483 matches
-
nimeni nu mai este cu nimeni/ Cineva a avut grijă să nu mai fim cu adevărat/ Nici măcar doi la un loc și a reușit/ Și totul e mai greu de-ndurat". Dinamica interioară a poemelor Ilenei Mălăncioiu nu este deloc una centrifugală, întoarsă spre lume, ci, mai curând, una centripetă. Majoritatea versurilor sale sunt construite în vederea configurării unei mitologii a eului, cu universul său apăsat de taine și de vini neștiute, de fantasme tulburătoare și de figuri ale neputinței ori morții. Sensibilă
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
felul. Dacă Marius Ianuș s-a văzut dat în judecată pentru că a tulburat, într-un an, Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor, Adrian Urmanov s-a călugărit și ține, la Mănăstirea Râșca, ateliere de poezie... În acest context generaționist, plural și aproape centrifugal, tânărul T.S. Khasis debutează cu un volum, Arta scalpării, ce extinde și mai mult claviatura artistică a anilor 2000. Autorul este un postmodernist tipic, cu toate atuurile și dezavantajele modalității pe care o ilustrează. Biografism, prozaism, accesibilitate, tranzitivitatea dragă lui
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
până la cinci ore-lumină - care ar fi colapsat din cauza propriei gravitații, ceea ce a condus la o micșorare dramatică a dimensiunilor sale și la o viteză de rotație în jurul propriei axe comparabilă cu viteza luminii. Acest fenomen ar fi dus la expulzarea centrifugală a materiei în spațiul înconjurător, din această materie originară luând naștere brațele Căii Lactee. Se poate afirma că galaxia noastră este, încă, o galaxie tânără, aflată în plină expansiune, dar că, din punct de vedere structural, materia a atins deja un
Agenda2004-38-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282884_a_284213]
-
Ca rezultat al acestei stranii reacții ce limitează libertatea prin sine, eul se teme de el însuși, se evita, se exorcizează. O înfățișare mai superficială a unei atari autonegări a eului am consemnat-o, în mai multe rînduri, comentînd tendința centrifugala a optzeciștilor, atrași de anecdotic, descriptivism, reportaj, în contextul moral al unui cinism vizînd deopotrivă obiectul și subiectul discursului lor. Un alt tip de reacție constă în asumarea profundă a eului, pînă în momentul în care acesta se desprinde de
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
o virtuozitate mefistofelică felul de a fi al poeziei lui Nichita Stănescu, dar o face numai pentru a avea autoritate asupra farmecului ei și a putea să-l nege: " Poezia lui suferă de un regim de exterioritate, de un imbold centrifugal, care îi împinge " viziunea " spre un surogat, adică spre o execuție artificială la rece, din ce în ce mai puțin controlată. Nu "viziunea" proclamată constituie unitatea de măsură a acestei producții, ci ceea ce am numit fantazarea abstractizantă. Poetul își pune creația în stare actoricească
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
în buzunar. Lecția Mitologiilor subiective și a unei bune părți din opera lui Octavian Paler este că Grecia antică reprezintă, în fond, un criteriu. Un mod de înțelegere a vieții, a lumii, a artei, a propriului eu disputat între tendințe centrifugale și căutându-și unitatea în complexitate. Nu ne surprinde că autorul acesta substanțial și profund se simte mai apropiat de unele personaje mitologice tangente la tragic (Oedip, Sisif, Icar) și ia o distanță semi-ironică față de eroii prea siguri pe ei
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
solide, ideea genezei reciproce a teatrului și poeziei: spaima de lucruri (de recuzită, în teatru), cabotinismul și conștiința damnării ca o cale spre poezie, raporturile tensionale între expansiunea și claustrarea ființei, între "adăpostul pleoapei" și "exteriorul mecanic", mișcarea centripetă și centrifugală, vertical și orizontal, oglindă și fereastră sprijină ipoteza complementarității, a "slujirii" poetului de către actor, posibilă prin mișcarea de interiorizare "caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni dramatice când acesta este dublat de un actor": acolo unde alții au crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
privit ca metafora-cheie a teatrului în negativ. Un alt sens al formulei propuse este dat de însuși faptul că toate personajele, chiar și cele "pozitive", lasă impresia de goliciune dezolantă (în spațiul interior, ca și în cel exterior), de mișcare centrifugală. Ele dețin, cu siguranță, o "metafizică a gesturilor" (Antonin Artaud), a semnelor misterioase, subordonate unei realități obscure 8. Subordonarea aceasta, comună tuturor, ar fi un liant dacă forțele centrifugale nu ar acționa în profunzime. Protagoniștii nu respectă regula jocului. Or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
dezolantă (în spațiul interior, ca și în cel exterior), de mișcare centrifugală. Ele dețin, cu siguranță, o "metafizică a gesturilor" (Antonin Artaud), a semnelor misterioase, subordonate unei realități obscure 8. Subordonarea aceasta, comună tuturor, ar fi un liant dacă forțele centrifugale nu ar acționa în profunzime. Protagoniștii nu respectă regula jocului. Or, jocul are un caracter închis, limitat. Regulile sunt stricte. Disprețuirea lor înseamnă pulverizarea întregii lumi, care nu își mai cunoaște mântuirea prin ludic. Înăuntrul spațiului de joc (aici, scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
