250 matches
-
pentru vreun "Dinică". Dezavantajul, în acest din urmă caz este că destul de mulți aruncă ceea ce le dai. Metodele verbale, deși foarte răspîndite, nu sînt atît de eficiente. Iată ce am cules. Două persoane, așteaptă la ghișeu, în farmacie. Intră o cerșetoare și se duce țintă la cel cu portofelul în mînă. Acesta începe să bodogăne, fără a se adresa cuiva anume: Nu poți să le dai la toți. Dacă le dai la toți, pînă acasă nu mai rămîi cu nimic: să
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
catifea,/ pielea începu să-mi plesnească, gura să huruie,/ biserica-ntreagă se zguduia,/ căci venea de sub lagună,/ mireasma femeii de doge, nebună./ Aveai un singur sîn de tîrfă și el tremura,/ bancherii puseseră preț zeiesc pe carnea ta./ Din păr, cerșetoarele aveau să-mpletească o rochie de mireasă,/ din unghii, vrăjitoarele rîvneau să facă talismane./ Strălucea pumnalul de pe inima mea" (A șaptea scrisoare venețiană). Scenariul livresc se cumpănește astfel cu verva spontaneității cu tentă suprarealistă, mărturie a unei vitalități de fond
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
de mintea lui Buńuel atunci când scria Hamlet, prima piesă suprarealistă spaniolă, cam în aceeași perioadă în care Daniil Harms scria Elisaveta Bam. Sunt șase actori: intră în rol și nici nu știi din ce unghi să-i privești, Irina Petrescu, cerșetoare ce dă forță și dramatism trecerii ei prin viața celorlalți; Virginia Mirea, sportivă medaliată într-o epocă revolută, cu codițe învârtejate, plutind pe ape imaginare și scoțând țipete sălbatice, apariție laborios construită, de-un comic ce frizează demența posibilă într-
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
putea să mă placă și pe mine. Recunosc că băteam ușor câmpii. Când am ajuns eu în Franța, romanciera era deja bătrână, oricum prea bătrână pentru gustul meu. Văzusem o fotografie făcută de un fotograf american unde arăta ca o cerșetoare, scundă, cu picioarele ca niște cozi de mătură, capul mare lipit direct pe trup părea și mai mare din cauza unei coafuri enorme în formă de tort. îți amintești? Eram deja împreună. Am visat-o într-o noapte că se agăța
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
lejeră și o fustă vaporoasă de vară așteaptă tramvaiul cu cai și privește un negustor în fața Bisericii Sfântu Gheorghe, în timp ce bărbatul, care tocmai și-a ridicat pălăria de pe fruntea umedă de sudoare, se caută prin buzunare de mărunțiș pentru o cerșetoare. În spatele acestui rond care inundă luminos ilustrata colorată, strada Lipscani se retrage într-un refugiu de case, storurile librăriei au dungi roșii împotriva soarelui năprasnic și sunt coborâte în fața vitrinei, vânzătorii cu șorțuri albe își expun marfa pe trotuar și
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
impresionat profund. Era deja toamnă, dar încă se păstra căldura sudului, pe străzi clocotea viața: cafenelele erau împodobite cu ghirlande de ardei roșii, plăcintele și mititeii prezenți la fiecare colț de stradă îmi dădeau un sentiment de abundență; chiar și cerșetoarele îmi păreau pitorești, bătrâne maiestuoase îmbrăcate în negru; arhitectura cu linii rotunjite; apoi oamenii care, în marea lor majoritate voiau să li te adresezi cu "doamnă" sau "domnule". Iar pe țărani îi recunoșteai imediat. Totul era altfel decât la noi
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă al cerșetoarei din Piața Victoriei, din picioarele lipsă ale băiatului care cerșește în Unirii și din alte câteva de-astea - plutește și dansează prin visele noastre cea mai frumoasă balerină de bar de noapte din București. Din toate câte au curs, câte
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
o problemă pentru alții. Cazul meu e rezolvat de ei și trecut la arhive. Nu mai sînt problemă decît pentru mine, dar cu atît mai gravă. Voi îmbătrîni, împietrindu-mă în goluri. Bogățiile mele sînt mizeriile unei adolescențe chinuite și cerșetoare. N-am învățat nimic, nu știu nimic. N-am folosit nici o experiență, nu mi s-a dat nici un răspuns. încep să trec, cu nimic în mîini. Mă uit în urmă. Nu am din mine ce alege. Și vreau să fiu
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
