34 matches
-
o variantă antifrastică a nimicului, se dorește a fi (aproape) totul, altfel spus, ceea ce succede avangardele muzicale. Interesant este că Valentina Sandu-Dediu realizează ea însăși o întreprindere post-modernă prin înțelegerea proteică a fragmentării ce implică, pe de o parte respingerea centrismelor, parti-pris-urilor, tentațiilor tendențioase și pe de altă parte, afirmarea eterogenității și polivalenței, ceea ce devine o caracteristică majoră și un modus operandi al volumului. Ca și postmodernismul, cartea pare că re-branșează fragmente (opinii) într-un proiect de montaj în care formele
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
mare distincție la dezvoltarea scrisului și a gîndirii din România. Oricum am privi lucrurile, în majoritatea ei generația optzecistă pare să-și fi ales totuși drept nivel referențial mai curînd lumea interbelică (criterionismul îndeosebi), iar nu ceea ce eu numeam generația-cheie, centrismul umanist de la mijlocul secolului. Iată deci în linii mari propunerea mea. Repet cuvîntul "propunere", folosit și în titlu, ca să admit încă o dată că e vorba de o schiță aproximativă. întrebări suplimentare rămîn destule. Enunț aici chiar eu cîteva dintre ele
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
citit vreo două Sandre Brown. Prostul gust e și el o formă a democrației. În plus, încerc să anesteziez cum pot, dacă pot, nu prea pot, ființa socio-politică pe care mi-am descoperit-o inside, mă strădui să păstrez echidistanța. Centrismul dă echilibru. Și-i mulțumesc Magdei U. pentru citat. Ce om politic agreați? Nici unul. Poate o combinație între Dăianu și... nu'ș cine. Madammm Tatu, ca să umfle ratingul, ar fi întrebat altfel: "Cu ce politicieni ai face-o?" Întrebări-fulger. Răspundeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
unor critici de extracție maioresciană (Pompiliu Constantinescu, care percepe literatura „ca organism”, Șerban Cioculescu, spirit cartezian și caustic, adept al unei critici obiective, Vladimir Streinu, promotor al ideii de unicitate a personalității literare și a creației și Perpessicius, susținător al „centrismului estetic”). În Prefața la acest volum, criticul își exprimă, laolaltă cu o posibilă ascendență spirituală, și coordonatele unui posibil crez estetic: „Pompiliu Constantinescu, Ș. Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu sunt, în deceniile trei și patru ale veacului, făclierii nedescurajați de obstacole
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
așteptat să procedeze astfel adeptul nedezmințit al analizelor și al situării la centru, poziția cea mai profitabilă totdeauna pentru cine vrea să înțeleagă ceva din ce se întâmplă și, înțelegând, să iasă în câștig. Chiar și pentru partide este profitabil centrismul, crede Vladimir Streinu, nu doar pentru indivizi. Conservatorii sau liberalii au izbutit, când au izbutit, numai plasându-se la centru. În ce privește națiunea, statul, lucrurile nu pot fi văzute decât la fel. „Politica de centru - va scrie concluziv autorul Radiografiilor politice
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
Flugelnacht pentru cvartet de coarde, ce are ca sursă extramuzicală poemul cu același titlu scris de Paul Celan, în fond un arsis și un thesis ca o decolare abruptă, surprinzătoare, și o aterizare lentă, istovitoare. Un zbor defectiv de orice centrism tono-modal, serial sau spectral, derulat pe parcursul a cinci secțiuni (zone de altitudine a densităților sonore). Lângă mine, o domnișoară își umezește gâtlejul cu puțină apă. Muzica, nestăvilită, curge insipită, innodoră, incoloră..., în așteptarea celui de-al doilea invitat - Antoine Herve
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
al culorilor politice care se afirmă doctrinar pe continentul nostru și nu numai, o a treia opțiune majoră, din nefericire tocmai cea care, în istoria postbelică a țărilor europene libere a adus de multe ori echilibrul și stabilitatea. Îndulcind cumva centrismul practicist și rece care se realiza din alianțele guvernamentale ale social-democrației cu liberalismul, atunci când prima era prioritară la putere dar nu avea o majoritate asigurată, democrația creștină a adus mai multă grijă pentru om ca persoană fizică și spirituală; l-
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
individualizate. Pompiliu Constantinescu, cronicar al operelor la zi, diagnostician aproape fără cusur, vede „literatura ca organism”; Șerban Cioculescu e un raționalist, partizanul „criticii obiective”, pentru care judecata de valoare e obligatorie, înlesnind calea spre adevăr; Perpessicius s-ar caracteriza prin „centrismul estetic”, datorită imparțialității și echidistanței față de sămănătorism și modernism, iar Vladimir Streinu, prin teoretizarea personalității creatoare, ca fiind unică, și prin oscilația între critica pură și cea istorică. Pe câteșipatru îi caracterizează, în esență, fidelitatea față de maiorescianism, ca principiu etic
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
