7,540 matches
-
Ștefan Borbély se înșală: mai mult ca sigur că medalionul respectiv, ,capodoperă a escamotării" este ,croșetat" ulterior conform indicațiilor coordonatorului. ,Edulcorarea nu i se poate reproșa coordonatorului", insistă Șt. Borbély, dar prefața e explicită. Cred că Dan C. Mihăilescu, simțind cenzura pe propriile texte și demonstrînd asta pe larg în Idei în dialog, are dreptate cînd, discutînd același caz Beniuc, acuză, de fapt, ,opacitatea lui Eugen Simion la condamnarea trecutului, cantonarea în estetic o dată cu punerea între paranteze a umbrelor biografiei". Este
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
a publicului, așa cum îi cer factori secundari. Paranteză: dacă un critic de cinema îți recomandă călduros de trei ori consecutiv filme care sînt proaste, acel critic va fi sancționat mult mai prompt de spectator... Un critic literar nu are această cenzură a publicului, pentru că latura utilitară a recenziei s-a pierdut în negura istoriei literare." Că printre rînduri se străvede un anume autor și-un profil ,special" de critic, e deja o altă poveste... Ceva mai optimistă, Gabriela Gavril scrie despre
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
de istorie literară, D. Bolintineanu avea scris romanul Manoil cu câțiva ani mai înainte. în primul număr din România literară, apărut în februarie 1852, publică un fragment din acest roman, dar revista nu a mai putut continua, fiind interzisă de cenzură. în anul următor, George Sion a intenționat să publice romanul lui D. Bolintineanu într-un volum aparte, prezentându-l elogios prin articolul Manuel sau Căderea și înălțarea omului prin femeie, apărut în Gazeta de Moldavia, din 5 februarie 1853, în
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
tradiția unor capodopere românești. Așa se face că poezia noastră, de valoare universală prin unele din vîrfurile ei, nu-i de ajuns pentru a propulsa întreaga literatură. Dintre toate speciile, proza, romanul au fost la noi cele mai afectate de cenzura ideologică. Și totuși. Mutilarea unei tradiții de-a lungul a patruzeci și cinci de ani, practicată la sînge în perioada proletcultistă, este o explicație și o justificare parțială, poate mai puțin întemeiată decît aceea că românul nu s-a născut
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
că nu dezertăm de la post. Anul acesta se sărbătorește, în Brazilia, dar și în Portugalia - poate și în alte țări - centenarul lui Erico Verissimo. Cu această ocazie, Editura Vivaldi va reedita Domnul ambasador, acum în versiune integrală (adică fără intervențiile cenzurii comuniste care însă, după cum s-a văzut, nu prea reușise să ,estompeze" virulența critică antitotalitară a cărții). Vom marca astfel și noi acest an comemorativ, cu atât mai mult cu cât fiul romancierului, prozatorul și umoristul Luis Fernando Verissimo, ne
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
un sentiment ușor nostalgic de déjŕ vu (vă mai amintiți recitalurile ŤEminescuť de la Ateneu, cu Caramitru și Dan Grigore?) În 1959, scriitorul face prima sa călătorie în Portugalia, aflată sub dictatura ,de dreapta", a lui Salazar, care în destule privințe (cenzură, arestări și deportări politice, torturi și asasinate) nu era cu mult mai prejos de cea ,de stânga" din țările comuniste (cu, totuși, unele notabile diferențe, ușor sesizabile chiar din textul care urmează). Câteva zile mai târziu am primit din Brazilia
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
invitat publicul să stabilească un dialog cu mine. Timp de peste o jumătate de oră am răspuns la întrebări dintre cele mai variate: evidente, inteligente, viclene, nevinovate sau politicește provocatoare... Am observat că unele persoane căutau să evite subiectele interzise de Cenzură. Dar cei care au condus spectacolul au fost bărbații și femeile care umpleau galeria, de unde din când în când țâșneau spre mine adevărate petarde care, explodând în aerul tensionat, îmi dădeau ocazia să lovesc din nou în dictaturi și dictatori
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
