23 matches
-
este la voia întâmplării. Am luat-o că din partea lui Dumnezeu. Eu cred că există un proces singular, particular și nu global. Nu te-ntorci la Dumnezeu pentru că se întorc și alții, ci este o opțiune personală. Eram 'tare la cerbice', dar Dumnezeu m-a cioplit și m-a modelat. În 1979, Ceaușescu a făcut o vizită în Statele Unite, iar înainte de acea vizită a dat și un decret de amnistie, în care am fost cuprins și eu. M-am trezit "liber
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_jean_chiforeanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
realiza filigrane poetice. Explică, în stilu-i inimitabil, autorul, în Nota din deschiderea volumului: Cît despre îngustimea strofei (,a ștofii", va fi spus Arghezi,-n Hore), ea e, aici, urmarea (liber consimțită) a calupului coloanei de gazetă (țeapăn ca a lupului cerbice). - ŤPatul lui Procustť nu-i atît o probă de masochism, cît una de ingeniozitate". Tematic, poemele se adaptează specificului unei rubrici la un ,săptămînal de tranziție". Lumea lui Șerban Foarță din acest volum nu are nimic din arealul tradițional al
Rime la gazetă by Tudorel Urian [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
timpul respectiv. [21] Filozoful elenistic evreu Philon din Alexandria (20 ACN - 50 PCN) descrie locuitorii Sodomei într-o relatare extra-biblică: „Ca bărbați, nefiind capabili să suporte discret o sațietate a acestor lucruri, se agită ca vitele, și devin tari la cerbice, și renunță la legile naturii, stăpâniți de o indulgență mare și de nestăpânit de lăcomie, și beție, și legături ilicite; pentru că nu se duc decât după alte femei, și profanează patul conjugal al altora, ci de asemenea acei care erau
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
foarte săraci, aparii aceștia duceau, și la propriu și la figurat, de dimineața până în noapte, o grea povară. Cele două cofe, al căror conținut trăgea cel puțin treizeci de chilograme, atârnau, cumpănindu-se de un aparat sprijinit pe umerii și cerbicea purtătorului, căruia i se zicea jug. Unii purtau sarcina aceasta pe cobilițe; dar numărul acestora a fost întotdeauna mic. Oricât de greu de purtat era jugul acesta, când instituția aparilor a trebuit să lichideze, cei care-l purtau l-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
profeții nu sunt altceva decât o predică și o invitație la pocăință. Dumnezeu făgăduiește, face bine, amenință, pedepsește, face totul să readucă făptura aproape. Alege poporul moștenirii Sale ca să- l dea exemplu, Însă poporul acesta se arată “tare În cerbice și netăiat Împrejur la inimă și la urechi” (Fapte 7, 50); se pocăiește de nevoie, superficial și nu de bunăvoie și din adâncul inimii, pentru că simte urgia pedepsei Lui asupra sa, pare că se pocăiește, dar când trece urgia divină
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
Eu sunt Cel ce sunt” (Ieș. 3,14). Tautologia ultimei sentințe reprezintă refuzul apofatic al oricărei definiri a Dumnezeirii, dar și o invitație la recunoașterea Cuvântului din lucrările Sale mântuitoare. Este ceea ce au făcut apostolii Bisericii în fața celor „tari în cerbice și netăiați împrejur la inimă și la urechi” (Fapte 7,51). Primindu-L pe Hristos, apostolii căutau recolta tuturor semințelor semănate în pământul făgăduinței. „Căci toate câte s-au scris mai înainte, s-au scris spre învățătura noastră, ca prin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
simțurilor. Întreaga lupta cu elementele e înfățișată la același nivel al cenesteziei și senzației musculare: ,, Frigul ud mă pătrundea; simțeam că-mi îngheață pulpele și brațele. Mergând cu capul plecat ca să nu mă-nece vântul, începui să simț durere la cerbice, la frunte și la tâmple fierbințeală și bubuituri în urechi...’’. Atunci când este înfățișat momentul în care se rătăcește, eroul nu-și pierde nici un moment simțul realității, dovedinduse stăpân pe judecata lucidă. Dominantă este inflexibila lui voință de a defini ceea ce
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Turcu (14 decembrie 1935, Pufești -Vrancea - 2 noiembrie 1987, Iași) una din scrisorile de mai jos. Trebuie să spun mai întîi că îl știam de la începerea facultății: hazardul repartiției ne plasase în aceeași cameră de cămin. înalt, drept, cu o cerbice puternică, păr șaten, creț, semăna cu Raf Valone, un actor italian la modă. Figura sa evoca dîrzenie. Alterna însă masca durității (maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea a jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
