39 matches
-
sub prețul curent al pieții. Trusturile și concernele multinaționale care le desfac sunt atât de puternice încât un accident, o crimă sau chiar un mic război poate intervenii oricui se joacă cu aceste prețuri. Jupiter, mânuitorul fulgerului, îl folosea contra celar car îi încălcau poruncile. Apropo știți ce este un fulger globular?. Priviți vă rog la fereastra din fața mea. Tocmai pătrunde în cameră un asemenea fulger globular generat, se pare, de furtuna tocmai dezlănțuită afară. Atenție nu-l atingeți. Poate provoca
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
din plastic cumpărate de la tanti Maria de la magazin ...... Doamne câți și câte îmi vin acum în minte! Oftez și intru în curte. Parcă nimic nu mai e cum era de dimineață! Văd casa cu prispă , cu tindă și odaie, văd celarul de lângă ea, văd lavița de sub măr, bicicleta ,,Tohan” a tatălui meu, evident CFR-ist,îl văd pe el trebăluind prin curte.... văd pârleazul dinspre bunici și câinele cel negru legat lângă el,îl trec și-l văd pe bunicul lucrând
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494871438.html [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
vinul. După câteva minute, tot mâncând și bând, tăticu a ridicat paharul în fața lămpii, încercând să-i vadă culoarea. -Și-a schimbat puțin gustul! le-a spus indiferent. Tataie era nervos, iar mamaia se învârtea calmă prin cameră, de la masă la celar. Mustăciosul, după ce a luat o înghițitură i-a spus: -S-a trezit puțin, a cam pierdut din tărie. -Eu știu, măi Ionel, s-a grăbit tataie să răspundă. -Da, tataie, am sărit și eu fericită, are dreptate mamaia că ai gâtul
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
printre grădini la fete cât oi sta cu ei de vorbă, că doar nu ne-o tăia gâtul. Bogați n-am fost, pe nimeni n-am omorât. Nici nu a pus mamaie mâna pe clanță, că tataie era deja în celar chinuindu-se să deschidă ușa și să fugă în grădină. -Oameni buni, cine-i la poartă? am auzit-o pe mamaie întrebând de pe prispă, după care, căutându-l cu privirea în întuneric pe Ciobănel, i-a spus: De ce nu latri
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
întrebat mamaia. -Nu pot, bre, cu gâtul sec! i-a răspuns acesta cu siguranța profesionistului. Atunci mamaia a luat o cană, dar nu înainte să o ochească dintr-o privire pe cea mai mică și grăbită s-a îndreptat spre celar. Fane rânjea după ea și bucuros a început să-și frece mâinile. -Dă-mi să trag un gât, i-a spus fericit când a văzut-o întorcându-se cu cana plină de țuică. Până să se dezmeticească mamaia, gâtul lui Fane
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
de țuică? -Îți mai dau unul, ce boală, doar nu oi fi de mămăligă, că te-a făcut mă-ta să porți nădragi! Și supărată de târgul făcut cu Fane, mamaia a luat cana și s-a îndreptat iar spre celar. Când a ieșit în curte cu cana plină de țuică, Fane ținea în brațe unul dintre cei patru cocoși. Toată față îi era zgâriată, iar genunchii pantalonilor îi erau plini de țărână. -Uite-l, bre! i-a spus fericit, cu ochii
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
storione senza uova. Liberă da tutte queste inezie Vado con sandali di pelle trattata Sulla corsia d'una stradă Rovinata dai cingoli. Unti Col miele di giovani vespe sono entrambi i piedi e le mani E...cerco un posto ove celare uno zecchino Tra le fessure della pietra Che genera gli embrioni del silenzio LAME DE RÂS ȘI ARME LETALE Am dat cu praf de aur vechi Gardul dinspre vecinii Pe care ii aud cum se ceartă pentru bucată de cretă
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1410221557.html [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
și mai ales cât îmi cerea. Mă țineam după ea și mai mult o oboseam cu întrebările mele. De multe ori îmi răspundea, dar cel mai adesea răspunsul ei era un „da” sau „nu”. Într-o zi am găsit ușa celarului deschisă și scara din araci pusă la gura podului. M-am strecurat pe furiș și „cu frica în sân”, am început să urc pe scara strâmbă. Odată ajunsă sus am respirat ușurată și grăbită mi-am aruncat privirea în toate