cărții lui Ștefan Melancu include un istoric al pamfletului arghezian, o diagramă internă, acoperind un interval mai mare de patru decenii, din 1904, de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil, prin contextul politic al cenzurii comuniste și poate și prin vârstă, flacăra pamfletului se stinge în conștiința scriitorului după 1948. Capitolul median Universul pamfletar, cel mai amplu, analizează stăruitor și metodic zonele tematice ale pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
București a profitat de vizita în România a lui Mario Vargas Llosa pentru a pompa în pagină câteva mii de semne de venin antiintelectual. Era un singur exemplu din multele ce puteau fi date. E minunat că nu mai există cenzură, că scriem fiecare ce dorim, dar e mai puțin minunat că selecția condeierilor se face, am impresia, exclusiv pe baza capacității de a delira pe teme date. Să participi la o întâlnire de două ore cu Mario Vargas Llosa - în
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
a fi protejat de stresul negativ excesiv - un nou drept fundamental al omului postmodern, la începutul secolului XXI Mădălina Virginia ANTONESCU 309 Islamizarea generației a doua. De la Europa all-inclusive la jihad Georgeta CONDUR 329 RECENZII Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă Ioana Cristea DRĂGULIN 347 Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică Emanuel COPILAȘ 351 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 355 Eric Voegelin, Religiile politice Nicolae DRĂGUȘIN 359 Notes
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se transformă rapid dintr-o poveste de succes într-un stat capturat. Lucru recunoscut atât de către cetățenii țării, cât și de principalii lideri ai instituțiilor democratice din Europa. La 29 octombrie 2015, în cadrul ședinței Parlamentului, este demis prin moțiune de cenzură, cu 65 de voturi, pentru suspiciuni de corupție ,Cabinetului Streleț. Acesta nici nu a ajuns la simbolicele primele 100 de zile de mandat, fiind inaugurat la 30 iulie 2015. Cu 10 zile mai longeviv a fost Cabinetul precedent. Guvernul Gaburici
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cairo Declaration on Human Rights în Islam", http://www.oic-oci.org/english/article/human.html (accesat pe 20 noiembrie 2015). RECENZII Cenzură și autocenzura în presa comunistă (Censorship and self-censorship în the communist mass media) Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă. Autoarea este Emilia Șercan, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și jurnalistă de investigații cu o experiență de două decenii. Lucrarea în sine reprezintă publicarea lucrării de doctorat susținută la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care să permită remodelarea unei societăți întregi, a unui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului Salvării Naționale și a liderului său de necontestat, Ion Iliescu. Al doilea capitol este intitulat: "Presă în perioada comunistă", deschide partea dedicată devoalării sistemului de putere care a impus cenzură și autocenzura în presa din perioada comunistă. Cele mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice și controlul surselor de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice și controlul surselor de informare. Citam din lucrare: " Că orice stat totalitar, Cenzură apară și în România monopolul informațional al statului, iar presa servea intereselor unei birocrații ermetizate. Toți ziariștii erau înregimentați că membrii de partid, iar persoanele aflate la conducerea redacțiilor , fie că era vorba de profesioniști sau de activiști de partid
