31 matches
-
mai întâi la nivelul biocâmpului pulstonic, apoi la nivelul substratului organic/spiritual (teoria psihosomatică). În mod complementar putem defini terapia/vindecare, ca un proces de refacere cvasiintegrală a unui echilibru de moment (info)energetic al intregului organism uman (prin balanța cenestezic/cenestopatic, la nivel extrasenzorial). Trebuie consemnat faptul, că fiecare dintre formele de eliberare/stimulare ale resurselor profunde ale organismului se constituie în tot atâtea mijloace și intervenții terapeutice convergente. Se poate justifica oportunitatea anumitor terapii neconvenționale (complementare) din cadrul medicinei alternative
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
unei tulburări bipolare; - cronologia tulburărilor prezentate de către o adolescentă de 17 ani și jumătate este de asemenea foarte evocatoare în diagnosticare unei erotomanii și a bipolarității. Temele delirante sunt erotice, de iubire, focalizate asupra unui adolescent deosebit. Unele mecanisme halucinatorii cenestezice se regăsesc în acest context de exaltare sexuală. Dispoziția este de asemenea exaltată, euforică, fiind înlocuită uneori de o tematică depresivă. Debutul a fost brutal. Pe de altă parte, simptomatologia actuală a fost precedată, se pare, de o perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ca efect o sedare rapidă. După o lună și jumătate, cu ocazia unei separări de mediul familial datorat plecării într-o tabără de vacanță, Jeanne prezintă o stare de agitație și de angoasă cu idei delirante polimorfe, halucinații vizuale și cenestezice, cu o stare de agitație motrică importantă. Se observă, de asemenea, manifestări de protest față de ideea separării prin spitalizare, crize de plâns. Jeanne are dificultăți în ceea ce privește relația cu ceilalți adolescenți, ea se integrează uneori în grup, alteori este provocatoare, agresivă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dimpotrivă într-o formă haotică. Totul depinde de forma bolii mintale în care acestea se încadrează (schizofrenie, paranoia, bufeuri delirante, parafrenie). Mecanismele care stau la baza acestor idei delirante sunt ele însăși diverse-intuițiile false și convingerile eronate, halucinațiile vizuale, auditive, cenestezice sau interpretările delirante, ce sunt erori de judecată având ca plecare fapte reale, dar care nu sunt corijate prin critică, prin convingere sau demonstrație. Am accentuat puțin asupra acestor date, puțin tehnice, tocmai pentru a te readuce pe tine, cititorule
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la nivelul biocâmpului pulstonic, apoi la nivelul substratului organic/spiritual (teoria psihosomatică). În mod complementar putem defini terapia/vindecare ca un proces de refacere cvasiintegrală a unui echilibru de moment (info)energetic propriu al intregului organism uman (prin echilibrarea balanței cenestezic/cenestopatic). Trebuie consemnat faptul că fiecare dintre formele de eliberare/stimulare ale resurselor profunde ale organismului se constituie în tot atâtea mijloace și intervenții terapeutice convergente. Se poate justifica oportunitatea anumitor terapii neconvenționale asociate (complementare) din cadrul medicinii ecologice în măsură
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mai puțin conștientă a corpului, în mișcare ori imobil, a poziției sale în spațiu, dar și a posturii diferitelor segmente corporale. Această reprezentare rezultă, în esență, din integrarea informațiilor senzoriale multiple atât exteroceptive (vizuale, tactile și auditive), cât și proprioceptive (cenestezice și kinestezice), mai ales vestibulare, musculare, articulare și tendinoase. Imaginea pe care fiecare persoană o are despre propriul corp. Este o imagine complexă, ce permite aprecierea relației existente între segmentele corporale și a raporturilor corpului cu mediul înconjurător. După Arcan
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mod egal, actele de brutalitate, de violență corporală, producând durere și suferință, pot crea repulsie, ducând la inhibiția instinctului sexual. Ele sunt frecvente ca formă de manifestare deviată de tip pervers, în cazul sadomasochismului, dar și al violului; eă senzațiile cenestezice sunt senzații difuze, dificil de localizat, situate în interiorul corpului și însoțesc emoțiile erotico-sexuale. Ele sunt manifestări cu caracter particular, de senzație de căldură, amorțeli în membre, schimbarea timbrului vocii, palpitații, dispnee, senzații abdominale diferite etc. 2. Emoțiile erotico-sexuale Emoțiile erotico-sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de intuiții abstracte, opriri a gândirii, gândirea amintirilor. Tabloul se va completa în timp cu apariția de, halucinații auditive clasice: verbale, obiective, individualizate și tematice. La acestea se adaugă fenomene de automatism motoriu (gesturi parazitare, ticuri, impulsiuni), automatism senzitiv (halucinații cenestezice, senzații de curent electric sau de raze caustice mai cu seamă pe abdomen și organele genitale). Sindromul nu este specific debutului schizofreniei, însă apar aici cu o deosebtă frecvență ideile delirante care exteriorizează un caracter ilogic și absurd, procesul disociativ
