27 matches
-
Ion Maria: Înțelepciunea faptului de a sta pe loc de Ștefan Vlăduțescu ” Ceea ce, în esență, poetul Ion Maria ne propune prin volumul „Poziția lotus” (București, Editura Vinea, 2008) este o macro-cenestezie: extensia copleșitoare a corporalității către înțelesuri spiritualizate. Cenestezia constituie un construct neologic venit din vocabularul psihologiei. Cuvintele grecești „aisthesis”(senzație) și „koinos”(comun) au edificat o solidaritate semnificațională ce catagrafiază un fel de comunicare corporală. Cenestezia acoperă limbajual o experiență internă ce se manifestă postural. În plus, își
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-maria-intelepciunea-faptului-de-a-sta-pe-loc-de-stefan-vladutescu-cv-sr/ [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
Vinea, 2008) este o macro-cenestezie: extensia copleșitoare a corporalității către înțelesuri spiritualizate. Cenestezia constituie un construct neologic venit din vocabularul psihologiei. Cuvintele grecești „aisthesis”(senzație) și „koinos”(comun) au edificat o solidaritate semnificațională ce catagrafiază un fel de comunicare corporală. Cenestezia acoperă limbajual o experiență internă ce se manifestă postural. În plus, își anexează o nuanță de comuniune în a trăi mutual vaguitatea mulțumirii sau nemulțumirii față de propriul corp. Pe de altă parte, poziția lotus este poziția de bază în yoga
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-maria-intelepciunea-faptului-de-a-sta-pe-loc-de-stefan-vladutescu-cv-sr/ [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
cu medicamente psihotrope, menite - cum spune chiar el - „să dea la cap spaimei”. „Nevoia de euforizante” Undeva, în „Jurnal în fărâme”, ținut până în anul 1967, Ionesco notează următoarele în privința modului cum își percepe propriul corp: „Am avut întotdeauna o proastă cenestezie: nu mi-e bine în pielea mea. De unde și nevoia de euforizante sau de băutură ... ”. Ne putem întreba din nou despre ce “euforizante”, “medicații”, “injecții” și “droguri” ar putea fi vorba. Eugène Ionesco a fost discret în această privință. Există
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Eugene_ionesco_intre_oroarea_de_a_trai_si_oroarea_de_a_muri.html [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
originea naturală sau sintetică a unui remediu. Fundamental, radiația (bio)laser acționează în baza domeniului de experiență, pe durere și inflamație, prima concepută ca dezvoltarea acidă a bolii (de la cenestopatie spre distrucție tisulară prin deshidratare), iar inflamația, una bazică (dinspre cenestezie, către distrucție celulară prin hidratare) . Iată, cum dubla dimensiune a luminii universale ar explica rolul primordial în geneza vieții, unde o parte esențială din energia și informația necesare proceselor vitale (inclusiv psihice) și (bio)fizice își au originea în radiația
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
a complexului BEMP și mai puțin pe componenta pulstonică (extrasenzorială), deoarece se vizează (cenestopatie) cu precădere refacerea/optimizarea resurselor și structurilor viabile ale organismului, fără a lua în considerare pierderile energetice și doar în subsidiar (implicit) pe cele informaționale - subtile (cenestezie). Prin această opțiune, terapia alopatică va porni de la simptome (obiective și subiective) către cauza bolii considerând, că dispariția simptomelor manifeste ale afecțiunii echivalează cu dispariția cauzei întotdeauna (ne)sigure, iar stabilirea acesteia necesită adesea analize paraclinice și de laborator diverse
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
datele oferite de Boch și Sivadon (citat de Iamandescu, Cucu, Delay, Pichot) - vom considera ca trăsături definitorii pentru regresiunea comportamentală a omului bolnav următoarele: a. egocentrismul - rezultat al restrângerii preocupărilor din afara celor legate de boală, inclusiv “restrângerea orizontului” și “creșterea cenesteziei, centrul atenției devenind alimentația, digestia, excreția” (Moron) (citat de Cucu), dar senzațiile sale legate sau nu de boală și, desigur, datele obiective ale acesteia, inclusiv cele precizate de investigațiile paraclinice. Tot în planul egocentrismului, cu specific infantil, se distinge și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