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de cântece "revoluționare, patriotice, muncitorești", orientarea producției de carte către "cerințele educației comuniste" etc. (vezi p. 91). Pentru a oferi o concluzie, din multele ce au reieșit din lectură cărții, cititorilor acestei recenzi este că volumul intitulat: Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, publicat de doamna Emilia Șercan poate fi considerat un test de referință care explică modul în care mass-madia din perioada comunistă, și presa în special au contribuit la consolidarea regimului comunist din România. Propagandă, tehnicile de influențare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de unii “specialiști” mesaj de plictis, lipsa de interes. eu așa stau când mă relaxez, când mă simt bine. mulțumesc pentru încurajări:). Delia, limbajul corporal este chiar transmițător de mesaj autentic, mult mai încărcat de sinceritate decât cel verbal (supus cenzurii, așadar, legat mai strâns de rațiune acesta din urmă și nu de afectivitate, precum cel dintâi). Că există oameni care încearcă să-i descifreze semnificația, este un lucru bun. Nu sunt unul dintre ei -din păcate!-, ci doar convinsă de
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
terapia prin laudă”. probabil ar funcționa și în cazul politicienilor. pe de altă parte, unii dintre ei nici macar nu au nevoie de asta. se uită în oglindă și își repeta cu încăpățânare că sunt “the best”. apropo de politicieni, reguli, cenzură mi se pare ca esti ușor rigid - am citit rubrică “politică privind comentariile”...eu te percepeam altfel. dar poate că modul în care tratăm noi clasa politică e un agregat al subiectivismului fiecăruia. e imposibil să nu existe atât susținători
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
Național de Sănătate Mintală. Pornim de la vocile care au contestat din start reality-show-urile. Protestul “Bani de liceu”, realizat de PulaFashion și revista “Maxim”, a fost, probabil, cel mai cunoscut. Vrem să aflăm unde trebuie trasata granița între morală publică și cenzură audiovizuală. Mai multe detalii aici. Irinel Columbeanu, după câteva amânări, a refuzat să participe. Și tot la categoria “vești bune”, istoricul Neagu Djuvara a confirmat prezența pentru ediția de săptămâna viitoare, intitulată și dedicată Centrului de Istorie a Românilor înființat
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]
-
era “precos”,prea puțini săreau să te împroaște cu laturi că la gură cortului! În era “coș”, însă, apar tot felul de anonimi care te inundă cu trivialități, furnizindu-ti, pînă la urmă, pretextul profilactic de a bagă ultimul nivel de cenzură! Ești tare, dom’le! Pe urmă, bancul ăla cu angajatul, nu sună prea bine în gură unui june marxist. Îți dau o versiune mai potrivită:Cică un tinar se angajează într-o corporație (din aia cu care colaboreazi tu în
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
de parcă ar exista unul!!!! Intervenția lui Cip este pertinenta; în cîteva rinduri rezolva multe aspecte: - comentariile ireverențioase sau off topic se șterg fără explicații, pentru că titularii blogurilor sunt autori. Au putere de dispoziție. Din acest motiv operația nu se numește cenzură. - Daca Dragoș își face scrupule, greșește, lasind impresia de show (așa cum la circ se face spectacol cu diformitatea unor oameni și animale, Dragoș a tolerat limbajul suburban și logica șmecherilor de cartier, riscind să promoveze o nouă categorie, “șmecherii de
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Chiar se zice astfel? Mă uimește felul în care șunt selectate mesajele de feedback pe forumul EVZ. Ai voie să fii puțin critic, dar de îndată ce discuți mai serios lucrurile, esti weeded ouț, oricat de politicos ai fi altminteri. Foarte intensă cenzură, extraordinar! Mă întreb aici cat se mai sta fără — deja se întamplă lucruri ciudate cu comentariile — devin “anonime” deși au fost semnate, etc. Îmi voi face o secțiune separată pe blog cu comentarii dispărute/respinse ici și colo. și mie
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
edituri sînt alte lucruri de făcut decît o editare impecabilă. în aceste condiții, numeroase ediții critice stau neterminate. Aproape toți autorii vechi au fost cîndva în atenția editorilor. Nici unul n-are însă o ediție critică încheiată și ireproșabilă. Nici Eminescu! Cenzura a avut și ea un cuvînt de spus. Nereluate, după 1989, destule dintre edițiile critice anterioare au mari lacune. Politica editorială actuală are în vedere scoaterea rapidă pe piață a unor cărți foarte solicitate, indiferent de acuratețea textului. O ediție
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]