16 matches
-
orizontal (se vor evita arborii cu coroana lăbărțată), coroana dezvoltată armonios în raport cu lungimea arborelui (coroana trebuie să ajungă la circa 50% din înălțimea totală), grad ridicat de elagare, ramuri subțiri, mai ales în partea inferioară a coroanei, poziție cenotică favorabilă (dominanți și codominanți), un număr mare de contraforți în zona coletului. Răriturile trebuie să aibă un pronunțat caracter de selecție pozitivă, pe biogrupe, acordând toată atenția arborilor de viitor. La fiecare răritură, se vor crea condiții biocenotice favorabile arborilor
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
în zona nord-vestică a sitului, mici suprafețe de păjiște, unde procesul de împădurire este evident. Nu sunt utilizate ca fâneață. De asemenea, mici suprafețe de-a lungul drumului pentru TAF care merge către Cascada Mișina. Parcelele analizate nu conțin nucleul cenotic care să definească asociațiile tipice habitatului. Sunt mici enclave în pădure sub formă de zăvoaie, în zone umede, în margine de pădure, unde s-au instalat specii mezzo și mezo-higrofile: Carex sylvatica, C. pendula, Carex remota, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza maculata
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
2001, Vegetația pajiștilor în Pajiști permanente din nordul Olteniei, Edit. Universitaria Craiova, 116-215 Pușcaru-Soroceanu Evdochia (coord.), 1963, Pășunile și fânețele din Republica Populară Română. Studiu geobotanic și agroproductiv, Edit. Acad. București Sanda, V., Popescu, A., Daniela, Ileana, Staicu, 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România. Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din România. București: Ars Docendi. SĂMĂRGHIȚAN, MIHAELA, 2005, Flora și vegetația Văii Gurghiului, University Press Târgu- Mureș Sârbu, A., Coldea, G., Negrean, G., Cristea, V.
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Rhinanthus rumelicus, cu o constanță ridicată. Cu indici de dominanță mai semnificativi participă: Brachypodium pinnatum, Dorycnium herbaceum, Medicago falcata, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Polygala major, Linum catharcticum, Salvia verticillata, Briza media, Medicago lupulina și altele, care fac parte din nucleul cenotic al asociației. Fitocenozele acestei asociații aparțin la două subasociații: rhinantho-brometosum erecti sass. typ. și festucetosum rupicolae, conform Pușcaru-Soroceanu și colaboratorii, 1963, sass. nova hoc loco întâlnită pe coaste însorite, adesea stâncoase, pietroase, având ca specii diferențiale Festuca rupicola, Dorycnium herbaceum
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Danciu, 1974 - fitocenozele se dezvoltă pe coaste uscate, în rariști de păduri, pe substrat scheletic, cu soluri adesea superficiale, dar bogate în humus. Asociația este dominată de Carex humilis, care formează un covor continuu, cu o acoperire de 70-80%. Nucleul cenotic este alcătuit din Brachypodium pinnatum, Potentilla incana, Teucrium montanum, T. chamaedrys, Festuca rupicola, Campanula sibirica, Thymus comosus. În zone mai înalte altitudinal se remarcă prezența speciilor mezoxerofile din Brometalia erecti și Cirsio-Brachypodion: Inula ensifolia, Dorycnium herbaceum, Galium glaucum, Onobrychis viciifolia
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Dorycnio-Brachypodietum pinnati Csuros și Kovacs, 1962; Carici humilis-Brachypodietum pinnati festucetosum sulcatae Kovacs și Coldea, 1937; Festuco rupicolae-Brachypodietum pinnati transsilvanicum Schneider-Binder, 1971. Speciile caracteristice ale asociației sunt Brachypodium pinnatum și Festuca rupicola care se află în diferite raporturi de codominanță. Nucleul cenotic este reprezentat de specii caracteristice alianței Cirsio-Brachypodion și ordinului Brometalia erecti. Printre cele mai frecvente specii se numără: Lotus corniculatus, Dorycnium herbaceum, Medicago falcata, Onobrychis viciifolia, Teucrium chamaedrys, Asperula cynanchica, Koeleria macrantha, Euphorbia cyparissias, Thymus pannonicus, Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
sinonim cu Cariceto humilis-Brachypodietum pinnati transilvanicum Scheneider-Binder, 1971. Fitocenozele de Brachypodium pinnatum și Carex humilis, specii caracteristice, se dezvoltă pe coaste însorite, cu înclinare moderată, dar și pe platouri. Speciile caracteristice se află în diferite raporturi de codominanță, la nucleul cenotic participă specii caracteristice al. Cirsio-Brachypodion și ord. Brometalia erecti - Dorycnium herbaceum, Carlina vulgaris, Helianthemum nummularium, Medicago falcata și altele. S-au descris 3 subasociații: typicum; centauretosum atropurpureae -Borza, 1959, cu specii diferențiale: Centaurea atropurpurea, Seseli gracile, Genista januensis var. spathulata