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delir halucinator care se dezvoltă progresiv, concomitent cu fenomene de depersonalizare, automatism mental, senzația de oprire a ideii, perplexitate anxioasă și halucinații, care destructurează prin procesul psihotic întreaga personalitate a bolnavului și-i perturbă înțelegerea realității. Halucinațiile sunt plurisenzoriale, auditive, cenestezice, vizuale și intrapsihice, structurând convingerea bolnavului de exercitare asupra sa a unor influiențe xenopate de citire a gândurilor sau de ecou al propriilor gânduri. Ele se asociază ideilor delirante nesistematizate, dar în care se găsește frecvent dominanța unor idei de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
particulară - certitudinea și incorigiabilitatea), se poate remite. Caracteristicile bufeului delirant care pledează în favoarea schizofreniei sunt: debut progresiv; durata nedeterminată; reziduu postcritic; puține tulburări timice și confuzionale; prezența elementelor de automatism mental; buna sistematizare a delirului; prevalența manifestărilor delirante auditive și cenestezice asupra halucinațiilor vizuale; rezistența mai mare la tratamentul medicamentos. Totuși numai evoluția în timp a acestui episod acut poate să confirme schizofrenia care este în fapt un diagnostic de evolutivitate. S-a constatat că și stările confuzionale ar putea reprezenta
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
calul care ne ducea pe munți?" Când tiparele se topesc, sonul e ludic, se supune virtualităților vocalei: "Cetate brună,/ trup ireal./ Ușor egal/ aerul sună.// Vale cu deal/ totul se-adună./ Ci, noapte/ bună în ideal.// Ușor, egal." (ușor, egal) Cenestezic simțite, elementele se desfășoară simfonic, lumea este o feerie risipind frunzare și ghirlande de roze, expuse vitregiei anotimpurilor: Printre trandafiri/ vântul mână cai,/ tropote și hai,/ muzici și oștiri.// - într-un lung alai/ printre prăbușiți - Printre trandafiri,/ vântul mână cai
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
febrilitatea căutărilor, tatonărilor. Cu siguranță că Damien Charron a intuit intranzitivitatea stilului său componistic, din moment ce a acceptat interacționarea propriilor demersuri sonore cu întreprinderi alterne muzicii, venite în special din teritoriul literaturii și al artelor plastice. Așa s-au născut întâmplările cenestezice plasate în medii prin excelență urbane (: Nancy - 1986; Bar-le Duc - 1983; Paris - 1998 și 2004; Strasbourg - 2000). întoarcerea la sincretismul artelor favorizează pe de o parte somaticul, ca sentiment vital ori colecție a tuturor funcțiunilor viscerale și al ecourilor
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
cu mașină de gătit pe care fierbeau mereu oale, dar pe care n-o pot vedea, în afara unor sclipiri fragmentare și greu de fixat. E-un fel de ghicire a faptului că pe un pat definit mai mult tactil și cenestezic se afla, poate, o pătură vărgată. Și e un fel de durere dulce și blândă în abdomen la gândul că toate astea înseamnă "amintirea faptului că mama-mi citea", acea amintire. Mama-mi citise de sute de ori, așezată lângă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
copilărie fără să cazi în melodramă, poetizare sau banalitate își poate da seama câtă poeticitate cuprinde volumul Simonei Popescu. Poeta nu comentează imagini, ci ajunge acolo cu toată ființa ei. E o reconstrucție din mii de senzații retrăite, tactile, vizuale, cenestezice, a unui timp pierdut, cu limbajul și mitologia lui. Biografismul prozaic este împins aici la limita limitei, acolo unde, neașteptat și paradoxal, ajunge la lirism, pe alocuri la marea poezie. Poeta scapă de tot ce e predeterminare, de orice culturalism