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
încet. Mamaie a prins pachetul înainte să cadă și dintr-o dată vocea i s-a schimbat. -Ai grijă, maică, cum pui piciorul. Am respirat ușurată și cu obrajii roșii de plăcere, i-am urmat sfatul. Eram față în față în celarul luminat de o fereastră mică și nu ne vedeam licărirea din ochi, a mea de bucurie, că nu mă lua de gulerul rochiei și a ei, pachetul meu. Am ieșit din celar cu sufletul la gură. Îi bănuiam curiozitatea la fel de
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
am urmat sfatul. Eram față în față în celarul luminat de o fereastră mică și nu ne vedeam licărirea din ochi, a mea de bucurie, că nu mă lua de gulerul rochiei și a ei, pachetul meu. Am ieșit din celar cu sufletul la gură. Îi bănuiam curiozitatea la fel de mare ca și a mea. Ne-am așezat pe prispa proaspăt lipită, strâmbându-mi nasul din cauza mirosului încă proaspăt de balegă, dar cum îi respectam tăcerea, nu îndrăzneam să-i cer să
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
ață portocalie, albastră și cu puțin verde pe alocuri. Erau așa de albe și de bine scrobite pe pereții proaspeți văruiți în toamnă, că le asemuiam fluturilor dispăruți la sfârșitul verii. Din camera asta era o ușă care dădea în celar, o cămară mică din care ne urcam în pod și unde se găsea butoiul cu vin. Acesta avea un cep, pe care tataie îl deschidea vesel de câteva ori pe zi spre nemulțumirea mamaiei. Fericită, îi săream în cârcă aunci
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
ambalează carnea și produsele derivate pentru vânzăre. Lucrătorii în prelucrarea peștelui tranșează peștele, îl curăță de intestine, îl pregătesc pentru vânzare sau îl conservă prin sărare, uscare, frig sau fum. Ocupații componente: 741101 carmangier 741102 ciontolitor tranșator carne 741103 m��celar 741104 sterilizator 741105 tăietor păsări 741106 lucrător la prelucrarea peștelui 741107 afumător carne 7412 BRUTARI, PATISERI ȘI COFETARI Brutarii fabrică pâine și produse de panificație prin transformarea fâinii și adausurilor respective. Patiserii și cofetarii prepară aluaturile, cremele și compozițiile necesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225409_a_226738]
-
Autorizațiile necesare autovehiculelor italiene care circulă pe teritoriul român sînt eliberate de autoritatea competența italiană, pe formulare care îi vor fi trimise de autoritatea competența română, în limitele contingentului stabilit de sus-numita Comisie mixtă. În acest scop, autoritățile competente ale celar două țări își vor trimite formularele necesare. Articolul 10 Autorizațiile prevăzute la art. 9 de mai sus sînt de două feluri: a) autorizație de călătorie valabilă pentru o singură călătorie dus-întors, care trebuie să se efectueze. În termen de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134578_a_135907]
-
se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, cu , sub denumirea de "Casa-Muzeu "Constantin Brâncuși"". Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
Constantin Brâncuși"". Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
al localității este tot în satul Boișora. Locuințele, până la primul război mondial, erau tipul vechi din bătrâni construite din bârne de brad, rotunde, necioplite, încheiate, care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă. Populația în marea majoritate este băștinașă, familiile venite în localitate fiind puține. În cele trei
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
locuit și hâj, în interiorul gospodăriei se află și un grajd pentru animale compartimentat cu spații pentru vite, oi, cai și păsări. Grajdul este acoperit cu învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un celar din localitatea Moldovița, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc. Celarul este o anexă gospodărească folosită pentru depozitarea alimentelor și a uneltelor de lucru, fiind cunoscut în zona Moldovița sub denumirea locală de „klichi”. El era amplasat de obicei în fața locuinței, pentru a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
