33 matches
-
de examinare. Capitolul 3 Disciplinele de examen Articolul 8 Candidații la examenele pentru dobîndirea calității de expert contabil și de contabil autorizat trebuie să posede cunoștințe în domeniile: contabilitate generală; contabilitate de gestiune; informatizarea contabilității; audit contabil contractual și legal (cenzorial) - practici și proceduri; fiscalitate; gestiune financiară a unităților patrimoniale; expertiză contabilă; drept (civil, penal, comercial, al muncii, fiscal); noțiuni de matematică și statistică financiară; discipline ale comportamentului (concepte de psihologie și sociologie privind exprimarea și comunicarea); gestiunea și funcțiile ei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112768_a_114097]
-
unui tânăr (“frumos stăpân”), și restul (28) închinate amantei sale, o doamnă brună ("the dark lady"). Aluziile pe tema amorului masculin sunt un ecou ale situațiilor ambigue și jocurilor de cuvinte din comediile sale, și vor cauza un anumit efort cenzorial din partea lui John Benson care, la douăzeci și patru de ani după moartea lui Shakespeare îi publica poemele în așa fel încât să ascundă aspectul lor homoerotic. O admirabilă traducere în limba română a sonetelor aparține poetului Gheorghe Tomozei. Shakespeare s-a
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
acordat titlul de Pater Patriae ("„Părintele Patriei”"). A fost numit dictator pentru a treia oară și apoi nominalizat pentru nouă termene consecutive de un an ca dictator, făcându-l dictator efectiv pentru zece ani. De asemenea, a primit și autoritate cenzorială ca prefect al moralei ("praefectus morum") timp de trei ani. La începutul anului 44 î.Hr., onorurile cerute de Cezar au continuat și prăpastia dintre el și aristrocrații adepți ai democrației s-a adâncit. Fusese numit "Dictator Perpetuus", devenind astfel dictator
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
audă, și făcându-ne, printr-o crâncenă răsturnare de valori, să ne rușinăm de ceea ce-i mai bun în noi. Deprinderea de a zeflemisi distruge înțelegerea și sensibilitatea care înseamnă reverență. Să prețuim castitatea, nu ca pe un cod rigid, cenzorial, ci ca pe o formă de respect și blândețe, o respingere a promiscuității, un simț al delicatului mister al relațiilor umane. Să prețuim și să înfăptuim acele lucruri care ne fac viața mai simplă, mai ordonată, mai deschisă, mai adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
noastră are mai multe aspecte. Unul dintre ele este, indubitabil, lipsa de vanitate (vorbesc, desigur, la modul general, fără să-mi fac un merit din asta) care se exprimă printr-o totală indiferență față de „ce spune lumea“. Suntem în afara forțelor cenzoriale, și cred că foarte puțini oameni au atins acest stadiu. Schopenhauer afirmă pe undeva că virtutea este, pur și simplu, un amalgam de prudență, teamă de pedeapsă, teamă de critică, apatie și dorința de a fi pe placul celorlalți! Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Întrucât actorii lui sunt Încă În viață, mișcarea de rezistență anticomunistă este alocată În bună parte memoriei. Este vorba despre un trecut care prin netrecerea lui devine inconfortabil, dar și imprescriptibil din punct de vedere etic și, prin urmare, e cenzorial din punct de vedere istoriografic. El produce tensiuni etice și istoriografice deopotrivă. Contiguitatea dintre memorie și mișcarea de rezistență armată anticomunistă poate fi evidențiată pe mai multe direcții interpretative și analitice. În primul rând, există o Întreținere „biologică” a memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din 196530 (pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej mai trăia) și 196831 (după Plenara CC de demascare a abuzurilor săvârșite În timpul lui Dej) ratifică și completează această formă de mobilizare specifică regimurilor totalitare care Încearcă să devanseze prin fidelizare și Îndoctrinare militarizată acțiunile cenzoriale propriu-zise. Ceaușescu participă la Adunarea Generală a Scriitorilor din 1968 În Încercarea de a preveni Îndepărtarea intelectualilor din partid și, implicit, apariția unui manifest contra-cenzură de tipul Manifestului celor 2000 de cuvinte scris de intelectualii cehoslovaci 32. Tot În scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Dumitru Ghișe), intervin și În rezolvarea blocajelor cauzate de suprapunerea circuitelor 45 de evaluare și de trecerea răspunderii de la un serviciu la altul 46. Beligeranța sau protectoratul lor invalidează Încă o dată ipoteza opozițiilor strict delimitate Între frontul literar și aparatul cenzorial. Complicitățile dintre agenții literari și agenți politici precum Pavel Țugui, Dumitru Ghișe, Dumitru Popescu, Cornel Burtică, Gogu Rădulescu, oameni cu influență În Înaltele sfere ale Partidului, pun În evidență existența unui complex de strategii care, pe de o parte, previn
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
