14 matches
-
Mă întâlnesc cu prietenul meu Marcel Sulică, ce dăduse de mai multe ori admitere la medicină, dar nu avusese noroc să intre. Marcel era puțin mai înalt ca mine, cred că avea cam un metru optzeci si cinci, era puțin cepeleag și visa să întâlnească zâna din povești, zâna visurilor lui. - Ovidiule, eu fug de bombardamente și plec din București. Am un unchi contabil la Câmpeni în Munții Apuseni și mă duc la el. Eu zic să vii și tu că
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
care îl făcuse să-și aleagă, mai vrând, mai nevrând, domiciliul în urbea de pe Timiș. Fața îi era măslinie, cu o aluniță mare pe obrazul drept, iar părul îi strălucea negru, adus puțin pe o parte. Vorbea cam peltic, sau cepeleag, cum spun transilvănenii, dar nu părea afectat de această meteahnă, care pe unii îi face să devină reținuți în a se adresa publicului mai larg. Negăsind în Lugoj niciun serviciu adecvat pregătirii sale, firește, își petrecea timpul scriind, deși mă
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi, mai poartă un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a plăcut enorm să fiu pribeag Alergând mereu, precum un pag Timpul însă este
ATRACȚIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1480848866.html [Corola-blog/BlogPost/383034_a_384363]
-
adevărați. Cei mai mulți sunt plângăcioși, meschini, fricoși, lasă toate greutățile în seama femeilor. Dacă aș fi femeie, n-aș avea cu cine să mă mărit. E plină țara de lătrăi, păreriști/părerologi, vorbitologi. Cu carismă și dicție, de orator sau dimpotrivă, cepelegi și urâței, rolul lor în societate este sinonim cu acela al țevilor de eșapament: ca să nu explodeze ‘'motorul'', lasă să iasă prin gurițele lor toate combustiiile maselor, vădit nemulțumite de mersul trebilor, de felul în care le-au fost din
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Cartus_pompiliu_comsa_1378643888.html [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi, mai poartă un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a plăcut enorm să fiu pribeag Alergând mereu, precum un pag ... Citește mai mult
DANIEL BERTONI ALBERT by http://confluente.ro/articole/daniel_bertoni_albert/canal [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
iureș, aproape ca într-o întrecere. I se dă cu dragă inimă! Chiar îi place, începe să se pasioneze. Remarcă cum Anton (Tony) Bulandra, băiatul farmacistului de la Tîrgoviște, mai mare ca el cu cîțiva ani, își tot „repară"dicțiunea - e cepeleag - cu metoda meșterului său de la Conservator, Nottara. E atent la „vocalizele"lui Demetrescu de Sylva, care ia lecții de canto cu profesorul de la liceul Matei Basarab, Tache Popescu. Cînd Nonna Otescu, băiatul directorului pensionului, arpegiază pe clapele clavirului, în încercări
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_leonard_0.html [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
Ungheni) și Olga, născută la data de 21 august 1964 în localitatea Hîrcești, raionul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str. Ion Creangă nr. 23, ap. 24. (2.343/2008) 250. Tocar Daniela, fiica lui Cepeleaga Petru (fiul lui Simion, născut în anul 1921 în localitatea Mingir, și Varvara) și Liuba, născută la data de 6 aprilie 1975 în localitatea Mingir, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Țărînei nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210097_a_211426]
-
343 î.Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a desăvârși educația tânărului Alexandru (cel care avea să rămână în istorie ca Alexandru cel Mare). În ceea ce privește înfățișarea sa, se știe că avea ochii mici, picioare subțiri, vorba cepeleagă, însă avea îmbrăcăminte plăcută, tunsoare minunat de îngrijită și inele cu pietre scumpe de o rară frumusețe. Referitor la viața sa personală se afirmă că s-a îndrăgostit de amanta (concubina) prietenului său, s-a căsătorit cu ea, și-i
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
în tinerețe se ocupa cu traducerea de poezii neogrecești (Astfel ți-este sexul nu e vina ta) și care e atât de puțin românizat încît nici organul gurii nu e adaptat climei noastre și fonologiei române, ci ne pronunță limba cepeleag, ca orice grec, d. C. A. Rosetti face politică națională se 'nțelege. Acum cheme-vă cum v-o chema, numai de-ați fi oameni de treabă. Ia s-o descurcăm odată dezghețat și românește. De ce Caradalele și Cariagdii au fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că el e geniul neamului românesc, pururea având în minte trecutul întreg și de aceea neuimindu-se de ceea ce vede acum? Ba, în mulțimea cea mare iată că se găsi un moșneguț cu fața vicleană, cu ochii bulbucați și cam cepeleag la vorbă, care începu ceartă cu omul pururea tânăr, zicînd: "Ce vorbești tu? De când sunt eu există toate câte le vezi. Înainte de mine nu erau decât boiari și rumâni. Luminează-te și vei fi, voiește și vei putea. Eu am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rău miroasă! Lui Mișu Fotino, directorul Teatrului Național din Cernăuți, cu ocazia reprezentării a suta oară a piesei „Fracul”, în care personajul principal, un croitor, jucat de dl. Mișu, devine ministru, Cehan Racoviță, editorul ziarului Timpul îi dedică - lui Mișu Cepeleagă - catrenul: Te-am văzut în fine-n „Fracul” Și mi-am zis pe loc: „Săracu, Fosta-ai când ai fost actor, Astăzi ești chiar croitor!” Echo revine și lui X... om bătrân, care face curte unei fetițe, îi spune: Văd
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
strânge și ea, de parcă ar vrea să mă sufoce. Și, brusc, mă slăbește. Cade. Inertă. Gata. Acum poți să mă slăbești. Din strânsoare. Buzele, nu,încă nu ți le desprinde, încă nu ți le dezlipi, de ale mele. Rostește înăbușit, cepeleag, ultimele cuvinte. Nici nu are cum, altfel, din moment ce gura-i este ocupată cu îndelungul și înferbântatul sărut sindromatic. Eu continuu s-o mângâi, s-o dezmierd, pe tot corpul, de sus în jos și de jos în sus, de la gât
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
băut, bani a trimes! Să ne trăiască! - Mulți ani trăiască! strigau mesenii. - Nenea Cristache Cuțu, de la Tramvaie, cincizeci de lei și o oală de noapte smălțuită! Muierea sună piesele de metal din ea și o dădu lui Grigore. - ...De la Stanică Cepeleag, șaptezeci de lei, o cămașă de noapte și șase tacâmuri. Ar fi dat mai mult, dar a plătit trenul de la Roșiori! La urmă, socrul aduse și banii. Intrară în casă și statură pe pat. Unul la un capăt, altul la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
masă, pentru toți cei care se cazau. Nu e de acord. I se sugerează să obțină scutire de la directorul stațiunii, tovarășul Scăunaș. Acum, să-l descriu puțin pe acest "manager": era atipic. Incult și servil cu autoritățile, mai mult decît cepeleag, cu o emisie groaznică și neplăcut privitului. Vorbea cu t în loc de c sau ș. Drăcuia des și folosea perfectul simplu. Cînd vorbea, închidea ochii, să se poată concentra. Bîțîia un picior și parkinsona o mînă. E greu să-l imit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]