78 matches
-
catolic, unde se va intona Preconiul Pascal (Imnul bucuriei pascale); va urma Liturghia Cuvântului, apoi Sfințirea apei, ritualul botezului cu reînnoirea promisiunilor de botez, urmată de Liturghia Euharistică, iar în final, în Piața Unirii, se va desfășura Procesiunea de Înviere (celebrantul principal va fi Excelența Sa Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara). Liturghia solemnă din Duminica Învierii Domnului va începe la ora 10 și va fi oficiată de episcopul diecezan (partea muzicală va fi interpretată de corul și orchestra Domului), iar
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
se va intona Preconiul Pascal (Imnul bucuriei pascale); se va continua cu Liturghia Cuvântului, apoi Sfințirea apei, ritualul botezului cu reînnoirea promisiunilor de botez, urmată de Liturghia Euharistică, iar în final, în Piața Unirii, se va desfășura Procesiunea de Înviere (celebrantul principal va fi Excelența Sa Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara). Liturghia Solemnă din Duminica Învierii Domnului (20 aprilie) va începe la ora 10 și va fi oficiată de episcopul diecezan (partea muzicală va fi interpretată de corul și orchestra
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
în Piața Unirii, după care credincioșii vor intra cu lumina nouă în Catedrală, unde se va intona Preconiul Pascal, urmat de Liturghia Cuvântului, apoi Sfințirea apei, ritualul botezului și Liturghia Euharistică și, în final, Procesiunea de Înviere, în Piața Unirii (celebrant principal va fi P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara). În Duminica Învierii, liturghia solemnă va începe la ora 10 și va fi oficiată de episcopul diecezan, iar corul și orchestra Catedralei romano-catolice va interpreta Missa Încoronării de W
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
îndreptându-se spre piața unde era așezată impunătoarea statuie a marelui luptător naționalist Vasile Lucaciu. Slujba sfințirii a săvârșit-o P.S. Alexandru Rusu, episcopul greco-catolic de la Baia Mare asistat de șase preoți și doi diaconi care a luat apoi, ca episcop celebrant, cel dintâi cuvântul. Lumea se aștepta la o evocare vibrantă a măreței figuri reprezentative a neamului românesc din Ardeal, la o apoteozare a luptelor pline de bărbăție și înfruntătoare de toate primejdiile pe care le-a purtat pentru neamul său
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
2, 5-9... în întâlnirea simultană <> [în același loc] a tuturor stărilor și cinurilor comunității.”[ 23] 4. Despre Taina Euharistiei ca „Taină a adunării” și împărtășirea continuă Dintre trăsăturile esențiale ale Euharistiei face parte și caracterul ei de „Taină a adunării”. Celebrantul vorbește în numele adunării (persoana întâi plural), nu numai al său propriu și nu numai pentru sine, ci ca „gură a Bisericii”, respectiv ca „limbă a comunității bisericești”, al cărei „Amin” este constitutiv pentru celebrarea euharistică. Mai cu seamă împărtășirea - în
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
accent puternic pe „Amin”-ul comunității care prin acest „Amin” participă constitutiv la înălțarea rugăciunii euharistice. Cu toate că participarea întregii comunități la cultul divin era constitutivă, încă din perioada preconstantiniană s-a ajuns la o poziție specială, marcată și spațial, a celebranților în adunarea (sinaxa) cultică. Săpăturile de la Aquileia au permis recunoașterea urmelor unui grilaj între spațiul rezervat clericilor și cel rezervat laicilor. Din predicile Sfântului Ioan Hrisostom poate fi dedusă existența unei perdele fixate de stâlpii unui baldachin („ciborium”) și care
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
îndreptându-se spre piața unde era așezată impunătoarea statuie a marelui luptător naționalist Vasile Lucaciu. Slujba sfințirii a săvârșit-o P.S. Alexandru Rusu, episcopul greco-catolic de la Baia Mare asistat de șase preoți și doi diaconi care a luat apoi, ca episcop celebrant, cel dintâi cuvântul. Lumea se aștepta la o evocare vibrantă a măreței figuri reprezentative a neamului românesc din Ardeal, la o apoteozare a luptelor pline de bărbăție și înfruntătoare de toate primejdiile pe care le-a purtat pentru neamul său
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
spovedit puțin mai înainte, pentru a intra în sintonie cu celălalt, care se află în fața sa în acel moment” și în fața căruia trebuie să devină din nou un canal prin care Dumnezeu își comunică iubirea sa. În orice sacrament preotul celebrant este un canal al lui Dumnezeu, însă, spre deosebire de celelalte sacramente, în sacramentul reconcilierii, procesul dialogic denotă un caracter mult mai creativ, nefiind legat doar de ritual. Prin aceasta, confesorului i se recunoaște un mod original de intervenție maieutică. El nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încurajare, care să îi ajute „să meargă înainte”, alții de un cuvânt de mângâiere sau de o certitudine că se află pe drumul cel bun, sau chiar de căldură umană, mai ales într-un anume moment de disperare. Confesorul, în calitate de celebrant, poate oferi toate acestea, dar cu maturitate și ajutat de experiența pe care o acumulează, fără însă a uita că sacramentul în sine rămâne un moment privilegiat de întâlnire între om și Dumnezeu. Prin urmare, respectând atitudinea indicată de însăși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunitate, că toți sunt păcătoși și că împreună vin înaintea unicului Dumnezeu milostiv care le dăruiește gratuit iertarea. Dacă este posibil, această parte începe cu un cântec specific, un psalm sau o antifonă potrivită momentului, după care urmează salutul preotului celebrant. Adresându-se comunității adunate, el dorește acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității, participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrant. Adresându-se comunității adunate, el dorește acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității, participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant, comunitate și Dumnezeu. Apoi, fie preotul