câștigat, care mai devreme sau mai târziu se întoarce împotriva celui care îl câștigă: Florile s-au întrecut cu Euclid în savante geometrii și florile sunt la pământ aproape moarte, le-a pedepsit Euclid, să știi. (Scorbura) Cum spuneam, tendințele centrifugale, de expansiune și de dispersie, cunosc opoziția celor centripetale, de menținere pe axa orbitei. Rezultatul nu constă în echilibru (clasic), ci în agitație continuă, în luptă. Este lupta pentru interiorizare a unui poet care înclină spre excentricități. Și, în egală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
din sine, spațiul interiorității absolute, nimicitoare. Disperarea va căpăta o mișcare dinăuntru în afară, dintr-un perimetru morbid spre o strălucire sinistră. Mișcarea de interiorizare duce la o pierdere de sine. Tragicul nu este interior, ci, sub impulsul unor forțe centrifugale, se spulberă în jur. Contextul deliberat romantic este o autoironie care salvează poetul de exces. "Lenea" Trântorului este, de asemenea, un truc. Plictisul, spleen-ul oferă disponibilități nelimitate verbului "a fi". Acesta nu se închide "între lene și perini, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
-lea). Asistăm la o frenetică mobilizare a cantității încărcate de conștiința unei calități intrate în criză, ce tinde la o regăsire a arhetipurilor, la refacerea unei unități inițiale, dar dispersia nu poate fi depășită. Mișcarea împovărătoarei materii poetice e fatalmente centrifugală. Natura ca atare, proprie poeziei "naive" cedează în favoarea celei dislocate, proprie ramificațiilor insațiabile ale poeziei "sentimentale". Aidoma acelei limbi de balaur infernal din frescele vechilor noastre mînăstiri, apare o fîșie a teritoriului damnării umplută de obiecte derizorii și de mici
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
carte interesantă e cantitatea de suferință ce se găsește în ea. Nu ideile, ci zbuciumul autorului ne atrage: strigătele, tăcerile, impasul, zvîrcolirile lui, frazele încărcate de insolubil". Ca și filosoful de la Sils Maria, Cioran se sustrage sistemului, se rostește fragmentar, centrifugal, sub acest aspect în consonanță cu timpul nostru stigmatizat de-o varietate ilimitată de manifestări, de-o disipare a încredințărilor, de-o pulverizare a sensurilor, fără a evita dansul pînă la istovire al contradicțiilor: "Fiind organice, așadar insolubile, contradicțiile mele
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
o Europă cu mai multe viteze e de acceptat, fiind de înțeles ca orice țară să își stabilească momentul când e pregătită pentru a se integra mai mult în organismul european, însă nu poate fi decât o problemă "o Europă centrifugală", în care fiecare capitală se gândește să o ia în direcție proprie. În Germania și Austria trebuie să se înțeleagă că profitul lor depinde și de noi, că fără subsidiarele din România și celelalte țări ale Europei Centrale companiile lor
Geoană: Este foarte important în această perioadă de criză ca Austria să continue investiţiile în România () [Corola-journal/Journalistic/47102_a_48427]
-
Allah să creeze, înaintea cerului și a pămîntului, a soarelui și a lunii, pînă ce urma să nemurească aceste viitoare minuni: calamus destinat să le preexiste, să le scoată din neant, la dictarea divinității. Iată de ce un excurs de aparență centrifugală, pe orbite apte să producă alienare, nu scapă nicicînd, la Pietro Citati, din strînsoarea fertilă a determinărilor care îl adîncesc pe contemplator în sine, în condiția lui irefragabilă. Apetența exotică se rezolvă nu în pitoresc, ci în stimul către o
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
semnificativă la tema principală a cărții, aceea a debusolării Imperiului austro-ungar în care, dincolo de aparența neclintirii, se petreceau dislocări dramatice. Erau de asemenea proporții încât centrul acestui conglomerat de națiuni și culturi părea să fi dispărut și trebuia căutat. Impulsuri centrifugale agitau adâncurile imperiului cezarocră iesc, generând dezagregările care-i vor grăbi sfârșitul. Nu doar „periferia” este așadar vizată în cartea Corinei Ciocârlie, ci toată Europa de mijloc din primul sfert al veacului trecut, cu întâiul război mondial și cu tot
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
Harap Alb de Ion Creangă, Pescarul Amin și Lostrița de Vasile Voiculescu, Donna Alba și Rusoaica de Gib Mihăescu, Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, La țigănci și alte povestiri ale lui Eliade, Iarna bărbaților de Ștefan Bănulescu ș.a.). Acest periplu centrifugal, mai focalizat pe anumite scrieri în cea de-a doua parte a cărții, își găsește însă linii de structurare în funcție de câteva modele existențiale și literare, așezate în perechi antinomice: odisee-Bildunsroman, eros-seducție, călătorie-rătăcire, întoarcere acasă-exil. Corina Ciocârlie identifică pattern-urile sau
