13 matches
-
se vor propune? Aceasta e întrebare demnă de Hamlet și a cărei dezlegare ne-o va da numai viitorul. [22 decembrie 1876] REVISTA TEATRALĂ ["DESPRE TREI REPREZENTAȚII... "] Despre trei reprezentații avem să dăm samă și anume despre cele a pieselor "Cerșitoarea ", " Paza bună trece primejdia rea" și "Ucigașul ". Piesele nouă se urmează așa de repede una după, alta încît ne mirăm cu drept cuvânt de memoria actorilor, cari trebuie să 'nvețe pe de rost două - trei piese pe săptămână, precum și de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură. Cu pericolul dar de-a nu fi aprobați de cetitor, întrebăm ce piesă este aceasta: "Cerșitoarea "? Ce roman de mansardă a slujit drept plan acestei drame, în unele părți de-a dreptul respingătoare? Nici un caracter natural de la început Pân - la sfârșit. Fierarul, natură nobilă, care lucrează totdeauna după codul duelgiilor; femeia lui, care fuge cu un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau pe boale trupești, recunoaștem totuși că direcția și actorii își dau toată silința, în marginele pe cari le impun nevoile teatrului românesc. {EminescuOpIX 294} II Am arătat în rândul trecut scăderile romanelor dramatizate, vorbind în pilda cazului concret al "Cerșitoarei ". Teoreticește s-ar putea statornici antiteza între roman și dramă astfel: romanul e gen de scriere povestitoriu, el zugrăvește ceea ce se 'ntîmplă, eroii lui sufăr fără vină lovirile unei sorți adesea străine de caracterul lor. În opul dramatic nu există
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
uzurpate cu nedrept, n-au fost cu putință crearea unui repertoriu de piese care să intereseze prin caracterele lor, nu numai prin romanticitatea întîmplărilor. III Dumineca trecută s-a reprezentat din nou o dramă de spectacol, "Ucigașul", tot de soiul Cerșitoarei, dar scrisă cu mult mai mult talent, c-un plus în cazuri criminale, dar c-un binefăcător minus în cazuri providențiale, încît mașinistul a fost scutit de-a juca după culise rolul "bunului Dumnezeu". Ba chiar un caracter am observat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și scheaună în cochilie” sau „într-o brazdă aștept/ ghemuit într-un sîmbure”. Singurul martor exterior lucrurilor este Dumnezeu, un Dumnezeu tentat uneori să nu mai ia parte la joc: „S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ toate s-au năruit. Nimeni nu moare,/ nimeni nu se mai naște,/ nimeni nu întreabă/ și nici nu răspunde./ Dumnezeu stă cu degetul în gură: O-i, oi ...”. Încercând să prindă în cuvinte trăiri și stări nedefinibile, poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă dimineața de mînuțe și-l duce în picioare pînă la prag, iar mă-sa taie cu foarfecele înaintea lui cîteva pene de găină. Tot în acest scop, cînd vine vreo țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în casă, zicînd: „Astea pot sta și în casă, nu numai în tindă“; apoi îl poartă de trei ori călare pe băț, zicînd: „Cum este de umblătoare țiganca, așa să fie și N. de umblător.“ Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dic ]teul d-nei Lumi în bine îl interpretă în rău, d. e.: Lumea Destin L. SCHUBERTL. SCHUBERT Compozitor de geniu muritor de foame în Viena L. BURGHARDTL. BURGHARDT poet de geniu muritor de foame în Berlin M-me... M-me... Poetă de geniu Cerșitoare în Paris TORQUATO TASSO TORQUATO TASSO Epic de geniu Idiot etc. etc. etc. și așa în infinit. Mașinele din tipografia d-nei Lumi sunt eterne; ele se numesc și legi; combinațiunile curioase a d-lui culegător Destin sunt asemenea curioase; ele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 113. Onerva, Lehtinen, Noapte nedormită, Melancolie, Ultima cântare, Singură, E bine-așa, Lucifer, In extremis, Flăcări de amurg, Astă carte, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 66-69. Päivärinta, Pietari, Bătrâna cerșitoare, traducere de I. C. Panțu, în "Gazeta Transilvaniei", an LIX, nr. 254, 1896, p. 1. Päivärinta, Pietari, Vrăjitorul, traducere de I. Brîndușeanu, în "Gazeta Transilvaniei", an LVII, nr. 224, 1894, p. 1. Päivärinta, Pietari, Tovarășul de drum, în "Adevărul", an VII
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Unul a spus că el, dacă ar fi fost obsedat de curățenie, ar fi luat de soție o femeie de serviciu, care să-i măture și să-l lase în pace. "Fals! a intervenit altul. Nimic mai fals! Ia o cerșitoare, adun-o de la colțul străzii și semnează cu ea actul de mariaj, apoi te va trimite să cerșești în locul ei. Stofa bună se simte de prima dată." "Cum de și-a dat seama tata că Teona e mai de calitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ora și noaptea-ntîrziată, Vei scrie, altă dată, orice, și tot nimic. O umbră ești acuma, și pot să te ridic, Lăsând odaia goală, și lampa afumată... De iarnă În ecouri bocitoare Vine iarna, vine-acuși - Plâng copile pe la uși Din harmonii cerșitoare. Plâng fecioare din clavire Prin palate boierești - Plâng harmonii la ferești Milogiri de cimitire. Răzvrătiții dau ca orbii Și flămîndu-i ucigaș - De ia sate la oraș Au trimis țăranii, - corbii. Prin orașele avute Histerii de muritori, Pe sub corbii bocitori Trec
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari brașoveni, 176-177; Dicț. lit. 1900, 659. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
și Radu D. Rosetti, unul dintre poeții care îndrăznesc să scrie despre prostituate. în „De iarnă”, ele sînt ultimele figuri din cortegiul celor afectați de rigorile anotimpului: „în ecouri bocitoare/ Vine iarna, vine acuși -/ Plîng copile pe la uși/ Din harmonii cerșitoare.// Plîng fecioare din clavire/ Prin palate boierești -/ Plîng harmonii la ferești/ Milogiri de cimitire.// Răzvrătiții dau ca orbii/ Și flămîndu-i ucigaș -/ De la sate la oraș/ Au trimis țăranii, - corbii.// Prin orașele avute/ Histerii de muritori,/ Pe sub corbii bocitori/ Trec femeile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
metafore-simbol cunoscute: theatrum mundi, burgul medieval, labirintul, cimitirul, colivia, trupul-închisoare ș.a. Prin ele se dă relief neliniștilor dintre cele mai grave, din care lirica modernă s-a nutrit întotdeauna: "S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ Toate s-au năruit. Nimeni nu moare,/ nimeni nu se mai naște,/ nimeni nu întreabă/ și nici nu răspunde. Dumnezeu stă cu degetul în gură: O-i, oi..." Începând cu Liniștea vânatului (Editura Junimea, Iași, 2005), poetul începe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]