550 matches
-
Dery (câteva din prozele acestui scriitor comunist, închis după masacrul de la Budapesta, au fost pentru mine primul mare răspuns literar, nonpropagandistic, dat stalinismului). Floarea cea mai aleasă a secolului, arta modernă a anilor douăzeci și treizeci, a fost chiar triplu cenzurată: mai întâi de către tribunalul nazist, în calitate de ENTARTETE KUNST, "artă degenerată" apoi de către tribunalul comunist ca "formalism, elitism străin poporului"; și, în fine, de către tribunalul capitalismului triumfător, în calitate de artă îmbătată de iluzii revoluționare. Cum este posibil ca șovinul Rusiei sovietice, făcătorul
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
interesul criticului pentru scriitorii mai vechi sau mai noi aflați în conflict cu lumea în care trăiesc - precum marchizul de Sade, din care alcătuiește în 1948, prefațând-o, o primă antologie și tipărește corespondență în revista "Les Lettres Nouvelles"; ori cenzuratul Henry Miller, prezentat elogios încă în 1946 și căruia îi reliefează revolta contra conveniențelor sociale ipocrite, vitalitatea debordantă, deschiderea mitică și chiar religioasă, simțul tragicului. "Transfigurarea abjecției" la Jean Genet, obsesia erosului și a morții la Georges Bataille, "povestea reluată
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
A.P. i-a luat lui M.E. un interviu. Savantul român a pus condiția publicării integrale a textului, insistînd pe faptul că numele lui Nae Ionescu trebuie să figureze în text, așa cum l-a citat el însuși. A.P. a publicat interviul cenzurat. Numele lui Nae Ionescu a fost omis. N-a avut tăria de a refuza publicarea în aceste condiții care încălcau înțelegerea. Mircea Eliade a protestat vehement. Cu toții am auzit la "Europa Liberă" protestul, ca și textul necenzurat al interviului. În ce privește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
pe deasupra să mai pot citi o prostie scrisă de el pe lângă marile prostii canonice și necanonice pe care viața mea mi le pune zilnic în față unadouătreipatrucinci doar așa ca să-l uit pe Ion de la gară și scrierile lui alese cenzurate numai de vreun călător milos care-i dădea o bucată de pâine întrerupând pentru câteva minute fluxul creației
Ion de la gară by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6515_a_7840]
-
știm bine. Ora 12 din noapte era o dezlănțuire terifiantă de culori și lumină... Venea apoi rândul artiștilor și actorilor. Ay, mamă, ce paradoaxe (vorba lui Haralampy), apropo de sistemul politic de-atunci și de umor! Ce minunății de scheciuri cenzurate și ce umor de calitate, dar și ce interpretări! Ce artiști, ce actori! Ștefan Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Cosma Brașoveanu, Toma Caragiu, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu, Nicu Constantin, Coca Andronescu, Florin Piersic, Tamara Buciuceanu, Stela Popescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Draga Olteanu-Matei etc.
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
o evidentă plăcere sumbră de a distruge biblioteci, liste ale cărților condamnate la dispariție, prin ardere, topire sau trecerea lor în diverse "fonduri secrete" (practic, un fel de închisori ale cărților). În valoroasa lucrare cu caracter documentar Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, coordonator științific: prof. univ. Paul Caravia, cuvânt înainte de acad. Virgil Cândea, București, Ed. Enciclopedică, 2000 (lucrare din care am preluat cele mai multe dintre informațiile de care ne servim în continuare), sunt menționate aceste liste negre: Publicațiile scoase din circulație
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Ion Simuț S-au umplut librăriile, bibliotecile particulare, revistele și cronicile literare de jurnale și memorii. Timp de un deceniu după 1989, era nevoie de o astfel de deversare a subiectivităților cenzurate. Ar fi fost imposibil să fie stăvilite. Literatura non-fictivă a creat o alternativă la ficțiune, o alternativă în care ne-am complăcut prea multă vreme fără un suficient spirit critic. Tot ce a venit pe făgașul acestei oferte de jurnale
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
VZ: Iar Imprimatur are doi autori, fiecare cu un background propriu. Francesco Sorți e fost muzicolog, iar Rita e jurnalistă (și nu mai vrea să fie, după cum deducem din protestele autorului de manuscris!)... MN: Are și de ce! Presă poate fi cenzurata, direct (că atunci) sau indirect (că acum: există ceva ce nu se spune, nu pentru că ar fi interzis - deși se poate întâmpla și asta, uneori se practică -, ci pentru că a fost îngropat în timp, s-au depus straturi peste straturi
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
