34 matches
-
ce a însemnat tradiție, continuitate și înnoire dacă încerci să vezi, de pildă, începuturile. Or, autoarea scoate la iveală rânduielile paisiene ale duhovnicului Iosif care aveau la baza o viață idioritmică „de compromis“ ca rezultat al îmbinării singurătății cu legăturile cenobitice (chinoviale). Prin urmare, este vorba de o apetență inițială pentru frățietatea dintre viața singuratică și cea de ajutor obștesc în sensul cel mai larg al termenului. Înseamnă, mai mult că sa câștigat o competență pentru misiunea socială a bisericii ortodoxe
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Toma, ele marcau o deosebire tranșantă de poziție socială. Monahul era un călugăr de soi, în timp ce călugărul era un monah scăpătat, ceea ce însemna că orice vlăstar aparținînd unei familii princiare, dacă vroia să se înscrie în tradiția venerabilă a castei cenobitice, nu putea năzui decît spre rangul respectabil și străvechi al monahului. În schimb, călugăr nu devenea decît omul de rînd, cel pentru care legămîntul întreit al supușeniei, smereniei și castității devenea sursa unei vieți de privațiuni adevărate, spre deosebire de traiul mai
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
se află o biserica catolică cu mănăstire și hotel. Aceste două mănăstiri au fost construite pe ruinele fostelor biserici bizantine. În cele ce urmează, voi prezenta în câteva rânduri, Mănăstirea Sfântului Teodosie cel Mare - întemeietorul vieții de obște (a vieții cenobitice). Actuala mănăstire a fost construită pe ruinele vechiului chinovion, întemeiat de Sf. Teodosie în sec. al IV - la marginea Pustiului Iudeii. Reminiscențele acelor ruine se mai văd și astăzi, atât în interiorul zidurilor mănăstirii, cât și dincolo de granițele ei. Peștera din
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al vieții de obște, ducând o viață cenobitică în lavră, în chinovion. În timpul cuceririi persane, clădirile mănăstirii au suferit foarte multe stricăciuni și pagube, o mulțime de monahi au fost uciși iar ceilalți au părăsit mănăstirea. După atacul persan Sf. Gheoghe, acum îmbătrânit, a încercat să readucă mănăstirea
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
din sec.III-lea, pentru pomenirea Sfântului Victor, iar pentru femei o mănăstire închinată Mântuitorului. Folosindu-se de experiența câștigată în peregrinările sale, se îngrijește de buna lor rânduială și la rugămintea Sfântului Castor, episcop de Apt, întocmește lucrarea „Instituții cenobitice” în care stabilește normele așezămintelor adaptate la specificul locului. A fost un factor de legătură deosebit de important între cultura patristică răsăriteană și apuseană de care istoria creștinismului nu se poate lipsi. Este considerat ocrotitorul Marsiliei unde a fost canonizat în
SFINŢII CASIAN ŞI GHERMAN DIN DOBROGEA de ION UNTARU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362826_a_364155]
-
se află o biserica catolică cu mănăstire și hotel. Aceste două mănăstiri au fost construite pe ruinele fostelor biserici bizantine. În cele ce urmează, voi prezenta în câteva rânduri, Mănăstirea Sfântului Teodosie cel Mare - întemeietorul vieții de obște (a vieții cenobitice). Actuala mănăstire a fost construită pe ruinele vechiului chinovion, întemeiat de Sf. Teodosie în sec. al IV - la marginea Pustiului Iudeii. Reminiscențele acelor ruine se mai văd și astăzi, atât în interiorul zidurilor mănăstirii, cât și dincolo de granițele ei. Peștera din
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al vieții de obște, ducând o viață cenobitică în lavră, în chinovion. În timpul cuceririi persane, clădirile mănăstirii au suferit foarte multe stricăciuni și pagube, o mulțime de monahi au fost uciși iar ceilalți au părăsit mănăstirea. După atacul persan Sf. Gheoghe, acum îmbătrânit, a încercat să readucă mănăstirea
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
a condus la discreditarea generală a Misticii și, de aceea, odată cu Sfântul Varsanufie și ucenicul său, Avva Dorotei, s-a concretizat o spiritualitate concentrată asupra momentului voinței, spiritualitate ce vine peste timpuri de la Sfântul Vasile cel Mare și are trăsături cenobitice. Opera Sfântului Ioan Scărarul, comparată cu scara lui Iacov și numită de către el însuși Climax, iar de către Părinții Latini Scara Paradisului, „definită foarte just de către autorul ei, drept tratat ascetic, logos askitikos.” Titlul original al lucrării a fost � � άκες � νευματικαί
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Olivier Clement. De aceea se refugia Sfântul Nicodim în peștera Tismanei și în alte crăpături ori în „cela mai de jos ale pământului” pentru a ajunge la această stare de rugăciune neîncetată - aceasta rămânând moștenire și temei pentru viața monahală, cenobitică de mai târziu. Sfântul Nicodim a ajuns la concluzia și la certitudinea că rugăciunea lui Iisus deșteaptă în inimă o dragoste fără margini. Tot în continuarea acestei idei se întreabă și Sfântul Isaac Sirul: „Ce este, oare, o inimă iubitoare