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de greu de halucinațiile sau interpretările delirante. Ele apar în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal; d) Iluziile, tactile sau cenestezice privesc simțul extern și pe cel intern, visceral, fiind iluzii raportate la propriul nostru corp. Ele se întâlnesc în cursul evoluției parafreniilor, al schizofreniei paranoide, precum și în delirurile ipohondriace; e) Iluziile de transformare ale schemei corporale sau a „imaginii de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau cocaină și la bolnavii schizofrenici. 5) Halucinațiile interoceptive și proprioceptive interesează sfera viscerală sau genitală. Au un caracter imprecis, fiind resimțite ca niște stări cenestezice difuze, uneori ca un delir de posesiune sau sunt semnalate în cursul sindromului Cottard. 6) Halucinațiile polisenzoriale, nu sunt modalități rare și ele se caracterizează din punct de vedere psihopatologic prin asocierea mai multor modalități de halucinații prezente simultan la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Claude), „fenomene xenopatice” (Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
negație a personalității proprii, b) idei delirante de transformare corporală, c) delir de negație. 4) Tulburări de relație cu lumea exterioară, care privesc sintonia individului cu mediul său, discordanța acestuia în raport cu mediul, ca în cazul schizofreniei. 5) Tulburări de percepție cenestezică a propriei sale persoane de tipul: idei delirante de negație, idei ipohondrice, stări obsesionale, atacuri de panică, angoasă, depresii melancoliforme cu tulburări de personalitate etc. 15. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE I (Aspecte generale) Cadrul general Tabloul clinic al bolilor psihice apare sub
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindrom psihopatologic care, în diferite forme și grade, poate fi întâlnit atât în nevroze, cât și în psihoze. În sensul acesta se descriu două grupe de ipohondrie: a) Ipohondria nevrotică este o tulburare nevrotică actuală a cărei simptomatologie cuprinde tulburări cenestezice, stare de anxietate și ruminații morbide, în sensul acesta, din punct de vedere psihopatologic se notează următoarele tipuri clinice: anxioși ipohondriaci, fobici ipohondriaci (nosofobici) și isterici ipohondriaci. b) Ipohondria psihotică sau ipohondria delirantă este un delir de interpretare la care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau fenomene de automatism mintal. La cele două grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus menționate, se mai adaugă și un grup de simptome fizice, din sfera somatică. Acestea au suscitat interesul specialiștilor, dar au generat și controverse, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
halucinații auditive și automatisme motorii și senzitive. La acestea se mai adaugă tulburările de limbaj (schizofazia și glosolalia), precum și alte tulburări de expresie (scris, desen, mimică etc.). 2) Tulburările de percepție sunt constante și ele constau în halucinații auditive sau cenestezice penibile, amenințătoare, cu caracter ostil și injurios la adresa bolnavului. 3) Tulburările afective sunt frecvente și specifice în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Ele constau în afectivitate plată, ștearsă sau inadecvată. Ambivalență afectivă sau răceală. 4) Conștiința de sine este alterată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în absența oricărei paralizii. Aura: simptom premonitor care precede imediat atacul epileptic, pe care bolnavul îl trăiește cu o mare intensitate emoțional-afectivă, fiind conștient de acesta și având memoria sa. Poate avea caracter senzorial de tip pseudo-halucinator (auditiv, olfactiv, gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inițiativei motorii din seria catatoniei. Cataplexie: pierderea bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă, cu evoluție periodică. Claustrofobie: frica patologică de spații închise. Cleptomanie: impulsiunea obsedantă de a lua anumite obiecte. Furt patologic al unor obiecte adesea fără utilitate practică pentru bolnav. Colecționarism: căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
excesivă și nemotivată, cu caracter anxios privind propria stare de sănătate asociată cu impresia existenței reale a unor „boli” care nu există în realitate. Isterie: dispoziție mintală specifică, constituțională și permanentă sau accidentală și pasageră, însoțită de manifestări somatice, motorii, cenestezice, atacuri paroxistice (spasme, contracturi, convulsii) tulburări senzitivo-senzoriale și emoțional-afective, sugestibilitate crescută. Iterație: repetarea invariabilă a unui act motor sau verbal. Îndoială: suspiciune, neîncredere patologică nemotivată, înclinație către dubitație sau interpretare irațională, ilogică a realității. Lesbianism: forma feminină a homosexualității. Licantropia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]