înjurături revoluționare, despre un Titu Maiorescu, Lovinescu, Goga, Iorga, Ion Barbu etc.; dacă ar fi să încercăm să dăm o listă cât de cât completă, am depăși cu mult un metru cub. Chiar și autorii acceptați de noul regim erau cenzurați: scrieri întregi erau expurgate, de pildă din Eminescu Doina, articolele politice - de altminteri poetul național era reprezentat în manuale de împărat și proletar prima parte, căci finalul nu prea cadra cu socialismul științific, de Junii corupți, și de câteva altele
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
să apară în colecția "Opere fundamentale" primele patru volume: I-II. Nuvele, 2001 (1102 p.+1090 p., cu cronologie, note și comentarii; III-IV. Romane, 2003 (878 p.+1126 p.), deocamdată fără surprize. Le va rezerva publicistul Slavici, controversat și uneori cenzurat. În edițiile academice recente, foarte bune, Eminescu, Creangă, Caragiale nu mai sunt exact aceiași ca în edițiile anterioare. Sunt cu ceva mai mult. Sunt convins că și Slavici va fi îmbogățit. Și sper să li se alăture Maiorescu, necunoscut într-
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
și Filosofie cu Magna cum Laude trăiește pînă în 1965 ca un lumpen, singura slujbă la care e primit într-un tîrziu fiind la o cooperativă de dactilografie. Odată cu destinderea, se grăbește să-și publice primele cărți de poeme, sever cenzurate, Exil (scrise în 1945-47) și Lamento pentru peștișorul Baltazar (din �46-'48) - lirică de avangardă de o prospețime și o autenticitate extraordinare după seceta proletcultistă. în 1970 îi apare romanul-feerie închide ochii și vei vedea orașul (care-l va inspira
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
de volumul Om, cuprinzând versuri cu aluzii directe la crimele fasciste, și de placheta Libere, poeme în proză, blocată în tipografie de cenzura militară. Editată într-un timp foarte scurt și răspândită clandestin în librării, după ce mai înainte primise viza "Cenzurat", cartea de poeme Om este interzisă la numai câteva zile după broșare și nu a mai putut fi difuzată și vândută în întreg tirajul, și așa redus la numai 600 de exemplare. S-a ordonat blocarea restului de exemplare în
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
sine, indiferent cît de distrugătoare pot fi dorințele sale pentru celălalt. Istoria lui Mat Israelson este una din piesele de rezistență, o poveste de dragoste fără sorți de împlinire, întinsă pe parcursul unui sfert de secol, alcătuită din gesturi, vorbe atent cenzurate. Mi-a reamintit romanele scurte ale lui Knut Hamsun (Pan, Victoria), cu tăceri prelungi, cu pădurile nordice și atmosfera solemnă. Inima acestei povestiri palpită într-o mise-en-abîme de o frumusețe subtilă și discretă, iar circularitatea îi marchează rotunjimea și densitatea
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
Atâta puritate revoluționară ajunge să deranjeze un sistem osificat, vehiculând lozinci în care nu mai crede nimeni; astfel că, apărut în plin ceaușism, la ani buni de la Tezele din iulie 1971, volumul acesta elegiac și nu prea a fost sever cenzurat. Ediția de față recuperează textele, versurile și cuvintele epurate, reintroducându-le în ansamblul omogen din care fuseseră extrase abuziv. Volumul, în întregul lui, este foarte bine legat, fără derapajele și sincopele întâlnite în alte momente ale creației lui Ion Gheorghe
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
de așteptare se configurează, la rândul său, într-un mod relevant, integrând nișe temporale tot mai apropiate, până la deplina sincronizare între momentul trăirii și cel al confesiunii. Astfel, dacă imediat după Revoluție au fost publicate masiv jurnalele și memoriile ,arestate", cenzurate, puse la index, recuperându-se editorial un trecut interbelic și un sertar (nu foarte plin) anticomunist, în ultima perioadă asistăm la o veritabilă deplasare înspre roșu. Se scrie despre comunismul suprapus cu însăși viața autorului, intrat în pielea și în
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
cu apetit realist și metafizic, care însumează pe un același plan realul și imaginarul, dar care, printr-o similară pendulare, se exprimă ,plenar" tocmai în fragment și fragmentarism. Cunoscutele fracturi editoriale (simulacrul de carte Familia Popescu din 1987, volumul drastic cenzurat Cuvânt înainte din 1988) intră cu o tristă ironie în acest relief scriitoricesc accidentat, contextul neprielnic întâlnindu-se cu texte parcă mereu scrise și reluate, continuate și întrerupte, structuri formale și răni ce refuză să se închidă. O dublă disociere
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
avut probleme cu autoritățile. El intercalase imagini filmate în lagărele naziste cu unele ale acelorași locuri post-factum, filmate într-un travling prelungit și meditativ. Dar existau și câteva imagini interpretate ca șopârle la adresa colaboraționismului francez, motiv pentru care filmul - oricum cenzurat - a fost dat afară din competiția de la Cannes. Ceea ce nu l-a făcut pe autor să stea departe de astfel de momente istorice a căror încărcătură politică e detonată cu mult timp după ce conflictul s-a epuizat, vezi Hiroshima Mon
