18 matches
-
ruginesc continuu până la distrugerea lor completă. Oxidul feric este opac la radiații ultraviolete și infraroșii, proprietate ce își gasește aplicații la fabricarea geamurilor termoabsorbante. În combinație cu carbonul, fierul poate forma soluții solide sau carbura de fier Fe (numită și cementită). În funcție de temperatură și de conținutul de carbon, soluțiile solide sunt ferita, austenita și ferita δ. "Pentacarbonilul de fier", Fe(CO) se obține prin reacția, sub presiune, a fierului cu monoxidul de carbon. Prin descompunerea sa se obține fierul carbonil cu
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
și fonta de turnată. Fonta turnată conține 2,11% - 6,67% carbon, 1% - 6% siliciu și mici cantități de mangan. Proprietățile sale mecanice variază considerabil în funcție de forma sub care apare carbonul în aliaj. Fontele albe conțin carbonul sub formă de cementită, ceea ce le face dure, dar fragile. Suprafața de rupere a unei fonte albe prezintă numeroase fațete fine de carburi, de culoare foarte deschisă, argintie, care și dau numele materialului. În fonta cenușie, carbonul se găsește sub formă liberă, de grafit
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
după metalurgistul britanic William Chandler Roberts-Austen. În oțelurile și fontele nealiate austenita se întâlnește doar la temperaturi de peste 727 °C. La răcirea foarte lentă sub această temperatură austenita se descompune, prin transformare eutectoidă, într-un amestec mecanic de ferită și cementită numit perlită. În aceste condiții austenita poate să conțină maxim 2,11 % C, la temperatura de 1.148 °C. La o răcire bruscă sub temperatura de 727 °C (călire) se pot obține, în funcție de nivelul de subrăcire (diferența dintre temperatura de
Austenită () [Corola-website/Science/306603_a_307932]
-
să varieze în limite foarte largi, în funcție de conținutul de carbon și de alte elemente de aliere. În funcție de conținutul în elemente de aliere, oțelurile se împart în: În condiții de echilibru, cei mai importanți constituenți ai oțelurilor nealiate sunt ferita, austenita, cementita și perlita. Pentru a îmbunătăți cât mai mult duritatea și rezistența oțelurilor, acestea se supun de regulă unor tratamente termice cum ar fi călirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea tratamente este de obicei obținerea martensitei. Prin tratamentele termice
Oțel () [Corola-website/Science/306430_a_307759]
-
fierului pur de la 1535 °C la circa 1200 °C. Această fontă este deseori turnată în bare. Când fonta se prepară prin răcire bruscă din stare lichidă, are culoarea albă și se numește fontă albă. Ea constă în general din compusul cementita, FeC, o substanță rigidă și casantă. Fonta cenușie, obținută prin răcire înceată, consta din grăunțe cristaline de fier pur (numit ferită) și fulgi de grafit. Atât fonta albă, cât și cea cenușie, sunt casante, deoarece principalul constituent al primei, cementitul
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
Cementita sau carbura de fier este un component de bază al aliajelor fier-carbon, compus chimic metastabil cu formula FeC și un conținut de carbon de 6,67% (restul fiind fier). Ea cristalizează în sistem ortorombic, celula elementară conținând 12 atomi de
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
component de bază al aliajelor fier-carbon, compus chimic metastabil cu formula FeC și un conținut de carbon de 6,67% (restul fiind fier). Ea cristalizează în sistem ortorombic, celula elementară conținând 12 atomi de fier și 4 atomi de carbon. Cementita este cel mai dur constituent al aliajelor fier-carbon (duritate Vickers: 700-800 HV), dar în același timp este și foarte fragilă (reziliența ~ 0). De aceea, materialele cu un conținut mare de cementită (în special fontele albe) au o aplicabilitate limitată în
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
12 atomi de fier și 4 atomi de carbon. Cementita este cel mai dur constituent al aliajelor fier-carbon (duritate Vickers: 700-800 HV), dar în același timp este și foarte fragilă (reziliența ~ 0). De aceea, materialele cu un conținut mare de cementită (în special fontele albe) au o aplicabilitate limitată în industrie. Densitatea sa este mai redusă decât cea a fierului pur. Este feromagnetică până la temperatura de 215°C. În funcție de conținutul de carbon și de tratamentele aplicate. cementita se prezintă la analiza
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
un conținut mare de cementită (în special fontele albe) au o aplicabilitate limitată în industrie. Densitatea sa este mai redusă decât cea a fierului pur. Este feromagnetică până la temperatura de 215°C. În funcție de conținutul de carbon și de tratamentele aplicate. cementita se prezintă la analiza microscopică sub formă lamelară, globulară, aciculară, în benzi, în rețea, în plăci sau în insule. În urma atacului metalografic cu nital, cementita apare de culoare albă. Amestecul mecanic de ferită și cementită se numește perlită. Amestecul mecanic
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