mă-nchin la Soare, Mă rog la Îngeri și la Floare, Nu cer puteri,măriri, avere, Doar sănătate eu Le-aș cere. Și mă închin, încă o dată, Ție, Fecioară Preacurată, Îți ard tămâie la picoare, Nu-s, în Altar, o cerșetoare! Nu vrea să-mi dai aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu, La tine, Magnus Dumnezeu! Ți-aștern mătănii la picioare, Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți, Pentru cei
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
tămâie la picoare, Nu-s, în Altar, o cerșetoare! Nu vrea să-mi dai aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu, La tine, Magnus Dumnezeu! Ți-aștern mătănii la picioare, Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți, Pentru cei vii,pentru cei morți, Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire. Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare, La Tine,Binefăcătoare, La Răstignitul,Fiul Tău, Și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mă-nchin la Soare,Mă rog la Îngeri și la Floare, Nu cer puteri,măriri, avere,Doar sănătate eu Le-aș cere.Și mă închin, încă o dată,Ție, Fecioară Preacurată,Îți ard tămâie la picoare,Nu-s, în Altar, o cerșetoare!Nu vrea să-mi dai aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu,La tine, Magnus Dumnezeu!Ți-aștern mătănii la picioare,Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți,Pentru cei
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
tămâie la picoare,Nu-s, în Altar, o cerșetoare!Nu vrea să-mi dai aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu,La tine, Magnus Dumnezeu!Ți-aștern mătănii la picioare,Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți,Pentru cei vii,pentru cei morți,Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire.Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare,La Tine,Binefăcătoare,La Răstignitul,Fiul Tău,Și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de frunzare, târându-și pașii pe cărare ca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare, statui ținându-se de mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude franjuri de blazare, strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne
ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380652_a_381981]
-
de frunzare, târându-și pașii pe cărare ca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare, statui ținându-se de mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude franjuri de blazare, strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
i-auzi, în foșnet de frunzare,târându-și pașii pe cărareca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare,statui ținându-se de mânăplâng plânsul ploii împreunăși-n ude franjuri de blazare,strivind cohorta de culoare,par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare,vântul țâfnos nu se dă-n lăturisă se dezlănțuie...și-alăturide fantomatice fanfarecântă-n funebră cadențareromanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare,cu ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia în plezneși ne predă la fiecareexemplul frunzei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
păsări ori despre baba lui: înțelegem că stratagema îi era obișnuită și îndelung exersată. Caragiale a atacat de asemenea subiectul, și sub același unghi, într-un fals basm, Calul dracului. Aici rolurile sînt inversate: seducătorul e de sex feminin. O cerșetoare bătrînă găzduiește peste noapte, sub cerul liber, lîngă o fîntînă, pe un tinerel în trecere, care nu poate fi decît dracul însuși, fiindcă ascunde o “coadă” vînjoasă. Istorisirea curge pe muchie de cuțit, căci Caragiale are îndrăzneala de a relata
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
stătea/ răvășita pe cîmp// un rînd ciudat scuipat/ de un zid nevăzut/ într-o conjunctură bolnavă a astrelor// o mare eclipsă e această naștere a zis/ și nu putem vorbi de o sărbătoare a ancorei// un mărunțiș scăpat de palmă cerșetoare/ a unui zeu mititel// traiectoria umbrită a degetului/ tremurător al aceluiași/ linie frînta obosită un rîd pe spinarea/ fierbinte a unui nisip mișcător// o mare eclipsă e această naștere/ și nimic nu o va putea ocoli" (nu putem vorbi de
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
blocuri pentru că ar veni în contradicție cu cine știe ce reflecție morală (asta-i treaba poliției), ci pentru că o parte din energia investită aici n-a slujit în nici un fel argumentării (nu justificării) acestei investiții. Insolență, O.K., dar nu oarbă și cerșetoare, ci în numele unei idei care să o ghideze, să o glorifice și să o stimuleze. Blocajul, de pildă, în descrierea obsesiv-repetitivă a dedesubtului erotic nu numai că nu favorizează, dar chiar compromite cunoașterea și explorarea lui, prin neputința de a