departe cu analiza sentimentelor propusă de către T. Ribot, M. Scheler face o diferențiere În sfera acestora, remarcând existența a patru straturi sau niveluri ale sentimentelor, după cum urmează: aă Senzațiile, răspândite și localizate la periferia corpului sau În interiorul acestuia (durere, plăcere, cenestezii etc.Ă bă Sentimentele vitale, care aparțin organismului În Întregime (dezgust, răceală, tărie sau slăbiciune, calm sau tensiune, angoasă, sentimentul de bine și sănătate sau de rău și boală, satisfacțieă. Aceste sentimente sunt trăite sub forme diferite de individ, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
coexistența proceselor de integrare metabolică și somatică. Componenta somato-motorie se găsește constant sub controlul neocortical și al structurilor latero encefalice (talamus, corpi striați, neocortex), iar această situație asigură caracterul specific - orientat tempo spațial al actului comportamental: * durere* teamă* emoție * cenestopatie* cenestezie ↔ emoție (pozitivă) ↔ emoție (nega ↓ insatisfacție ↔ satisfacție ↑ → plăcere (identificată fizic) ↔ fericire * p. Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială prin interconexiunile limbice se transformă în senzație conștientă în funcție de modularea interactivă a celorlalte formațiuni nervoase și prin conexiune inversă trecîndu-se de la
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Un mod de gândire pertinent (psihomul) sugestionează terapeutului că cel mai bun medic este acela, care prin simpla lui prezență sau eventual un minim de cuvinte ori manevre diagnostice și/sau terapeutice induce (info-energetic) starea de liniște fizică și spirituală (cenestezie) pentru un pacient (client): Atenție! Contrar părerii curente, conceptul este materialul esențial al sufletului, iar acesta nu este doar sfera enigmatică a unei abstracții oarecum descărnate slujind unei activități raționale dirijate exclusiv de rațiune și de legile logicii clasice ale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
complexului BEMP și mai puțin pe componenta pulstonică (extrasenzorială), deoarece se vizează astfel (cenestopatie) cu precădere refacerea/optimizarea resurselor și structurilor viabile ale organismului, fără a lua în considerare pierderile energetice și doar în subsidiar (implicit) pe cele informaționale - subtile (cenestezie). Prin această opțiune, terapia alopatică va porni de la simptome (obiective și/sau subiective) către cauza bolii, considerînd că dispariția simptomelor manifeste ale afecțiunii echivalează cu dispariția cauzei întotdeauna (ne)sigure, iar stabilirea acesteia necesită adesea analize paraclinice și de laborator
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
încăpățânat de a abandona cuibul cald, ,,de trei ori am fugit de la el și m am întors la han’’, este dublată de indiciile care dau tuturor acestor momente înfățișarea unor efecte de vrăji. Acest ton pozitiv, circumscris la senzație și cenestezie, fiind contrazis de implicațiile supranaturale. Un accident este acela al apariției magiei, element impresionant firește, dar care îl tulbură profund pe erou, scoțându-l pentru un timp din ritmul lui obișnuit de viață și aruncându-l într-o aventură neașteptată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
înfățișa un tablou de natură, în felul consacrat de romantici. În acest fel flăcăul gonit de furtună se întoarce din noapte spre locul care înseamnă adăpost și mulțumire a simțurilor. Întreaga lupta cu elementele e înfățișată la același nivel al cenesteziei și senzației musculare: ,, Frigul ud mă pătrundea; simțeam că-mi îngheață pulpele și brațele. Mergând cu capul plecat ca să nu mă-nece vântul, începui să simț durere la cerbice, la frunte și la tâmple fierbințeală și bubuituri în urechi...’’. Atunci când
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nivel semiautomat și stereotip a mișcărilor, precum și prin scăderea (dispariția) eficienței și adecvării acestora. Tulburare psihomotrică manifestată prin fixarea tonică persistentă a corpului într-o anumită poziție, fiind însoțită de inerție și negativism. Se întâlnește în unele forme de schizofrenie. CENESTEZIE (< fr. cénesthésie, cf. gr. koinos - comun, aisthesis - senzație) - Impresie generală, nediferențiată, care rezultă din totalitatea senzațiilor primite de la organele interne, caracterizându-se printr-o dispoziție plăcută; sensibilitatea care reflectă propria existență fizică. CERVICALGIE (< fr. cervicalgie, cf. lat. cervix - gât, gr.