Este feromagnetică până la temperatura de 215°C. În funcție de conținutul de carbon și de tratamentele aplicate. cementita se prezintă la analiza microscopică sub formă lamelară, globulară, aciculară, în benzi, în rețea, în plăci sau în insule. În urma atacului metalografic cu nital, cementita apare de culoare albă. Amestecul mecanic de ferită și cementită se numește perlită. Amestecul mecanic de perlită și cementită, la temperaturi sub 727°C, respectiv cel de austenită și cementită la temperaturi de peste 727°C, se numește ledeburită. Dacă după
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
carbon și de tratamentele aplicate. cementita se prezintă la analiza microscopică sub formă lamelară, globulară, aciculară, în benzi, în rețea, în plăci sau în insule. În urma atacului metalografic cu nital, cementita apare de culoare albă. Amestecul mecanic de ferită și cementită se numește perlită. Amestecul mecanic de perlită și cementită, la temperaturi sub 727°C, respectiv cel de austenită și cementită la temperaturi de peste 727°C, se numește ledeburită. Dacă după o încălzire la temperaturi ridicate, un material ce conține cementită
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
analiza microscopică sub formă lamelară, globulară, aciculară, în benzi, în rețea, în plăci sau în insule. În urma atacului metalografic cu nital, cementita apare de culoare albă. Amestecul mecanic de ferită și cementită se numește perlită. Amestecul mecanic de perlită și cementită, la temperaturi sub 727°C, respectiv cel de austenită și cementită la temperaturi de peste 727°C, se numește ledeburită. Dacă după o încălzire la temperaturi ridicate, un material ce conține cementită este răcit foarte lent, cementita se va descompune în
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
în plăci sau în insule. În urma atacului metalografic cu nital, cementita apare de culoare albă. Amestecul mecanic de ferită și cementită se numește perlită. Amestecul mecanic de perlită și cementită, la temperaturi sub 727°C, respectiv cel de austenită și cementită la temperaturi de peste 727°C, se numește ledeburită. Dacă după o încălzire la temperaturi ridicate, un material ce conține cementită este răcit foarte lent, cementita se va descompune în fier (care reabsoarbe o anumită cantitate de carbon și devine ferită
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
cementită se numește perlită. Amestecul mecanic de perlită și cementită, la temperaturi sub 727°C, respectiv cel de austenită și cementită la temperaturi de peste 727°C, se numește ledeburită. Dacă după o încălzire la temperaturi ridicate, un material ce conține cementită este răcit foarte lent, cementita se va descompune în fier (care reabsoarbe o anumită cantitate de carbon și devine ferită) și grafit (carbon liber):<br>FeC -> 3Fe + C Uneori, cementita se găsește în meteoriți în combinație cu carburi de nichel
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
mecanic de perlită și cementită, la temperaturi sub 727°C, respectiv cel de austenită și cementită la temperaturi de peste 727°C, se numește ledeburită. Dacă după o încălzire la temperaturi ridicate, un material ce conține cementită este răcit foarte lent, cementita se va descompune în fier (care reabsoarbe o anumită cantitate de carbon și devine ferită) și grafit (carbon liber):<br>FeC -> 3Fe + C Uneori, cementita se găsește în meteoriți în combinație cu carburi de nichel și cobalt, mineralul rezultat fiind
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
după o încălzire la temperaturi ridicate, un material ce conține cementită este răcit foarte lent, cementita se va descompune în fier (care reabsoarbe o anumită cantitate de carbon și devine ferită) și grafit (carbon liber):<br>FeC -> 3Fe + C Uneori, cementita se găsește în meteoriți în combinație cu carburi de nichel și cobalt, mineralul rezultat fiind numit cohenit. În funcție de conținutul de carbon și de modul de formare, cementita poate să fie de mai multe tipuri:
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
carbon și devine ferită) și grafit (carbon liber):<br>FeC -> 3Fe + C Uneori, cementita se găsește în meteoriți în combinație cu carburi de nichel și cobalt, mineralul rezultat fiind numit cohenit. În funcție de conținutul de carbon și de modul de formare, cementita poate să fie de mai multe tipuri:
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
și ca fontă turnată. Fonta turnată conține 2,11% - 6,67% carbon, 1% - 6% siliciu și mici cantități de mangan. Proprietățile sale mecanice variază considerabil În funcție de forma sub care apare carbonul În aliaj. Fontele albe conțin carbonul sub formă de cementită, ceea ce le face dure, dar fragile. Feroaliajele sunt aliaje ale fierului cu alte elemente chimice, acestea fiind prezente În procentaje ridicate. Exemple sunt ferosiliciul sau feromanganul; care se utilizează la elaborarea oțelurilor aliate sau a altor aliaje. Oxizii de fier
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]