tipul inginerului proiectant, ins "intelectualizat, dar abrutizat ideologic până la robotizare".883 Strategiile majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, a acceptării și a perpetuării comunismului ca normalitate biologico-socială au fost, deci, disciplinarea (frica controlată și obediența individuală), uniformizarea (climatul cenzorial și pauper de "echitate" colectivă) și îndoctrinarea (formarea politico-ideologică a viitoarelor cadre).884 Începând chiar cu Abecedarele, primele manuale cu care intrau în contact copiii, atât prin texte cât și prin (deloc de neglijat) ilustrații, sunt expuse mituri oficiale, ca
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
academicile anale fiind penibile însăilări de citate și opinii), faptul există iar prima sarcină consta în decriptarea strategemelor de limbaj ("copoi hermeneutic" vânând "aluziile subtile pe care auctorii bahluieți cercau a le glisare prin găurile, nu prea largi, ale ciurului cenzorial" precizează Elpi, vezi op. cit., ). În rapoartele sale, acesta nu avea scrupule deontologice, pomenind despre "repetatele vizite" ale unui universitar la Spitalul Socola. Astfel încât mă simt îndreptățit să merg mai departe cu presupunerile: prin analiza de text, el putea servi și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
el puterile oricărei încercări în care se implică primul tip de conștiință. Acesta din urmă părea că monopolizează, în virtutea prestigiului acordat științelor, tot ce este semnificativ în imperiul raționalității, însă, pornind de la o legitimă reconsiderare a rolului jucat de instanța cenzorială a spiritului, s-a redat conștiinței de sine demnitatea cuvenită, măcar într-o înțeleaptă evitare a balanței comparative care urmărea cu obstinație părtinirea exclusivistă a unuia dintre cele trei tipuri. O superioară privire armonică asupra îmbinării lor a lăsat în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al unei asemenea practici sintetice: un dublaj aproape perfect al realității subiective care, departe de a da frâu liber inventivității gratuite, face cu putință însăși funcția esențială a oricărei conștiințe (libertatea deplin avizată a cunoașterii de sine). Fără o instanță cenzorială înzestrată cu asemenea puteri, însăși substanța omenescului nu ar fi de conceput (prin raportare antropologică la alte specii sau în imaginea perfecționistă a unei încununări a propriului parcurs evolutiv istoric). Astfel, nucleul formal al înconjurării cognitive a faptului real (prin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
permanentă deschidere către finalitățile proiectului și execută o dublă mișcare de reîntoarcere spre două tipuri diferite de resursă psihologică (cea a motivației supraordonate a scopurilor și cea, mult mai directă, a mobilizării spontane). Mai mult, supravegherea competentă e primul exemplu cenzorial care modelează conștiința de sine a elevului. Acesta găsește în pilda pedagogului și mesajul justei modalități de repliere pe sine, cea care ferește de ispita întârzierii sau a rătăcirii în interioritate, adică cea care întoarce permanent spre practică și spre
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interpretatoare sau înconjurare comprehensivă. Existența însăși este o scenă a acestui joc dialectic care alternează emergențele imanente ale dezvoltării firești cu inserția deliberată a forului reflexiv, iar fiecare moment de cotitură pe care îl încearcă drumul individual poartă însemnul instanței cenzoriale (vădind caracterul indispensabil al prezenței eforturilor conștiente în abundența datelor de trăire). Așadar, pe puterea acestei intervenții se bazează, în general, orice schimbare (inițial interioară și, apoi, prin necesitatea unei legi universale a funcționării firii, reflectată și transpusă în exterioritate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trezită și susținută decât de supravegherea conștientă și voluntară a însuși subiectului acțiunii. El moșește cu grija unui artizan devotat unui principiu progresist de selecție valorică ideea determinantă care face ca întregul conglomerat psiho-spiritual să reacționeze organic în fața propriei autorități cenzoriale. Fără acordul tău nimic nu te poate modifica, așa cum fără intervenția instanței reflexive personale nimic nu te poate înfrâna din evoluția ta impetuoasă... Iar conotația normativă pe care o aduce cu sine fenomenologia acestei supravegheri amintește de justiția providențială pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ordonare a datelor și cu tot ce reprezintă opțiune de raționament nejustificabilă direct prin spiritul rece și exact al unei metodologii fixate programatic. Ele ilustrează împreună granița până la care, într-o modalitate care-i e caracteristică, conștiința de sine (forul cenzorial al interiorității) își poate extinde influența. Reflexivitatea însoțește cu omenescul său drumul sinuos al conștiinței contemplative și o susține pe aceasta din urmă în tot ceea ce reprezintă act sau reprezentare, întrucât constituie fenomenologia sa de fundal (controlorul său pe linia
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
desfășurării pragmatice. De aceea, și în înțelegere motivațională, este necesară o asistare a actului prin implicarea unei voci interioare, modelul daimonului funcționând (și la nivel explicativ) cel mai caracteristic în elementul praxisului. Aici este vizibilă cel mai pregnant contribuția forului cenzorial interior, într-o situație care dirijează întregul proces deliberativ înspre preambulul decizional al actului, într-un context psihologic al maximei angajări (străine de detașarea neutră a contemplativului). Prin opoziție cu acesta din urmă, praxisul aduce cu sine o concentrare și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