foarte mari diversități de tipuri de familie (monogamă, poligamă, matrilocală, patrilocală, neolocală etc.), a modurilor diferite de descendență, creștere a copiilor a contribuit într-o măsură considerabilă la consolidarea concepției relativismului cultural, la depășirea sau, oricum, micșorarea aroganței europo(americo)centrismului. Aceste efecte de descentrare culturală și etnică, de o serioasă revizuire a tezei superiorității unei culturi sau alteia, înseamnă pași hotărâți în realizarea umanismului teoretic și practic. Pe plan epistemic, studiile comparative pe tema familiei, a relațiilor de rudenie și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
semnificative. Înainte de a le prezenta, se mai cuvin câteva precizări (de formă): aceeași cifră desemnează același grad de rudenie; în general, cu cât o cifră este mai mică, cu atât gradul de rudenie este mai apropiat (luați „apropiat” cu precauția centrismului cultural); pentru a simplifica, în diagramele ce urmează nu sunt prezentate și rudele prin alianță; din aceleași motive, cu o singură excepție (terminologia Crow), în diagrame nu figurează decât două generații, generația vârstnică fiind situată în diagramă deasupra, iar generația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
toată neagra inconștiență din Parisul lui Mai ’69 continuă să-i fascineze pe mulți dintre (stră)nepoții celor care, altminteri, s-au vindecat de mult de virusul anarhiei, în favoarea sfintei îmburgheziri confortabile, elitiste, antisindicaliste. Mai prost e că bietul conservatism, centrismul cumse cade, rațiunea liberală și ehosul creștin sunt condamnate la storcire și vlăguire, prinse, cum sunt, între fălcile menghinei neobolșevizante. Adică între junimea castristo-guevaristă, care cochetează cu pieptoșenia „suav“ leninistă a lui Putin, și fostul proletariat („forța politică conducătoare“, în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de alte grupuri politice; el obligă la luarea în considerație a contradicțiilor naturale ale unui curent politic care se situează în centru, căutînd o a treia cale între colectivism și capitalism. Aici se situează problema identității democrației creștine problema tuturor centrismelor împărțită între reformismul social care o apropie de social-democrație și neîncrederea față de etatism care o apropie de liberali. Definiția propusă de Michael Patrick Fogarty într-o lucrare apărută în urmă cu aproape 50 de ani este mai satisfăcătoare: "O mișcare
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Gaulle. În aprilie 1966, el a creat, la Lyon, Centrul Democrat (CD), continuator al MRP-ului, dar care se dorea deschis, mai ales față de independenți și de radicali. În dinamica campaniei prezidențiale, el a încercat să dea un impuls centrismului "majoritar", acțiunii politice fondate pe idealul democratic, pe reformă, pe respingerea dogmatismului. Concepția sa privind acțiunea politică este foarte bine rezumată de rolul pe care îl atribuia France-Forum-ului, al cărei caracter original trebuie subliniat, fiind o revistă a DC, însă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
DURAND, Alcide De Gasperi, art. cit. 7 Jean CHARBONNEL, Edmond Michelet, Paris, 1987, p. 153. 8 Helmut KOHL, L'Europe est notre destin. Discours actuels, prezentare și traducere de Joseph ROVAN, Paris, 1990, pp.19 și 47. 9 Jean-Claude DELBREIL, Centrisme et Démocratie-Chrétienne en France. Le Parti Démocrate Populaire des origines au MRP 1919-1944, Paris, 1990, pp. 35-48. René RÉMOND, "La Démocratie chrétienne en France", in Storia e Politica, 1975, pp. 163-174, și Jean-Marie MAYEUR, Des partis catholiques, op. cit., p. 167
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
TRANVOUEZ, "Europe, chrétienté et catholiques français. Débats en marge du MRP", in Le MRP et la construction européenne, Bruxelles, 1993, pp. 87-102. 19 Jean-Claude DELBREIL, Les catholiques français et les tentatives de rapprochement franco-allemand (1920-1933), Metz, 1972, 254 p., și Centrisme et Démocratie chrétienne, op. cit. Un articol important: Jacques GADILLE, "Conscience internationale et conscience sociale dans les milieux catholiques d'expression française dans l'entre-deux-guerres", in Relations internationales, 1981, pp. 361-374. Christian PENNERA, Robert Schuman. La jeunesse et les débuts politiques
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
l'Aube, 1935, citat de Pierre LETAMENDIA, Le MRP, op. cit., p. 43. 5 Vezi contribuția lui Jacques PRÉVOTAT despre Acțiunea Franceză în Gérard CHOLVY, Yves-Marie HILAIRE, Histoire religieuse de la France contemporaine, 1880/1930, Toulouse, 1986, pp. 294-313. 6 Jean-Claude DELBREIL, Centrisme et Démocratie-Chrétienne, op. cit. 7 Françoise MAYEUR, L'Aube. Étude d'un journal d'opinion, Paris, 1966, 236 p. 8 Jean-Marie MAYEUR, Luigi Sturzo et la culture démocrate-chrétienne française, op. cit. Gabrielle DE ROSA (coord.), Luigi Sturzo e la democrazia europea, op. cit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
françaises, Paris, 1951, p. 168. 5 Jean CHARBONNEL, Edmond Michelet, op. cit., p. 254. 6 François BAZIN, Les députés MRP. Itinéraire politique d'une géneration catholique, teză de doctorat, Paris, 1981, 636 p. Despre trecerea de la PDP la MRP, Jean-Claude DELBREIL, Centrisme, op. cit., pp. 413-440. 7 Jacques MARITAIN, Messages 1941-1944, New York, in Oeuvres complètes, vol. VIII, 1989, pp. 414-416. 8 Alain DANTOING, La collaboration du Cardinal. L'Église de Belgique dans la guerre 40, Bruxelles, 1991, 466 p. 9 Xavier de MONTCLOS
