19 matches
-
CEIA MARGOT (n. 1962) Reșița, str. Sportului Bl. 4a Sc. 1 Ap. 1, țel: 210381; 0744754577 3171 CERVENCA ANA (n. 1957) Reșița, str. Republicii nr. 8 sc. 1 ap. 13 țel: 224026; 0744798053 16767 CHERESCU MARIANA (n. 1957) Anina, str. Celnic Nord Bl. 5 Ap. 7 țel: 230978; 0722514923 23026 CHIRIȚOIU DOBRINCA (n. 1949) Caransebeș, str. Gladiolelor nr. 22a țel: 511226 11781 CHIURESCU STELUȚA (n. 1968) Reșița, str. Fagarasului bl. 35, sc. A, ap. 6 țel: 213499 3176 CIORBĂ GHEORGHE (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
UP X Comarnic a OS Reșița, 1 - 40 din UP XI Ravniste a OS Reșița, 13 - 15, 18 - 22 din UP III Jitin a OS Oravița, 28 - 30, 41, 42, 44A, 45, 46A, 48, 49, 72, 73 din UP V Celnic a OS Anina, 8A.D, 9A.B.C.D.I, 10A.B.D.E.V, 11A.B.C.D.V, 12A.B.C.D.E.V.A1.A2, 24%A.E.F.G.V, 26A.B.C.D.N, 27A, 29A.B.C.D.N.R din UP IX Buhui a OS Anina, 14 - 56, 59 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
județul Caraș-Severin. 78. Mudra Simona, născută la 15 decembrie 1971 în localitatea Manoleasa, județul Botoșani, România, fiica lui Grigoriciuc Costache și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Giesbertsstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Anina, str. Celnic Nord bl. 3, ap. 4, județul Caraș-Severin. 79. Nedelcovici Mihaela, născută la 24 iunie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Apetrei Octav și Iacob Pachita, cu domiciliul actual în Germania, 80997 Munchen Briegerstr. 7, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149779_a_151108]
-
240. STEINBACH MARCELA, fiica lui Raica Moise și Anni-Magdalena, născută la data de 14 decembrie 1965 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 90402 Nurnberg, Schlotfegergasse 32, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Anina, str. Celnic Nord nr. 4, ap.8, jud. Caraș-Severin. Copii minori: Străin Alina-Mihaela născută la data 11.06.1992. 241. STIEGER MARIA-FLORICA, fiica lui Joldoș Vasile și Țineghe Sabina, născută la data de 23 august 1976 în localitatea Carei, județul Satu-Mare, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
Radu Prasnaglava (m. 1427?), Alexandru Aldea (m. 1436?) și Vlad Dracul (m. 1447). Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în 1417. În cronici mai sunt pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana (căsătorită cu marele celnic Radić) și încă o fată, Arina (căsătorită cu sultanul Musa Celebi). Dintre nepoții lui Mircea, fiii lui Dan I, sunt de amintit Dan al II-lea care va ajunge să și domnească, Ioan aflat în 1397 la Raguza și probabil
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
drum”, mai precis drumul principal se oprește în Bărăștii Iliei, fără să mai meargă spre alt sat. La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
eveniment cultural la care au luat parte actualul președinte al SCMR, Ion Caramitru, prof. univ dr. Nicolae Saramandu și o serie de alte personalități. 1906 Ecaterina Pundichi, fiica primarului din comuna Fetița, se marită la Florina cu Ion Nasta (fiul celnicului fârșerot Stere Nasta și al Sultanei Nasta). 1912 nov.2 Se naște la Gramaticova, Atanasie Nasta, fiul lui Ion Nasta (iunie 1882- 1951) și al Ecaterinei Nasta (iulie 1885 - septembrie 1976). Acesta este al treilea născut al soților Nasta și
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
Sultanei Nasta). 1912 nov.2 Se naște la Gramaticova, Atanasie Nasta, fiul lui Ion Nasta (iunie 1882- 1951) și al Ecaterinei Nasta (iulie 1885 - septembrie 1976). Acesta este al treilea născut al soților Nasta și unul dintre primii nepoți ai celnicului Teia Nasta. 1920-1926 Studii primare și începutul studiilor secundare în Grecia, ultimii doi ani la Salonic. 1927 Ion și Ecaterina Nasta se strămută în Cadrilater, comuna Armani, cu părinții și cei nouă copii la care se va adăuga, în 1928
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
nostru național Constantin Belimace”, Șana... excelează nu atât prin suflul ciocnirii celor două tabere vrăjmașe, cât prin tensiunea confruntării între simțul onoarei și dragostea de viață: tânăra Șana se sinucide ca să evite rușinea sclaviei în haremul păgânilor, iar tatăl ei, celnicul Hagi Steriu, împreună cu oamenii săi, nu ezită și nu se întreabă ce șanse de izbândă au împotrivindu-se lui Ali Pașa, tiran ce dispunea de o adevărată armată. Baladele, „cântări de vitejie, povestiri care preamăresc faptele eroice ale neamului român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
Vlașici (1832) Vechimea prezenței românilor în această zonă poate fi apreciată după un document din 1070 în care este menționat satul Vlasici. În secolul al XIV-lea vlahii din Croația aveau organizare proprie și se conduceau după „jus vallachorum” având celnici, cneji, vlădică, voevod. Emigranții vlahi din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru se bucurau în Croația de o situație materială mai bună. Aici este cunoscută o comunitate numită „băiași” a căror origine se presupune a fi zona minieră din Transilvania. Numărul lor ar