un grajd pentru animale compartimentat cu spații pentru vite, oi, cai și păsări. Grajdul este acoperit cu învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un celar din localitatea Moldovița, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc. Celarul este o anexă gospodărească folosită pentru depozitarea alimentelor și a uneltelor de lucru, fiind cunoscut în zona Moldovița sub denumirea locală de „klichi”. El era amplasat de obicei în fața locuinței, pentru a fi mai ușor supravegheat de proprietar. Celarul a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Moldovenesc. Celarul este o anexă gospodărească folosită pentru depozitarea alimentelor și a uneltelor de lucru, fiind cunoscut în zona Moldovița sub denumirea locală de „klichi”. El era amplasat de obicei în fața locuinței, pentru a fi mai ușor supravegheat de proprietar. Celarul a fost construit inițial în satul Demăcușa în secolul al XVIII-lea, de unde a fost strămutat în jurul anului 1925 la Moldovița de către Ioan Haucă (n. 1906), ultimul proprietar. Construcția ilustrează arhitectura specifică populației huțule din zona de munte a Bucovinei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a fost construit inițial în satul Demăcușa în secolul al XVIII-lea, de unde a fost strămutat în jurul anului 1925 la Moldovița de către Ioan Haucă (n. 1906), ultimul proprietar. Construcția ilustrează arhitectura specifică populației huțule din zona de munte a Bucovinei. Celarul are o formă dreptunghiulară (3.30x5.50 metri) și este de tip monocelular. El este format dintr-o cameră de mici dimensiuni (fără ferestre) pentru păstrarea alimentelor și a uneltelor de lucru, precedată de un cerdac larg. Locuința este construită
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
deschidere practicată într-un perete transversal, care putea fi acoperită la nevoie. Fruntarul are terminații cioplite în „cap de cal” cu dublu lob. Capetele bârnelor semicirculare sunt prelungite pe fiecare latură cu aproximativ 0.40 metri. La mijlocul parapetului frontal al celarului se află o portiță. În perioada verii, se obișnuia să se doarmă în cerdac. Temelia construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu prinsă cu liant
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05530. Gospodăria tradițională din localitatea Mănăstirea Humorului, zona etnografică Humor, este un ansamblu reconstituit în cadrul muzeului compus din: casă de locuit, grajd cu șură, celar sau bordei, atelier de tâmplărie, fântână și poartă. Casa de locuit are o compartimentare de tip cameră-tindă-cameră. Tinda are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul aparent doar în jurul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pentru accesul cu căruța și pentru diferite activități gospodărești, respectiv paierul unde se depozita fânul. Sub prelungirea învelitorii este târla oilor. Grajdul este ridicat din cununi de bârne fasonate, iar restul construcției dintr-un schelet de bârne înfundat cu scândură. Celarul (sau bordeiul) este o construcție monocelulară din cununi de bârne încheiate în „coadă de rândunică”, fără ferestre și având o ușă solidă la intrare. Celarul este o anexă gospodărească specifică zonei montane Humor. Atelierul de tâmplărie are o singură încăpere
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cununi de bârne fasonate, iar restul construcției dintr-un schelet de bârne înfundat cu scândură. Celarul (sau bordeiul) este o construcție monocelulară din cununi de bârne încheiate în „coadă de rândunică”, fără ferestre și având o ușă solidă la intrare. Celarul este o anexă gospodărească specifică zonei montane Humor. Atelierul de tâmplărie are o singură încăpere care este prevăzută cu mai multe ferestre pentru asigurarea unei vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]