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
se leagă într-o unică revelație, muzica banalității nu conduce nicăieri, filmul pare călduț și risipit la suprafața lucrurilor. E adevărat că, pentru un critic român, recepția imparțială a filmului e bruiată, mai ales atunci cînd Haneke o urmează pe cerșetoarea expulzată, din Franța, acasă, în nordul României (un compatriot a localizat Oașul)... Începînd cu sunetele limbii române, totul îți sună nefiresc în România lui Haneke. Prima secvență (întîlnirea Mariei cu soțul) e plasată ca într-un pustiu, într-o furtună
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
e plin de cerșetori români", și că "la Paris românii sînt mai săraci ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un film mișcător despre un cerșetor londonez; se poate face, la fel de bine, un film despre o cerșetoare româncă la Paris. Ceea ce supără este faptul că filmul lui Haneke e conceput ca "o panoplie de personaje simbolice"... Iar în această panoplie de personaje simbolice, România furnizează cerșetorii Europei! Din această Românie nu mai pot veni, să zicem, un
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
să corespundă, neapărat, unui "dicționar al ideilor primite". Ceea ce supără e ștergerea nuanțelor, identificarea României cu o imagine restrictivă, unilaterală, exclusivă și neadevărată! (e de prisos să mai spun că și într-un film franțuzesc de anul trecut exista personajul cerșetoarei care vorbea românește; doar că pe aceea o chema Petruța, și se vedea că e "rromă"). În diversitatea ei, selecția franceză a inclus și filme de public (Vatel, Harry...), și filme care suferă de un handicap tipic filmelor europene: incapacitatea
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
tirajul volumului Mutilarea artistului la tinerețe - așadar, o anumită poezie încă se vinde. Mariana Marin este un caz. Acum cîteva săptămîni, într-un cotidian a apărut un interviu șocant. Poeta își mărturisește experiențele radicale prin care trece. Se autoproclamă o "cerșetoare". Altfel spus, își preamărește condiția de outsider, de om aflat în afara societății. Interesant este că acest interviu este o modalitate de a "ieși în lume" - biografia poetului poate intra sau ieși din poezie, însă întotdeauna va fi un punct greu
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
doar sacralitatea, ci și fenomenologia a toate cîte sînt: Era război de candele aprinse/ Roze mureau pe trotuar prelinse/ Lăsînd în aer ochi de carnavale/ Și-n pasageri bătrîni uimiri ovale// Și biata mea, fireasca întrebare/ Se preschimba încet în cerșetoare/ Răzbind mulțimea leneș, vinovat/ Cum un copil de mult întunecat// Un cîine am zărit, cu ochi de cîine,/ Mi-am amînat ființa, deci, pe mîine./ Adulmecînd dulceaga lui sminteală/ M-am potrivit spre dulce hoinăreală// Foșneau gingașe silfe sub veșminte
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
lua în primire, la exact o sută de ani de la nașterea acestuia, titlul de "Doctor honoris causa" al Universității Columbia pentru virtuțile de ... muză? Alice Liddel a fost o fetiță deosebit de frumoasă și deșteaptă. Fotografia în care Alice pozează ca cerșetoare - o temă frecventă în epocă - dă nu atît măsura farmecului pe care " protagonista" cărții l-a păstrat pînă la o vîrstă înaintată cît intensitatea legăturii care exista între model și fotograful-autor. Că muzele lui Dogdson au fost "copii" se datorează
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
sînt chiar asasinate, ci mai degrabă roluri. Însoțit peste tot de limuzina sa albă care-i servește totodată drept birou și studio de machiaj, bizarul domn Oscar plonjează cu toată ființa sa dintr-un rol în altul, devenind, pe rînd: cerșetoare, bancher, asasin plătit, lăutar țigan, tată de adolescentă ajunsă la problematică vîrstă a pubertății, monstru din subteranele Parisului, ninja, bătrîn muribund etc. ### Despre Los Angeles Film Critics Association (LAFCA) Fondată în 1975, LAFCA este formată din critici de film profesioniști
Holy Motors – cel mai bun film de limbă străină [Corola-blog/BlogPost/97546_a_98838]