12 matches
-
Era ă, numită și sau Cenozoic (însemnând "viață nouă", din greacă καινός (kainos), "nou", și ζωή (zoe), "viață"), este cea mai recentă dintre cele trei ere geologice clasice. Cuprinde cei 65,5 milioane de ani, începând de la sfârșitul Cretacicului (Mezozoic), când au dispărut ultimii dinozauri tereștri
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
continuare împărțită în multe grupuri incluzând Amycoida, Astioida, Aelurilloida, Euophryinae, Heliophaninae, Marpissoida și Plexippoida. Lista genurilor conform Catalogue of Life: Au fost găsite foarte puține fosile de păianjeni săritori . Din cele care sunt cunoscute, toate sunt din chihlimbar din era Cenozoică. Cele mai vechi fosile sunt din chihlimbar Baltic datând din epoca Eocenă, între 54 și 42 milioane ani. Alte fosile de păianjeni săritori au fost găsite în chihlimbar Chiapas și Dominican.
Salticidae () [Corola-website/Science/318820_a_320149]
-
și marine Holocene, este Delta Dunării în nord-est; cea mai veche este masivul hercinian al Măcinului în nord-vest, care cuprinde roce efusive și sedimente paleozoice și mezozoice; în sud se întinde podișul moesic care pe un soclu mezozoic prezintă sedimente cenozoice și neozoice. Conform datelor recensământului din 2002, cele două județe din partea românească a Dobrogei au o populație de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt români (inclusiv aromâni). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci, 23.409 tătari
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe panțele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
începutul eonului Fanerozoic. Momentul de separare al Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
concurență cu pterozaurii. Cretacicul târziu a durat 35 de milioane de ani (între acum 100 de milioane de ani până acum 65 de milioane de ani). S-a caracterizat print-o tendință de răcire care va continua și în perioada cenozoică. În cele din urmă tropicul s-a limitat la ecuator și zonele dincolo de liniile tropicale au prezentat modificări sezoniere extreme. Dinozaurii încă prosperau cu noi specii, cum ar fi "Tyrannosaurus", "Ankylosaurus", "Triceratops" și hadrozaurii care dominau lanțul trofic. Pterozaurii, reptilele
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
cu o altă extincție în masă, cunoscută sub numele de extincția Cretacic-Paleogen, a cincea și cea mai recentă extincție, în care 75% din viața de pe Pământ a dispărut, inclusiv toți dinozaurii non-zburători. Tot ce avea peste 10 kilograme a dispărut. Cenozoicul este era care este încă în desfășurare. Se caracterizează prin dezvoltarea mamiferelor care ajung să domine Pământul și este împărțită în trei epoci: Palogen, Neogen și Cuaternar. Paleogenul a durat 42 de milioane de ani (între acum 65 de milioane
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
America de Nord și Eurasia. Flora acestora este moștenită din vechiul supercontinent Laurasia. Cu toate acestea, anumite părți ale regatului floristic (și cea mai mare a regiunii Circumboreale a sa) a fost înghețată în timpul Pleistocenului și are o floră foarte tânără. Relictele cenozoice și-au găsit refugiul în părțile sudice și muntoase ale regatului, mai ales în Regiunea Est-Asiatică și în sudul regiunii Atlantice Nord-Americane. Good a remarcat faptul că multe specii de plante de climă temperată din America de Nord și Eurasia erau foarte
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]
-
acum 145 de milioane de ani și 66 de miloane de ani în urmă). Reprezintă ultima parte a erei Mezozoice, și pe scala ecologică a timpului, ul urmează după Jurasic și este urmat de Paleogen care face parte din era Cenozoică. Este cea mai lungă perioadă a eonului Fanerozoic. Sfârșitul Cretacicului înseamnă și sfârșitul a numeroase specii de succes, extincție care a dus la dispariția dinozaurilor non-avieni, a marilor reptile marine, a numeroase nevertebrate. Cretacicul ca perioadă separată a fost definită
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
mii de chinezi trăiesc în Transbaikalia . Cu o suprafață de pește 9,653,000 km², Siberia cuprinde aproximativ trei pătrimi din suprafața totală a Rusiei. Zonele geografice majore cuprind: Câmpia Siberiei de Vest cuprinde în marea să majoritate depozite aluviale cenozoice și este atat de plată încât o creștere cu 50 de metri a nivelului mării ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc cursurile
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
374.744 km2; suprafața este în mare parte ocupată de terenuri împădurite (67%), munții acoperă 70% din relieful țării, sunt supranumiți Alpii Japoniei, depășesc 3000 m de la nivelul mării, fiind parte a Asiei, de care s-au despărțit în era Cenozoică. Supranumită și țara cutremurelor, Japonia înregistrează cca. 7000-8000 de seisme, unele insesizabile, altele majore. Japonia are o populație de 126.182.077 locuitori, fiind a șaptea țară din lume, cu o densitate de 334 locuitori pe km2. Capitala țării, Tokio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]