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
oferă multe perspective. Despre Sillon dispunem de lucrările renumitei Jeanne CARON, Le Sillon et la Démocratie chrétienne 1894-1910, Paris, Plon, 1967, 798 p, iar în ceea ce privește perioada dintre cele două războaie mondiale, Jean-Claude DELBREIL face o descriere completă în teza sa Centrisme et Démocratie chrétienne en France. Le Parti Démocrate populaire des origines au MRP, Paris, Publications de la Sorbonne, 1990, 481 p.; merită de asemeni toată atenția Jean-Louis LOUBET DEL BAYLE, Les Non-Conformistes des années trente. Une tentative de renouvellement de la pensée
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
reprezentare mai mare ca PSE, din 1995 încoace Partidul Popular European (PPE) are orientare conservatoare, liberală și democrat-creștină. Este subvenționat tot cu peste trei milioane euro. Dintre ideologiile celorlalte partide politice europene recunoscute de UE, amintim naționalismul și euroscepticismul, suveranismul, centrismul, ecologismul politic, regionalismul, antiliberalismul și comunismul. După cum se vede, este recunoscută în democrația europeană actuală un pluralism ideologic amețitor pe care nu-l putem stăpâni fără un suport filosofic modern. Patru partide și asociații nerecunoscute sunt reprezentate în Parlament: Libertas
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
numele de "lectură prin replici". Procedura este excelentă: fiecare întrebare atrage după ea alte și alte întrebări. Singura problemă este că ambii termeni-cheie voce și replică reprezintă metafore sugerînd discursul uman perceptibil. Ceea ce presupune promovarea implicită a individualismului și a centrismului lingvistic, ambele ideologeme rezistente într-atît de rezistente încît însăși întrebarea asupra inevitabilității lor pare a fi fără ieșire. În întîmpinarea tuturor reacțiilor provocate de edițiile anterioare ale acestei cărți, am fost adesea constrîns să mă întreb de ce a trebuit să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
treilea termen implicat în demonstra-ție. Probabil că mi-am pus întrebarea asta de-atîtea ori, încît acum îmi vine foarte greu să găsesc răspunsurile. Dar poate că argumentul îndreptat și împotriva individualismului, consubstanțial cu manevrarea conceptului de "voce" vorbitoare, și împotriva centrismului lingvistic, consubstanțial cu dominația acestei "voci vorbitoare", are o oarecare greutate acolo unde argumentele logice și ideologice nu sînt de ajuns. A întreba nu de unde vin cuvintele sau cine pune aceste întrebări, ci în ce constă perspectiva pusă în fața noastră
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca ocultare a libertății după fire a omului. Numele celor trei forme deviante în ideologii au fost: proletcentrism (care a dus la revoluțiile proletare), etnocentrism (generator de războaie devastatoare între marile națiuni europene) și occidentalocentrism cu tendințe spre globalocentrism. Primul centrism a dominat secolul al XIX-lea, culminând, însă, în al XX-lea; al doilea se dezvoltă paralel și în antiteză și coincide cu modernismul; al treilea evoluează spre globalism, evocând paradigma postmodernismului. Paradoxul ultimului centrism e că se sprijină pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu tendințe spre globalocentrism. Primul centrism a dominat secolul al XIX-lea, culminând, însă, în al XX-lea; al doilea se dezvoltă paralel și în antiteză și coincide cu modernismul; al treilea evoluează spre globalism, evocând paradigma postmodernismului. Paradoxul ultimului centrism e că se sprijină pe o ideologie anticentristă, dar care tinde să dezvolte un singur Centru Statele Unite ale Americii, ca valoare democratică supremă, într-o lume care s-a lepădat de marile "narațiuni" valorice generate de creștinism. După Milan Kundera
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
produce peste tot resentimente legitime. Lumea zisă a treia nu mai poate fi supusă nici unei tendințe culturale unificatoare, anglofile, francofile sau altfel. Orice hegemonism estetic și ideologic este de neconceput și deci respins. Eurocentrismul, rusocentrismul sau orice alte centre și centrisme sunt în principiu excluse. Aceste principii pot constitui argumente pentru o nouă politică a culturii și a relațiilor literare internaționale, de inspirație comparatistă. Ele pot conduce la o serie de tendințe și soluții practice bine articulate, în spiritul ideologic al
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în 1859 - era foarte limpede: „liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism luminat susținut din amândouă părțile de convingeri teoretice și nu de interese practice.” 3 Meritul mare al lui Maiorescu (în Maiorescu și rolul criticiiă este de a fi întemeiat o direcție critică în cadrul întregii culturi românești și nu doar în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]