integrează voința în domeniul conștiinței, ea nefiind un mediator pragmatic al personalității (un fel de al treilea termen), ci ceva care ține intim de conceptul unității raționale individuale. În sfârșit, elementul teoretic astfel preluat determină strategia de îmbinare a funcției cenzoriale cu cea stimulatoare a tendințelor individuale. Există un mesaj care guvernează permisivitatea de la nivelul opțiunii punctuale și acesta provine de la o altă înțelegere limitativă a pattern-ului cognitiv după care se ghidează conștiința. Doar în lumina atot- cuprinzătoare a cunoașterii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cu totul improbabilă. Această tensiune particulară a prezenței exacte poate fi gestionată fertil doar în maniera inteligentă a unei reflexivități integratoare. Iar toate acestea sunt simptomele emergerii în existență a unui model de personalitate dominator, controlat, virtuoz al propriilor mecanisme cenzoriale. Omul este definit în plan filosofic și pornind de la statutul său ontic. De aceea este nevoie de profilul implicărilor sale existențiale pentru a decanta semnificații personale care să tindă către suprastructuri imuabile. Structura cristalizată poate însemna pe de o parte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
1938 și octombrie 1942, sub direcția lui Eugen Constant. Articolul-program (nesemnat) e o colecție de generalități puse sub „emblema sincerității”. Asumându-și o misiune istorică, revista, subintitulată „Literar. Critic. Artistic”, crede că va fi „Cerberul care va apăra, cu vigoare cenzorială, porțile Demnității omenești de năvala mistificatorilor cartelați”. Mijloacele de „pază” și „protecție” a valorii și concordiei sunt cele verificate în timp: refuzul imitației, spiritul de independență, luciditatea critică, stigmatizarea mediocrității, condamnarea imposturii și neacceptarea lirismului de circumstanță. Față de acest program
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
departe: <<...la toate magazinele de confecții se vor găsi aripioare, chimbale, tobe și muzicuțe iar pentru cei aleși tromboane. Va fi domnia tromboniștilor (subl. În orig.)>>”. Și Încă cum, spunem noi după atâta amar de vreme! În sfârșit, ultima găselniță cenzorială se referise la textul din pagina 5 a actului II unde, „...doi reacționari plănuesc o acțiune violentă Împotriva regimului și unul din ei spune: <<Pentru ceea ce propui dumneata ar trebui să găsim oameni, nu rahați. Și asta-i marfă rară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
citească minunăția ieșită din mintea zburdalnică a tovului Ion D. Zamfirescu, ar fi sucombat de mirare și obidă, dar nu Înainte de a-l fi scuipat exact pe chelie dar și pe vârful nasului de Pinocchio pe autorul elucubrațiilor și spasmelor cenzoriale bolșevice. Contextul a reieșit din articolul „Maiorescu și poezia - 130 de ani de la naștere”, scris de profesorul Constantin Parfene, pe atunci directorul Liceului „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad, individ cu al cărui nume s-a Împopoțonat „școala europeană” numărul 3
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trunchiată și parțială a fenomenului cunoașterii. În primul rând, Kant își construiește conceptul de cunoaștere obiectivă pe ideea subordonării datelor intuiției de către conceptele categoriale. Blaga acceptă ideea categoriilor ca funcții structurale ale inteligenței, dar, spre deosebire de Kant, le privește "ca structuri cenzoriale prin care Marele Anonim din motive de echilibru cosmic împiedică spiritul omenesc să ajungă la o cunoaștere pozitivă și absolut adecvată..."291. În al doilea rând, teoria cunoașterii a lui Kant este limitată, deoarece, în afara categoriilor cunoștinței prin care se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
neobișnuită de observație a unui spațiu în care istoria, etica și literatura se întrepătrund cu mult rafinament. Ideea centrală a demersului cumva introspectiv al eroului-narator (spun "cumva", întrucît Stevens "se lasă" supus autoanalizei numai în măsura permisă de supra-conștiința lui "cenzorială" și "reprimatoare") constă în alcătuirea unui excurs identitar. În mod interesant, întrebarea obsesională a excursului nu este, cum ne-am aștepta, cine sînt eu?, ci, mai curînd deviat, cine e majordomul al cărui rol l-am jucat dintotdeauna eu?. Stevens
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
culegerea a fost trimisă la „forurile superioare”. După câteva săptămâni, textele au revenit la editură în două mape: una roșie și una albastră. În mapa roșie, erau textele care nu primiseră aprobarea editurii, iar în mapa albastră textele cu observații cenzoriale ale diverșilor cititori din „foruri”, observații cuprinse într-un amplu referat. Al. I. Ștefănescu mi-a înmânat mapa albastră, rugându-mă să redactez textele în vederea curândei lor tipăriri. Apoi, i-a comunicat telefonic lui Tudor Arghezi că-i trimite tabletele
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]