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
trăite ca deficiențe somatice variate: paralizii, deficiențe senzoriale, malformații, amputații, sechele post-operatorii; d) fantasmele onticului, care se pot proiecta în domeniul somaticului ca o trăire fără fundamente reale, patologice, pur și simplu ca niște autoreprezentări imaginative ale persoanei, de tipul: cenestezii, dismorfofobii, ipohondria, falsa sarcină, perversiuni sexuale; e) tehnicile corporale, ce reunesc totalitatea procedeelor exercitate asupra corpului persoanei umane, cu o largă paletă de aspecte, cum ar fi: cosmetica și vestimentația, asceza, simularea bolilor, procedeele terapeutice (medicale sau chirurgicale), automutilările, suicidul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apare de regulă la persoanele lipsite de un anumit gen de stimulare sau de antrenament pentru activitate; ea poate fi și consecința unei stări de oboseală fizică, asociată cu senzații de durere sau de greutate resimțită la nivelul maselor musculare, cenestezii penibile etc.; inactivitatea biologică poate apărea în insuficiența suprarenaliană, miastenie, stările de convalescență postgripală, stările postinfecțioase, posthepatice, carențe vitaminice (pelagră), intoxicații cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevoia de a se întâlni cu Dumnezeu; dacă tineretul nu are un scop, el și-l creează; scopul adolescenței are la baza lui eroismul, chiar dacă acesta îmbracă forme absurde; adolescența este arzătoare, clocotitoare de pasiuni interne; d) descoperirea Eului și cenesteziile; remarcăm la adolescenți un dezacord între gândire, corp și lumea exterioară; este vârsta descoperirii propriului Eu și a unor cenestezii noi, de o altă natură; cenesteziile tulbură și îmbunătățesc imaginea de sine, în special cele din sfera sexuală; personalitatea, în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la baza lui eroismul, chiar dacă acesta îmbracă forme absurde; adolescența este arzătoare, clocotitoare de pasiuni interne; d) descoperirea Eului și cenesteziile; remarcăm la adolescenți un dezacord între gândire, corp și lumea exterioară; este vârsta descoperirii propriului Eu și a unor cenestezii noi, de o altă natură; cenesteziile tulbură și îmbunătățesc imaginea de sine, în special cele din sfera sexuală; personalitatea, în acest caz, suferă o mutație (dilatare, mirare, autoadmirație, pudoare etc.); descoperirea Eului este o fază dramatică în evoluția personalității; adolescentul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îmbracă forme absurde; adolescența este arzătoare, clocotitoare de pasiuni interne; d) descoperirea Eului și cenesteziile; remarcăm la adolescenți un dezacord între gândire, corp și lumea exterioară; este vârsta descoperirii propriului Eu și a unor cenestezii noi, de o altă natură; cenesteziile tulbură și îmbunătățesc imaginea de sine, în special cele din sfera sexuală; personalitatea, în acest caz, suferă o mutație (dilatare, mirare, autoadmirație, pudoare etc.); descoperirea Eului este o fază dramatică în evoluția personalității; adolescentul caută, se autoanalizează, încearcă să se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se recomandă a opta pentru o evaluare cât mai simplă și rapidă, ce se aplică inclusiv pentru dimensionarea senzitivă/senzorială a durerii, dar și pentru cea psiho/existențială și afectiv/efectivă (parametri de evaluare relativă pentru medicină): 1 durere absentă (cenestezie/cenestopatie) da 2 durere ușoară du 3 durere suportabilă ds 4 durere puternică dp 5 durere insuportabilă di. În acest fel se constituie un sistem vag (a nu se confunda termenul de sistem vag cu vagal, nervul vag etc., vag
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
îi pare o bomboană fondantă alunecîndu-i pe smalțul dinților, în vreme ce Mivart’s Hotel e ca o aguridă strepezindu-i dinții), burdufele de brînză cu zerul scurgîndu-se din ele, sau zgomotul căderii unei bucăți de zahăr. Toate aceste episoade cer o cenestezie acută în virtutea căreia senzațiile trupului sunt convertite în pure stări de conștiință, fără ca lor să li se mai adauge ruminări de tip meditativ. Autoarea descrie senzații, nu sentimente. Natura sa nu e nici speculativă și nici mistică, ci contemplativ-senzuală cu
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
cu acea poftă pe care nu o au decît scriitorii dotați cu senzualitate lexicală. În cazul său, perceperea cuvîntului pare să țină mai curînd de o facultate gustativă decît de una auditivă, cuvintele venindu-i în condei în virtutea unei veritabile cenestezii: un simț interior care face ca vorbele să aibă vigoarea unor senzații interne. Așa se face că talentul criticului nu ține atît de urechea muzicală, cît de subțirimea papilelor gustative, efectul estetic pe care litera lui o produce fiind însoțită
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără o sursă sau obiect real exterior, de tipul halucinațiilor. d) Aprecierea unor tulburări în sfera gândirii bolnavilor se va referi la următoarele aspecte: - asociații ideative: lente
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de conștiință clară, ca pe ceva personal, net separată de lumea exterioară prin limitele corpului său. 2) Schema corporală intermediară este o formă de regresiune a schemei corporale tridimensionale, prin „intrarea” fenomenelor viscerale în câmpul conștiinței sale sub formă de cenestezii. Ea constituie forma intermediară de trecere de la normal la patologic în domeniul „imaginii de sine”. În sensul acesta sunt semnalate următoarele aspecte de natură psihopatologică: - fenomene de depersonalizare, - fenomene anormale vizuale și auditive (fosfene, acufene), - fenomene vestibulare (vertij, greață, tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
didactici, epici. Fetele, mai precoce, anticipează prin mimetism viața adultă. Olguța comandă "o cafea", are "insomnii" sau e "bine dispusă". O dată cu funcțiile sufletești se dezvoltă trupul. Copiii au poftă de mâncare, sunt lacomi și anume voluptăți tactile sunt indiciul unei cenestezii sporite. Olguța se suie pe divan și face tumbe, mișcă degetele de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști, confundă realul cu irealul, au spaime surde, teroare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o deficiență formativă, de o stare hipoplazică, de un deficit asimilator. Astenia acestor bolnavi este corelativul acestei situații somatice. Astenia bolnavilor, excesul lor de sensibilitate în unele cazuri, de iritabilitate sau de irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit, dezagregarea psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor nervoși superiori. Un deficit în metabolismul nucleinelor mi se pare a face parte din patogenia demenței precoce". În completarea acestor opinii, C. I. Parhon a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]