104 matches
-
a politicii. Era momentul moșierilor, primilor posesori de diplome universitare din străinătate, al avocaților - calitate care i-a ușurat succesul pe această scenă lui Barbu Delavrancea. Proletariatului intelectual nu i se putea acorda nici un rol în fericita Românie a votului cenzitar. În perioada interbelică, excluzându-l pe Nicolae Iorga, autor de drame istorice, de numeroase poezii, dintre care doar ultima de excepțională tensiune, mentor al unui curent literar și critic acerb al modernismului, și sărind peste Gheorghe Tătărescu, autor al unei
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui operațional. Odată cu adoptarea noilor reguli formale se putea recurge la ieșirea din indiviziune și la individualizarea drepturilor în interiorul comunității. Drepturile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colectivă în care toți cei care interacționau la nivel operațional puteau participa și influența decizia. Modelul de votare a evoluat de la votul egal (cu unanimitate), în condițiile în care drepturile de exploatare erau egale conform principiului devălmășiei absolute , la cel cenzitar, în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de panică se rezumă la istericale de-ale coanei Joițica, nicidecum nu se transformă în mari amenințări. E lumea calmă și prinsă între tipare neschimbate în labilitatea lor (iată paradoxul!) a unei belle-époque de rit balcanic. Lejeră, carevasăzică. Totuși, sistemul cenzitar, cu colegii pentru Senat diferind după gradul de instrucție al alegătorilor, și cu profesorii marilor universități, cea din București și cea din Iași, avînd dreptul să-și aleagă cîte un reprezentant în Senat, nu era cel mai rău. Pentru a
Viitorul și trecutul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6659_a_7984]
-
24. Filipescu I. Mihai 25. Crăciun Victor 26. Platon T. Victor 27. Ciuchi Dionisie 28. Dănilă Neculai 29. Corniță Vasile 30. Bîrgu N. Vasile 400 *** Până după primul război mondial, potrivit legislației de atunci, țăranii nu votau direct. Votul era cenzitar, aveau drept de vot cei care aveau un venit și plăteau un anumit impozit. Electoratul era împărțit în 3 colegii, iar țăranii votau prin delegați: 50 de locuitori alegeau un delegat. Erau două partide: Partidul Liberal și Partidul Conservator (al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a munților Aspramonte, pe unde băștinașii coborau cu animalele de samar încătărămate în harnașamente și pe unde insurgenții intenționau să ia cu asalt forturile Punta di Pazza, Alafiumore, Torre de Cavalo, Scila. Fără a avea loc vreun sufragiu, vreun vot cenzitar, nominal sau de vreo altă natură, Stan Popescu devine pentru o zi ministru de interne. Se vede că ploieștenii din a cărei statistică făcuse și acesta parte, având ca reper un Camille Demolins, coordonatorul asaltului împotriva Bastiliei, Danton, Robespierre, St
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
peste voința alegătorilor (altfel spus antidemocratic), atunci la ce naiba mai sunt chemați/ademeniți cetățenii ca să voteze? 2) De ce oficialii americani își arată nemulțumirea generatoare de sancțiuni, atunci când pe alte meleaguri fie că se recurge la niscaiva forme subtile ale votului cenzitar (cetățeni împiedicați să-și exercite dreptul la vot prin anumite manevre birocratice), fie că se face numărătoarea voturilor după aritmetica lui Stalin? 3) N-am știre ca americanii să fi organizat cândva vreun referendum. (Măcar noi îl avem pe cel
DE LICHELISM NOI VOM SCĂPA NUMA-N CAP DACA-I VOM DA! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371599_a_372928]
-
a Constituției care să limiteze puterea marilor proprietari. Conservatorii se opun acestei revizuiri. Proprietatea zic ei este fundamentul istoric al poporului și trebuie să-și păstreze locul care îi este atribuit. Constituția din 1866 a stabilit, așadar, un regim electoral cenzitar cu patru colegii după ierarhia veniturilor funciare. Primele două colegii grupează cetățenii cu venituri mari, al treilea este colegiul orașelor, iar al patrulea cuprinde cetățenii care plătesc către stat un oarecare impozit. Acest colegiu se exprimă într-un al doilea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stat absolutist pentru a-și asigura dezvoltarea. Astfel, "grupul revoluționarilor liberali a devenit o oligarhie care s-a guvernat, ca și absolutismul occidental, în aceleași circumstanțe, printr-o vastă birocrație susținută de un puternic militarism". Modalitățile de exercitare ale parlamentarismului