s-a mai dat nici pensia, iar unui fost inspector general de la Ministerul Asigurărilor Sociale i se lasă pensia. Iată o treabă bună pentru deputați
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cel al lui Pătrășcanu, În 1954, fiind cele mai cunoscute) sau să-i treacă Într-o inactivitate politică totală (Luca Închis, mort apoi În detenție, Pauker În libertate atent supravegheată). Lupta a fost cîștigată de Dej În fața lui Stalin, fostul ceferist oferindu-i stăpînului de la Kremlin numeroase dovezi ale loialității sale, inclusiv prin Încadrarea sa cu agenți sovietici pe care Îi cunoscuse În detenție, și discreditîndu-și adversarii. Dej și-a construit legitimitatea pe supralicitarea participării la lovitura de stat de la 23
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se consumă drame umane, locul dominat de autoritatea starostelui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
faptul că Partidul "nu a părăsit lupta în ciuda teroarei. El a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată "lupta Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată "lupta Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]