celebrant, fie un alt credincios, are posibilitatea să facă o scurtă introducere, prin care încearcă să predispună întreaga adunare la primirea iertării. După această introducere, preotul celebrant îi invită pe toți la rugăciune și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității, participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant, comunitate și Dumnezeu. Apoi, fie preotul celebrant, fie un alt credincios, are posibilitatea să facă o scurtă introducere, prin care încearcă să predispună întreaga adunare la primirea iertării. După această introducere, preotul celebrant îi invită pe toți la rugăciune și el însuși se roagă invocând ajutorul lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant, comunitate și Dumnezeu. Apoi, fie preotul celebrant, fie un alt credincios, are posibilitatea să facă o scurtă introducere, prin care încearcă să predispună întreaga adunare la primirea iertării. După această introducere, preotul celebrant îi invită pe toți la rugăciune și el însuși se roagă invocând ajutorul lui Dumnezeu, cerând darul iertării asupra comunității și implorând asistența Duhului Sfânt, care să reverse lumina sa în inimile oamenilor. Se observă că dialogul nu se mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se mai desfășoară în același mod personalizat, ca în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Aici, el trădează mai mult un aspect imperativ, realizat prin invitații, îndemnuri sau alte indicații. Se lasă impresia că preotul celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă să dirijeze întreaga comunitate adunată și nu să creeze atmosfera spirituală necesară. Aceasta însă este doar o impresie, pentru că, în esența sa, ritul pe care îl respectă celebrantul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă să dirijeze întreaga comunitate adunată și nu să creeze atmosfera spirituală necesară. Aceasta însă este doar o impresie, pentru că, în esența sa, ritul pe care îl respectă celebrantul vrea să creeze conștiința unei unități spirituale și să indice faptul că adunarea credincioșilor este un singur trup și o singură entitate înaintea lui Dumnezeu, formând Trupul Mistic al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
respectă celebrantul vrea să creeze conștiința unei unități spirituale și să indice faptul că adunarea credincioșilor este un singur trup și o singură entitate înaintea lui Dumnezeu, formând Trupul Mistic al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și comunitate va fi trăit cu o adevărată semnificație spirituală. 3.2.2 Celebrarea cuvântului lui Dumnezeu În al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea celebrantului, spre cuvântul lui Dumnezeu. Ritualul Penitenței propune un număr diversificat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și comunitate va fi trăit cu o adevărată semnificație spirituală. 3.2.2 Celebrarea cuvântului lui Dumnezeu În al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea celebrantului, spre cuvântul lui Dumnezeu. Ritualul Penitenței propune un număr diversificat de lecturi, dintre care se pot alege una sau mai multe și între care se poate interpune un psalm. Aceste lecturi au fost alese astfel încât mesajul lor să conțină chemarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod corespunzător, cu o conștiință corectă. Se poate alege însă și numai o lectură, dar în acest caz este recomandat ca aceasta să fie luată din cadrul Evangheliilor. După acest moment, atenția celor prezenți este din nou îndreptată către preotul celebrant, care, inspirându-se din textele citite, poate ține o omilie. Prin cuvintele sale, va căuta ca penitenții să fie luminați în a înțelege mesajul pe care Dumnezeu l-a adresat comunității și să fie ajutați să își cerceteze cugetele, să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitenții să fie luminați în a înțelege mesajul pe care Dumnezeu l-a adresat comunității și să fie ajutați să își cerceteze cugetele, să își dorească îndepărtarea de păcat și să înceapă un drum de convertire prin reînnoirea vieții. Preotul celebrant va urmări ca procesul dialogic să nu se desfășoare între el și comunitate, ci între cuvântul lui Dumnezeu și comunitate. El va aduce acest cuvânt mai aproape de inimile și viețile penitenților prin prezentarea unor teme concrete, de exemplu: milostivirea lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omului, practica iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, etc.. Omilia nu trebuie să anunțe doar norme de viață, ci să prezinte însăși viața care se împlinește prin intermediul fidelității față de valori și față de esența persoanei umane. Este de dorit ca preotul celebrant să evite ca, prin mesajul pe care îl transmite, să creeze confuzie între credincioși. El trebuie să încerce să le prezinte acestora idei cât mai clare, care se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
El trebuie să încerce să le prezinte acestora idei cât mai clare, care se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este eficace doar în măsura în care este consecvent și cu viața proprie, pentru că, cu sau fără intenție, celebrantul se pune și în ipostaza de model în fața creștinilor. Atenția penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la un stil de viață penitențial. După omilie, urmează un timp de tăcere, cu intenția de a favoriza examenul de conștiință. Penitentul începe acum o formă interioară de proces
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu cuvântul lui Dumnezeu, în fața căruia el este chemat să aibă curajul să ofere un răspuns pozitiv de convertire. Însăși cercetarea cugetului face parte dintr-un astfel de proces. În realizarea acesteia, adunarea penitenților poate fi ajutată fie de preotul celebrant, fie de un alt slujitor, prin îndrumări sau rugăciuni sub formă de litanie, adaptând acest dialog în funcție de „condiția socială, vârsta fiecăruia” dintre cei prezenți. Există și posibilitatea ca omilia să nu mai fie ținută, fiind însă favorizat un moment mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]