cenzitar de la 1866 nu reprezintă o simplă deghizare sau o mască ipocrită; acestea semnalează și corectează starea de slăbiciune temporară a burgheziei care își manifestă capacitățile de cucerire în ultimile decenii ale secolului al XlX-lea. Introducerea comerțului și a importului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orizontului îngust al unei specializări profesionale sau nu. Concepția „culturii pentru cultură” concordă mai puțin cu idealul democratic. Aceste concepții divergente își găsesc reflectarea în viața politică. În lumea predemocratică, politica nu este o activitate specializată. Viața parlamentară a epocii cenzitare rămâne ocupația unor amatori care nu fac din politică o profesie, însă au timpul și mijloacele să i se consacre. Discursurile fac apel la erudiția clasică și la principii filosofice generale; ele vizează obținerea adeziunii unor colegi care sunt atenți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nesimțire. Mă simt personal jignit de prostia bășcălioasă, de acreala invidioasă, de stridența de țoapă a acestei populații ignare”; „În condițiile votului universal și egal dictează cei cu urina puternică. România ar fi putut fi salvată de rrromâni prin votul cenzitar. Dar România va fi distrusă de rrromâni, care nu pot alcătui un popor, pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roșu”; „sentimentul confortabil de continuitate pe care îl avem când privim retrospectiv spre istoria celor o sută
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
mic de 100 de familii vor declara că pot susține sarcinile comunale, acest sat se pote declara comună"633. Dreptul de a alege și de a fi ales era prevăzut prin intermediul articolelor 50-52 ale legii, ce stabileau un sistem electoral cenzitar Astfel, în comunele rurale, "sunt alegători și eligibili (...) locuitorii din comune, cetățeni ai țărei care plătesc o dare anuală (...) de cel puțin 18 lei nuoi"634 (art. 51), în timp ce, în comunele urbane "sunt alegători și eligibili (...) toți locuitorii cetățeni ai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
construite școli publice atât cu fonduri de la buget, dar, cele mai numeroase clădiri de școală au fost construite de către locuitorii comunelor sau orașelor, fie prin contribuții în bani, fie prin contribuții în muncă. Doar consilierii comunali erau desemnați, prin vot cenzitar, de către locuitorii contribuabili ai localităților din Dobrogea, în timp ce, funcțiile de conducere ale autorităților administrative erau ocupate de către persoane numite. Astfel, primarul era numit de către prefectul județului dintre membrii consiliului comunal. De altfel, doar 5 din cei 7 membrii ai consiliului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Istanbul, sub care există și astăzi (vezi căderea Constantinopolului). Constantinopole - formă folosită în mod greșit pentru Constantinopol (vezi Constantinopol). Constituția din 1866 - prima constituție românească, având ca model constituția belgiană, cea mai înaintată constituția europeană. Ea prevedea: monarhia ereditară, votul cenzitar (după avere), drepturi și libertăți cetățenești, dreptul de a învăța în școală, libertatea presei, dreptul de întrunire și asociere etc.. Guvernul reprezenta puterea executivă, Parlamentul (Reprezentanța Națională), format din Senat și Adunarea Deputaților, avea puterea legislativă. A fost elaborată fără
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
revoluția tehnologică imprimă, în zonele urban-industriale, un alt ritm de viață, jazzul invadează dancing-urile Capitalei, tendințele radical-naționaliste coabitează cu proiectele confederative, internaționaliste, stînga, dreapta și centrul politic se „reinventează”; victimă a erei „masselor“, Partidul Conservator dispare (odată cu dispariția votului cenzitar), lăsînd locul unor formațiuni noi, fluctuante, și unui nou sistem electoral. Reacțiile de adaptare la această schimbare sînt dintre cele mai variate, mergînd de la optimism „constructiv” pînă la ideologii antimoderne radicale. Adeseori, între ele există continuități paradoxale, ca într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dintâi, și pe Louis Eugène Covaignac, candidatul celor din urmă. Thiers nu se va ralia însă loviturii de stat a lui Ludovic-Napoleon Bonaparte din 2 decembrie 1851. În cursul evenimentelor din 1848-1849, Adolphe Thiers este un adept al menținerii votului cenzitar și al unui rol semnificativ al Bisericii Catolice în învățământ. El intră în polemică cu liberalii economiști reprezentanți de Bastiat, pe care îi acuză chiar că se fac vinovați de a inspira radicalismul de stânga, polemică la care face referire