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
între care Mircea Martin, Gavril Pinte, Cornelia Maria Savu, Dan Mircea Cipariu, Nicolae Țone, Răzvan Țupa ș.a. își comunică impresiile. Bine de știut că, după 2001 toate textele lui Cristi se găsesc la Ed. Vinea, între care 10-15 poeme inedite, cenzurate. Concluzia Cronicarului: "La Odeon, Cristi Popescu se joacă cu sala plină, într-un spectacol de excepție, care merită văzut, degustat și aplaudat". În final Ochiul magic din săptămâna aceasta având în vizor o singură publicație, pe care am parcurs-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
și la Radio, și la Televiziune. Unde ați avut parte de cea mai mare libertate creativă? - Eu, pentru că am făcut totdeauna jurnalism cultural, de cele mai multe ori emisiuni muzicale, folclorice și, în ultimii 20 de ani, religioase, nu m-am simțit cenzurat. Este drept că am și știut să ocolesc situațiile dificile, dar oricum mi-a fost mult mai ușor decât colegilor care făceau emisiuni politice. Totuși, prin televiziune poți spune cele mai multe... chiar dacă nu le spui, le poți arăta sau măcar sugera
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
dintre cei mai mari stiliști ai unei limbi de circulație universală. Nici cu Tutea contextul nu a fost blând. 13 ani din viața i-a petrecut în închisoare, iar în restul anilor trăiți sub dictatură a fost permanent supravegheat, marginalizat, cenzurat. În anii ’90 a fost redescoperit de o societate care caută cu disperare să-și regăsească niște repere politice, morale, intelectuale antebelice. Geniul lui a fost, însă, unul oral. Cine a încercat să-i citească “opera” s-a izbit de
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
universale conferă anvergură cosmică poeziei, abstractizând-o și dezumanizând-o în același timp. Viziunea poetului român e mai echilibrată, în sensul că la el spaima apocaliptică și aspirația spre trăire extatică nu îmbracă forme exacerbate, ci se transformă în lamentație cenzurată și într-o contemplare a cosmicului cu momente de jubilație. O poziție apropiată au Blaga și Béezina și în problema raportului individualitate-colectivitate. Amândoi au început prin a fi acut individualiști. Izbăvit prin credință, Béezina își asumă și rolul de mesager
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
deși se întinde pe aproape cinci decenii, fără mari întreruperi. Dicționarele literare o amintesc în treacăt, ca de altfel și studiile critice. Edițiile de opere n-o cuprind. Singurele culegeri, datorate lui Geo Șerban și Andrei Rusu, sînt incomplete și cenzurate. Așa stînd lucrurile, ar putea să pară curios că atît înainte, cît și după 1989, contestarea lui Călinescu a pornit de la publicistica lui, nu de la opera critică propriu-zisă, dacă exceptăm situația specială a receptării Istoriei literaturii din 1941. Contestată îndeosebi
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
triumf asupra interesului național." * Un caz bizar de cenzură acuzată de un ziar este cel petrecut la COTIDIANUL. Timp de mai multe zile, acest ziar a apărut purtînd pe prima pagină un fel de ștampile ad hoc, pe care scria CENZURAT. Or, cenzura înseamnă, din cîte știm, intervenția asupra textelor publicate într-un ziar venită din partea unei anumite instanțe desemnate ca atare. Sau, în cazul cel mai rău, interzicerea apariției unei publicații. COTIDIANUL a apărut însă, cu ștampila cenzurat, dar cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
care scria CENZURAT. Or, cenzura înseamnă, din cîte știm, intervenția asupra textelor publicate într-un ziar venită din partea unei anumite instanțe desemnate ca atare. Sau, în cazul cel mai rău, interzicerea apariției unei publicații. COTIDIANUL a apărut însă, cu ștampila cenzurat, dar cu toate articolele din ziar la locul lor, atît doar că alb-negru, nu color, iar cu începere de luni, 6 martie, ziarul apare și în culori, dar tot cenzurat. Cum în perioada în care a apărut doar în alb
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
interzicerea apariției unei publicații. COTIDIANUL a apărut însă, cu ștampila cenzurat, dar cu toate articolele din ziar la locul lor, atît doar că alb-negru, nu color, iar cu începere de luni, 6 martie, ziarul apare și în culori, dar tot cenzurat. Cum în perioada în care a apărut doar în alb și negru Cotidianul pare a fi fost cenzurat doar la culoare, de la vamă, nu de la Cotroceni, după ce vama a lăsat în pace modulul de culaore al Cotidianului, iar articolele sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]