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
Olivier Clement. De aceea se refugia Sfântul Nicodim în peștera Tismanei și în alte crăpături ori în „cela mai de jos ale pământului” pentru a ajunge la această stare de rugăciune neîncetată - aceasta rămânând moștenire și temei pentru viața monahală, cenobitică de mai târziu. Sfântul Nicodim a ajuns la concluzia și la certitudinea că rugăciunea lui Iisus deșteaptă în inimă o dragoste fără margini. Tot în continuarea acestei idei se întreabă și Sfântul Isaac Sirul: „Ce este, oare, o inimă iubitoare
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
lumea occidentală concepția lui Pahomie privitoare la un monahism organizat; mai mult, reluând o tradiție orientală, consideră că monahismul are origini apostolice și că tocmai prin acest lucru este justificat. Asta pentru că modelul, așa cum am spus, este, potrivit lui Cassian, cel cenobitic (cenobionul reproduce comunitatea primitivă a apostolilor despre care se vorbește în Fapt. 2, 1-4 și 4, 32); modelul eremitic se dovedește insuficient și nu dă rezultate în încercarea de atingere a vieții desăvârșite. Procedând astfel, el nu ia deloc în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
adevăr, ne amintim că deja de câteva decenii în Egipt fusese instituită regula lui Pahomie și funcționa organizarea de mare amploare a mănăstirilor de la Nitra. Abia mai târziu, celebra formulă a Sfântului Benedict va fi aceea care va sintetiza viața cenobitică în dubla supunere față de stareț și față de regulă. Spiritualitatea asceților din Lérin nu e deloc obișnuită, în sensul că, deși ei cunosc anumite tematici comune întregului monahism, din Orient și din Occident, totuși acestea rămân în fundal și sunt repetate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lumea occidentală concepția lui Pahomie privitoare la un monahism organizat; mai mult, reluînd o tradiție orientală, consideră că monahismul are origini apostolice și că tocmai prin acest lucru este justificat. Aceasta deoarece modelul, așa cum am spus, este, potrivit lui Cassian, cel cenobitic (obștea monahală reproduce comunitatea primitivă a apostolilor despre care se vorbește în Fapt. 2, 1-4 și 4, 32); modelul eremitic se dovedește insuficient și nu dă rezultate în încercarea de a atinge viața desăvîrșită. Procedînd astfel, el nu ține cont
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
unele după celelalte”: într-adevăr, amintim că de cîteva decenii în Egipt fuseseră instituite regula lui Pahomie și organizarea de mare amploare a mănăstirilor de la Nitria. Mai tîrziu, celebra formulă a Sfîntului Benedict va fi aceea care va sintetiza viața cenobitică în dubla supunere față de stareț și față de regulă. Spiritualitatea asceților din Lerin nu e deloc obișnuită, în sensul că, deși ei cunosc anumite tematici comune întregului monahism, din Orient și din Occident, acestea rămîn pe fundal și sînt repetate ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
97 6.1. Școlile și marile invazii barbare 97 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație 98 6.3. Restaurația curriculară 99 6.4. Curricula „barbare” 101 6.5. Pauperizarea paideia-ei 102 Note și referințe bibliografice 103 Capitolul VII. Ambiguitatea curriculumului cenobitic 109 7.1. Coenobium - o școală pregătitoare 109 7.2. Regula monachorum - un curriculum educațional? 111 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi 112 7.4. Curriculumul lérinian 113 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic 115 Note și referințe bibliografice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
103 Capitolul VII. Ambiguitatea curriculumului cenobitic 109 7.1. Coenobium - o școală pregătitoare 109 7.2. Regula monachorum - un curriculum educațional? 111 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi 112 7.4. Curriculumul lérinian 113 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic 115 Note și referințe bibliografice 115 Capitolul VIII. Schola palatina și cele septem artes liberales 121 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene 121 8.2. Alcuin și Carol cel Mare 122 8.3. Alcuin și schola palatina 124 8.4
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Arles. 40. M.J. Suelzer (ed.), Julianus Pomerianus: The Contemplative Life, Westminster, 1947. Pentru detalii numeroase despre Pomerius, vezi Schanz, Hosius, Krüger, op. cit., vol. IV (dedicat secolului al IV-lea). 41. Ibidem. Capitolul VIItc "Capitolul VII" Ambiguitatea curriculumului cenobitictc "Ambiguitatea curriculumului cenobitic" 7.1. Coenobium - o școală pregătitoaretc "7.1. Coenobium - o școală pregătitoare" În preajma anului 100 d.Hr. și în veacul următor, lumea romanică părea totuși pradă unei regressio ad inferos: legile, normele și cutumele s-au erodat în doar câteva