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
îi organizeze pe muncitori că proprietari care înțeleg logică necesității și i se supun pentru a deveni cu adevarat liberi, o libertate ce nu poate fi atinsă decât pe parcursul "construirii socialismului", statul îi controlează că forțe potențial subversive datorită forțelor centrifugale care îi anima tocmai în virtutea accelerării procesului de industrializare. Pentru a ține în frâu acest dinamism îngrijorător, chiar dacă schimbarea, noutatea și tinerețea reprezentau puncte nodale în cadrul discursului oficial al regimului - rolul unei birocrații aflate în expansiune a fost unul crucial
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
exhaustive a contextelor, astfel încât ai impresia, pe multe pagini, că Sebastian constituie doar pretextul unui studiu istoriografic. De altfel, Mihai Iovănel semnalizează el însuși că Mihail Sebastian este, prin biografia lui complexă, un fel de hârtie de turnesol a eterogeniei centrifugale a intelectualității interbelice. De aceea, istoria generală a ideilor (coroborată permanent cu informații de istorie social-politică) îl acoperă, uneori până la înec, pe „eroul” monografiei. A doua consecință a acestui tip de demers analitic glacial este „mortificarea” lui Sebastian. Luându-și
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
pathos), si egal Ephos- Ethosianică. Este balansoar între artă poiesis și știința poiesis, este Revelație și Revoluție. Cred că aceasta este, tot...paradoxal, rodul dornic și dorul rodnic, al Chemării sale că fatum - datum, ars vivendi, ars clamandi. Este cartea centrifugala, a filosofului singuratic dar ominprezent în Ideile văzute și auzite. Îl rog pe autor să nu-mi ia acest post-comentariu la referințele ce i le-am exprimat prin cărți și reviste, drept „sentințe” post- socratice, ci doar adaos la opiniile
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]
-
să-mi spui tu, te-ai temut De motanul Belzebuth? Lung pământul, lat e patul, Vine nașul, cere blatul, Dă-i o fată, măi, Săgeată, Nu ești beat, dar ea e toată. 3. Mâine, mânia va fi vesperală, Cu disperare, centrifugală, Trec prin dumbrăvi privighetori, Ce priveghează pe muritori. Lin este glasul morții caline, Nu te opri lângă pietre, străine, Pline de farmec sunt clipele-clipuri, Are viața o mie de chipuri. Ce vrei s-asculți, trecătorule laș? Fugi la o damă
CICLUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352361_a_353690]
-
tot mai multe constrângeri și tot mai putine beneficii (pentru vecini), este previzibil că întoarcerea la un discurs revizionist precum și la recuperarea naționalismului, chiar dacă în forme diferite, adaptate contextului, să continue. Practic, nu există prea multe variante: ori continuă tendințele centrifugale provocate de impunerea austerității și de interesele divergențe ale statelor europene, ori, mai probabil, se creează acea Uniune Europeană Politică (vestită SUE), ce ar presupune însă un grad de centralizare atât de marcant încât se sperie gândul numai la ideea
ROMÂNIA ÎNCONJURATĂ! CÂND VOM CONŞTIENTIZA PE CE LUME TRĂIM? de REVISTA RAZBOI INTRU CUVANT în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355269_a_356598]
-
istorică străveche. România trebue să-și dovedească în continuare capacitatea sa de sinteză, aceasta este formula ei de supraviețuire. Aici, la intersecția culturilor, trebuie să-și dovedească mai mult decât oricând vocația sa europeană, să-și păstreze controlul asupra forțelor centrifugale, care îi cauzează tensiuni interioare, care dintr-o bogăție pot deveni o amenințare. Aceasta este o sarcină imensă, titanică - și se prea poate ca eu, dinafară, dar cu rădăcinile adânc înfipte în aceste regiuni, să fiu mai conștient de acest
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
dispersie către Haos: ca să preîntâmpine disiparea completă și pierderea în haos (deci, blocarea circuitului expresie-resacralizarea ...), ruperea-sfâșiere de sine și dăruirea de sine-monedă sacră (fărâma euharistică) reprezintă forța de re-centripetizare, de re-energetizare a bucăților fărâme (degradate energetic-spiritual și, deci, având vocația centrifugală). Cine este cel care asmută cânii, ca reacție euharistică, față de degradarea comunității cosmice? Este Eul Divin din Omul Transcendental. Deci, coroana scumpă, de Om Transcendental, cooperant cu Părintele Dumnezeu, este a Poetului-Orfeu (Orfeu se oferă-jertfește, prin sfâșiere euharistică). “Iar celui
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
acestei opere nu este similar cu pacea benedictină a unei chilii căptușite de cărți, Andrei Pleșu neavând calma suită de idei a cercetătorului tradițional. A scris gâtuit, respirând greu, în clipele și momentele lăsate și rămase libere de felurite tensiuni centrifugale, dar tocmai aceste detalii au făcut ca acest proiect să devină pentru autor o formă de supraviețuire intelectuală. În ceea ce privește structura, cartea are două părți: prima, o introducere în angelologie, care își propune să argumenteze cititorului rubricile semnificative ale domeniului. Este
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]