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Danciu, 1974 - fitocenozele se dezvoltă pe coaste uscate, în rariști de păduri, pe substrat scheletic, cu soluri adesea superficiale, dar bogate în humus. Asociația este dominată de Carex humilis, care formează un covor continuu, cu o acoperire de 70-80%. Nucleul cenotic este alcătuit din Brachypodium pinnatum, Potentilla incana, Teucrium montanum, T. chamaedrys, Festuca rupicola, Campanula sibirica, Thymus comosus. În zone mai înalte altitudinal se remarcă prezența speciilor mezoxerofile din Brometalia erecti și Cirsio-Brachypodion: Inula ensifolia, Dorycnium herbaceum, Galium glaucum, Onobrychis viciifolia
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ales, nordică. Stratificarea este foarte redusă, întreaga fitocenoză fiind adăpostită la suprafața solului. Ocupă suprafețe restrânse, fiind mozaicat distribuite în cadrul pajiștilor; 31.4A. (R3111) - Tufărișuri dominate de afin (Vaccinium myrtillus) Fitocenozele acestui subtip sunt, probabil, secundare, cu o mare stabilitate cenotică, instalându-se în urma defrișării jnepenișurilor sau a molidișurilor. Este alcătuită din specii arcto-alpine, circumpolare și boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile și cu exigențe hidrice variabile. Ocupă versanți semi-însoriți cu înclinație moderată. 10. Specii caracteristice 31.41 (R3101) Specii edificatoare: Loiseleuria procumbens
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
Română. Studiu geobotanic și agroproductiv, Edit. Acad. București. Sanda, V., Popescu, A., Barabaș, N. (1998). Cenotaxonomia și caracterizarea grupărilor vegetale din România. Studii și Comunicări. Complexul Muzeal de Științele Naturii, Bacău. Sanda, V., Popescu, A., Daniela, Ileana, Staicu, 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România. Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din România. București: Ars Docendi. Sămărghițan, Mihaela, 2005, Flora și vegetația Văii Gurghiului, University Press Târgu-Mureș. Sârbu, A., Coldea, G., Negrean, G., Cristea, V., Hanganu
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
în lot."). La reinventarieri, în lotul de probă sunt evaluați numai arborii situați în clasele I, ÎI și III Kraft la momentul respectiv. O dată la 5 ani evaluarea stării de sănătate se face pentru toți arborii, indiferent de poziția lor cenotica (clasa Kraft). Pentru estimarea stării de sănătate a arborilor este necesar să se înregistreze vătămările fiziologice, adică defolierea și decolorarea frunzișului din coroană arborilor, precum și vătămările fizice cauzate de diferiți factori (formularele 1 și 2 din anexă nr. 2). Evaluarea
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
probă permanente aferente sondajului se înscrie vizibil cu vopsea, la înălțimea ochiului, pe fata dinspre centrul fiecărei SPP. Arborii dispăruți din diferite cauze (exploatare, doboraturi produse de vânt și zăpada etc.) se înlocuiesc cu altii care îndeplinesc condițiile de poziționare cenotica și de intensitate a vătămării, după același procedeu, fiind numerotați în continuarea numărului stabilit inițial (24), incepand cu numarul 25, de la SPP amplasată pe direcția N până la cea amplasată pe direcția V. Prin urmare, se urmărește menținerea unui număr constant
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
specii Rășinoase Clasa Proporția lemnului de lucru 1 0.6 2 0.4 - 0.6 3 0.1 - 0.4 4 Foioase 1 0.5 2 0.25 - 0.5 3 0.1 - 0.25 4 CL. KRAFT - Reprezintă poziția cenotica a arborilor și se estimează după clasificarea Kraft DIAM. - Reprezintă diametrul de bază al arborilor [d(1,30) m] și se exprimă în milimetri; când mărimea diametrului depășește 999 mm se prezintă separat (în completare) o situatie a arborilor respectivi
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
favorizat dezvoltarea de asociații pluricelulare și stabilirea de specializări morfologice și funcționale care au condus la edificarea țesuturilor, trecând prin 3 căi: coloniile sau cenobiile (imobile, ca la Scenedesmus, Pediasrum și mobile, ca la Pandorina, Eudorina, Volvox), organismele cu structură cenotică (alge precum Botrydium, Bryopsis, Caulerpa, ciuperci precum sifomicetele și ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Festuco-Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; 9. Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359 p; 10. Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecție și conservare a plantelor din România, Editura Alo, București, 113 p; 11. Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G.
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
clasei Festuco- Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; - Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; - Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologic�� a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359p; - Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecție și conservare a plantelor din România, Editura Alo, București, 113 p; - Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]