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dintre religia creștină și structura civilă nu reprezentau o prioritate. Mai mult chiar, cu toată probabilitatea, în această epocă creștinii evitau serviciul militar poate din aceleași considerente. 1.3. Serviciul militar în gândirea primilor creștini Caracterul gentilic inițial și ulterior cenzitar al armatei romane timpurii era unit ideii unui serviciu militar care nu era înțeles ca o datorie, ci ca un drept al cetățeanului, un mic proprietar de pământ, devenit soldat pentru o scurtă perioadă de timp pentru apărarea propriilor sale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
promitea solemn să-și apere patria cu fidelitate și să se supună disciplinei militare și propriului comandant, al cărui exercițiu de imperium era încărcat de semnificații religioase. La sfârșitul secolului II a.Chr. latifundiile obțin o scădere a nivelului mediu cenzitar, ducând la creșterea numărului lucrătorilor. Prin sosirea la putere a lui Marius (107-101 a.Chr.) s-a format o armată de profesioniști, astfel încât soldații nu mai aveau alte ocupații private în viața civilă (inexistentă de acum până la terminarea serviciului militar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
capitaliștilor au luat naștere în secolul al XIX-lea din două tradiții ideologice foarte diferite, dar care au ajuns în același punct. Prima, elitistă și ostilă participării maselor populare, privilegia fie ierarhiile aristocratice și puterea regală, fie stabilirea unei plutocrații cenzitare. A doua, a luptat pentru instaurarea unei veritabile democrații liberale bazată pe votul universal. Apariția mișcării muncitorești și pericolul pe care-l reprezenta aceasta pentru proprietate au apropiat cele două tradiții pînă la confundarea lor. II. Tipologia partidelor patrimoniale Maurice
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
puterea electorală, nici organizarea lor. 2. Partidele liberale. În mod contrar rivalilor lor conservatori, liberalii s-au grupat pentru a apăra interesele burgheziei. Ei au întruchipat mult timp "stînga", nume pe care l-au păstrat în Danemarca. Uneori atașate regimului cenzitar, alteori democrate, partidele liberale au păstrat întotdeauna o structură elitistă, respingînd autoritarismul plebiscitar, care-i punea în poziție de inferioritate față de conservatori. Foarte rar au avut pretenția obținerii unei majorități. A) Un partid liberal majoritar: Partido social democrata. Un singur
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Se duce o aprigă luptă de clasă, iar slujbele municipale sunt acaparate de patricieni. Puterea devine atunci oligarhică. Democrația cu-noaște un reflux, așa cum s-a întâmplat și în secolul XIX, când sufragiul universal este pus în minoritate în favoarea unui regim cenzitar. Să nu uităm că există și alte locuri unde democrația se învață. În cadrul Bisericii, sinoadele și conciliile luau decizii prin mandat. Iar în anumite ordine, autoritatea era aleasă. Comunitățile se autoorganizează acolo unde există țărani liberi, ca în Elveția. În
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de vârstă excludea de la viața social-politică tineretul prin impunerea unei vârste ridicate, 25-30 de ani, atât pentru exercitarea dreptului de vot, cât și pentru cei ce urmau să fie aleși. Un asemenea sistem de desemnare a parlamentului era restrictiv, votul cenzitar, sub diferitele sale forme, constituie o limitare serioasă a exercitării unui drept fundamental al cetățeanului și a generat o reprezentare restrictivă și elitistă a grupurilor și categoriilor sociale. Parlamentul constituit pe principiul votului cenzitar nu exprimă voința, interesele întregii națiuni
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
desemnare a parlamentului era restrictiv, votul cenzitar, sub diferitele sale forme, constituie o limitare serioasă a exercitării unui drept fundamental al cetățeanului și a generat o reprezentare restrictivă și elitistă a grupurilor și categoriilor sociale. Parlamentul constituit pe principiul votului cenzitar nu exprimă voința, interesele întregii națiuni, ci a unei părți a acesteia, structura sa fiind determinată de ponderea formei de cens, avere, vârsta, sex, instruire. c) Votul universal La începutul secolului al XX-lea, în procesul general de democratizare a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]