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Vlașici (1832) Vechimea prezenței românilor În această zonă poate fi apreciată după un document din 1070 În care este menționat satul Vlasici. În secolul al XIV-lea vlahii din Croația aveau organizare proprie și se conduceau după „jus vallachorum” având celnici, cneji, vlădică, voevod. Emigranții vlahi din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru se bucurau În Croația de o situație materială mai bună. Aici este cunoscută o comunitate numită „băiași” a căror origine se presupune a fi zona minieră din Transilvania. Numărul lor ar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
seiful bunicului său, numele era scris cu litere chirilice între care una reprezinta grupul "dj", deci tot (Giuvara) - Djuvara îi chema. Acești strămoși ai mei, aromâni, au venit din Munții Pindului între 1770 și 1780; ei aparțineau unui clan de celnici - cum se numesc acolo - care a dat mai mulți căpitani de armatori, adică un fel de șefi, dintre care cel puțin trei - doi frați în veacul al optsprezecelea și unul în veacul al șaptesprezecelea - sunt cântați în foarte frumoase cântece
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
sînt considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu e din boieri mari. Djuvăreștii sînt o familie aromânească, deci din Munții Pindului, în Dicționarul lui Papahagi zice neam de celnici aromâni, adică trebuia să fie șefi de clan. Și sînt cîțiva care au jucat un rol politic și sînt foarte frumoase poezii epice, cîntece bătrînești, și românești, și grecești, care cîntă de pildă pe un Giuvara de la sfîrșitul veacului al
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
era diferențiată. Erau posesori de bani, cu care își puteau răscumpăra libertatea și mulți dețineau case în orașe-Kekaumenos menționează adunarea vlahilor din Larissa, din 1066, ținută în casa lui Berivoi vlahul. Conducătorii obștilor țărănești ale vlahilor se numeau cătunari sau celnici (fruntași, în slavă), dar niciodată cnezi (stăpâni feudali). Celnicii erau ereditari în funcțiile lor, aveau drept de judecată, reprezentau comunitatea vlahă în fața stăpânirii bizantine și comandau ceata militară a obștilor-Kekaumenos precizează că "celnic este numele unui șef militar". Păstorii vlahi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
puteau răscumpăra libertatea și mulți dețineau case în orașe-Kekaumenos menționează adunarea vlahilor din Larissa, din 1066, ținută în casa lui Berivoi vlahul. Conducătorii obștilor țărănești ale vlahilor se numeau cătunari sau celnici (fruntași, în slavă), dar niciodată cnezi (stăpâni feudali). Celnicii erau ereditari în funcțiile lor, aveau drept de judecată, reprezentau comunitatea vlahă în fața stăpânirii bizantine și comandau ceata militară a obștilor-Kekaumenos precizează că "celnic este numele unui șef militar". Păstorii vlahi aveau o organizare militară proprie (ei își apărau averea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țărănești ale vlahilor se numeau cătunari sau celnici (fruntași, în slavă), dar niciodată cnezi (stăpâni feudali). Celnicii erau ereditari în funcțiile lor, aveau drept de judecată, reprezentau comunitatea vlahă în fața stăpânirii bizantine și comandau ceata militară a obștilor-Kekaumenos precizează că "celnic este numele unui șef militar". Păstorii vlahi aveau o organizare militară proprie (ei își apărau averea cu armele), de care se foloseau și împărații bizantini ce recrutau vlahi în armata lor.21 În aceste condiții, vlahii sudici au reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și militară. După 1018 (cucerirea Bulgariei), autonomiile vlahilor se amplifică: în secolul al XI-lea, apare cea dintâi episcopie românească în Thesalia, când este menționat "Ioan, preotul sfintei episcopii a vlahilor". Pentru a obține autonomie completă, vlahii din Larissa și celnicii din munți au declanșat o revoltă, în 1066-1068, potolită prin concesii din partea împăratului. "Țara vlahilor" era angrenată în comerțul mare al vremii, fiind străbătută de drumul imperial ce unea Atena și Larissa cu Vojusa de la Adriatică. Împăratul Alexie Comnenul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vlahia Mare a durat patru sute de ani, sub forma unei formațiuni autonome. Abia în 1397, sultanul Baiazid cucerește Thesalia și Vlahia Mare-ultima luptă a vlahilor pentru neatârnare se petrece în 1445, când ei se revoltă împotriva turcilor sub conducerea unui celnic, dar fără succes. Vlahii din Thesalia și Pind erau organizați politic ca o confederație de obști țărănești, așa cum întâlnim și în nordul Dunării, era o organizare de tip prestatal, în care diferențierea socială nu era așa accentuată. În sudul Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
frați au încercat să-l vadă pe împărat, cu care s-au întâlnit la Kypsela, dar cerințele lor n-au fost ascultate, iar împăratul Isaac și sfetnicii săi i-au umilit pe cei doi. În sensul acesta, Iorga precizează că celnicii din munți s-au plâns la împărăție, iar unul din ei a fost pălmuit de un dregător bizantin, gest nesăbuit care a amplificat nemulțumirea. Întorși acasă, în munții lor, cei doi frați Asănești au declanșat revolta, la care au participat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]