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comunitate care îi imită modul de viață ascetic, dar Antonie nu a organizat-o într-o instituție: fiecare sihastru și-a găsit o peșteră în care exersa viața ascetică. În alte părți însă, comunitatea s-a organizat în instituție inițiatică, cenobitică. Așa s-a întâmplat în Egipt. Pachomius (290-346) a organizat în jurul anului 320, la Tabennisis, pe malul răsăritean al Nilului, o mănăstire în care se imita exemplul său de viață. Pachomius fusese soldat, iar după lăsarea la vatră s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dominicam („să rostească rugăciunea de duminică”). Autoritățile ecleziastice s-au speriat: Biserica risca să cadă în păgânism. În 465, Conciliul de la Roma a reacționat violent și a luat măsuri viguroase 29. 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitictc "7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic" Pentru istoria învățământului creștin, această nenorocire s-a dovedit, în mod paradoxal, benignă. Secolul al V-lea a fost unul de „limpezire a apelor”. S-a dovedit că educația cenobitică, oricât de riguros ar fi fost curriculumul formării monastice, nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
29. 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitictc "7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic" Pentru istoria învățământului creștin, această nenorocire s-a dovedit, în mod paradoxal, benignă. Secolul al V-lea a fost unul de „limpezire a apelor”. S-a dovedit că educația cenobitică, oricât de riguros ar fi fost curriculumul formării monastice, nu era suficientă pentru răspândirea și consolidarea creștinismului. Școlilor „interne”, monastice, li s-au adăugat altele, „externe”: școlile parohiale, pe lângă fiecare biserică, în fiecare comunitate creștină; și școlile episcopale, de pe lângă episcopii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sec. IV și prima parte a sec. VII p.Chr. Între piesele descoperite la complexul monahal, câteva sunt de valoare excepțională: vasul lustral, agățătoarea pentru candelă sau cădelniță, un tezaur de solidi (monede de aur). Așezământul, un adevărat centru monastic, cenobitic, prezintă mai multe construcții complementare bazilicilor (asemănări în numeroase alte centre din Balcani). Complexul mănăstiresc-călugăresc de la Ibida a cunoscut trei etape, din succesiunea cărora ni se relevă două bazilici, fără cripte, funcționabile între secolele IV și VII. Reluarea cercetărilor sistematice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
textul inițial, dar calitatea de monah pentru Astion este un ados dintr-o perioadă ulterioară. Sfinții Epictect și Astion n-au fost monahi în sensul propriu-zis al cuvântului. Viața monahală însemna părăsirea lumii și trăirea în singurătate, fie idioritmic, fie cenobitic. Epictect și Astion au fost dintre acei creștini ai primelor veacuri, care, în năzuința lor de desăvârșire, își păstrau castitatea și rămâneau în celibat, aceasta fiind ca o formă obișnuită a ascezei creștine. Acest ascetism constituia „un preludiu al monahismului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și călugărițe dar și la solicitarea de ajutor și sfat a Episcopului Castor de Apta (din Apta Iulia, aflată la cca 50 mile nord de Marsilia) pentru înființarea unei mănăstiri. Cassian a dorit să introducă în Provence modul de viață cenobitic din Egipt, cumulat cu cel din Palestina și Mesopotamia. De asemenea, a intenționat să integreze principiile anahoretice în viața cenobitică. După publicarea, în anul 430 d. Hr., a tratatului Despre întruparea Domnului sunt puține informații despre viața lui Cassian. Unii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cca 50 mile nord de Marsilia) pentru înființarea unei mănăstiri. Cassian a dorit să introducă în Provence modul de viață cenobitic din Egipt, cumulat cu cel din Palestina și Mesopotamia. De asemenea, a intenționat să integreze principiile anahoretice în viața cenobitică. După publicarea, în anul 430 d. Hr., a tratatului Despre întruparea Domnului sunt puține informații despre viața lui Cassian. Unii cercetători susțin că Ioan Cassian ar fi încetat din viață între 433 - 434, iar alții că a trecut la cele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ioan de Tomis este elogiat de Marius Mercator pentru cuvântările sale teologice citate ca opere de autoritate în lupta contra nestorianismului și contra monofizismului. Ioan Cassian se numără printre teologii cei mai productivi din Scythia Minor, ale cărui opere (Așezămintele cenobitice și Conferințele duhovnicești) se ocupă cu desăvârșirea creștină. Tratatul Despre întruparea Domnului combate erezia nestoriană dezvoltând teologia ortodoxă. Dimensiunile celor două probleme tratate în lucrările lui Ioan Cassian înscriu opera acestuia în sfera universală, ecumenică. Dacă hristologia lui Ioan Gură
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]