drumului, Zaheu își trădează nevolnicia. Parcă ar vrea să împrumute cuvintele lui Filip și să spună fiecărui muritor: „Vino și vezi” (Ioan 1, 46). Fostul businessman renunță la imaginea de fațadă, abolește orice brand, refuză să mai fie „tare în cerbice”, își pleacă capul și acceptă să umble în rând cu ceilalți. Când îl vede pe Iisus, Zaheu dă în mintea pruncilor. Pentru aceasta, Domnul îl iubește. Zaheu se suie într-un pom și nu-i pasă de ce vor spune creditorii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arătase În rug. El i-a condus afară, săvârșind miracole/semne și minuni În Egipt, și la Marea Roșie, și În pustiu patruzeci de ani” (Fapte, 7,35 sq.). Concluzia, care face ecou tulburător pasajelor de care ne ocupăm: „Tari de cerbice (sklerotracheloi), cu inimile și urechile netăiate Împrejur (exact: netăiați Împrejur la inimi și la urechi/aperitmetoi tei kardiai kai tois osin), voi Întotdeauna vă Împotriviți (antipipto: a cădea Împotriva/țineți piept) Duhului Sfânt: precum părinții voștri, așa și voi!” (Fapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de Fruntești”. Lângă cei cunoscuți după nume, mai adăugăm pe Ionașcu Grasim, Ion Bâlgol, Ion Rolea, Neculai Curcă, Toader Cerbice, Toader Blidaru ca să putem aprecia că satul Filipeni avea în secolul al XVII-lea 25-30 capi de familie cu aproximativ 150 de suflete. Cu toate că satul Fruntești apare mai rar în documentele secolului al XVII-lea, trebuie să fi avut o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tipi au și ceva de jigodie în ei care iese imediat la suprafață când sunt interpelați. Așa că mi-am urat în gând multă sănătate și mi-am văzut de treabă, ca tot românul zilelor noastre, care chiar dacă este călcat pe cerbice, nu se plânge de teamă să nu fie călcat și mai apăsat. Dar ce să-i faci, aceștia suntem, cu aceștia defilăm... Gică Hușanu E ra la noi în sat unul Gică Hușanu, un tip încrâncenat, tăcut, cu o privire
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
adevăr! Incredibil dar adevărat! O norată instanță, recunosc! Am tras în cel mai mic premier al României de la Burebista încoace, fără milă din toate pozițiile, la foc cu foc, foc automat și simplu foc. Tipul e mic, mic, dar are cerbicea groasă fiindcă nici la pălărie nu l-a deranjat focul meu intens și fără odihnă. Nu-și bate deloc el capul cu persoana mea, merge la sala de forță și când mai are timp, prinde din cădere chiar și pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vedea; numai că poetul ține să atragă atenția și asupra îngustimii strofelor sale: ,Cât despre îngustimea strofei ("a ștofii", va fi spus Arghezi,-n Hore), ea e, aici, urmarea (liber consimțită) a calupului coloanei de gazetă (țeapăn ca a lupului cerbice). - "Patul lui Procust" nu-i atât o probă de masochism, cât una de ingeniozitate.". Un fragment tipic pentru scrisul lui Șerban Foarță. Și în cele mai convenționale texte, poetul nu se poate abține să ,literaturizeze", să forțeze jocuri de cuvinte
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
romanice au pentru această noțiune cuvinte ce continuă lat. collum „gât“ > it. collo, fr. cou, sp. cuello; nu se știe de ce nu s-a păstrat collum și în română. Probabil că, în locul lui, s-a folosit cervix „ceafă“, devenit rom. cerbice „partea din spate a gâtului, partea exterioară a gâtului“, cuvânt care s-a păstrat numai în sardă, unde de asemenea nu s-a păstrat collum. Surprinzător este și faptul că gât apare târziu în texte, abia la A. Pann. Grumaz
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
parțial) sinonime în cadrul cărora termenii latinești au sens general, iar cei presupuși a fi din substrat au sens mai restrâns: arbore (< lat. arborem) -copac, cal (< lat. caballus)-mușcoi „catâr“, casă (< lat. casa)-argea „colibă sub pământ“, râpă (< lat. ripa) -mal, cerbice (< lat. cerbicem) -grumaz, cute (< lat. cotem)-gresie, laț (< lat. laceus) -cursă „capcană“, sat (< lat. fossatum) -cătun „sat mic“, viperă (< lat. vipera)-năpârcă, viță (< lat. vitea)- curpen „viță sălbatică“. Elementele lexicale considerate a fi din limba traco-dacă ocupă aproximativ aceeași poziție
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
al legii apusene: Se știe că el singur mulțimea oarb-o ține În turma legii grece celei răsăritene. Și Ludovic, pe care a[stă]zi toată popimea De lege apuseană îl trece pintre sfinți, Acest sfânt îl urăște, căci tare în cerbice E Dragul... dar mai tare socot că voi fi eu. Cetatea geme toată de oameni de ai mei, Al lui nu e nimica, nici haina de pe dânsul, El este ca bogatul încunjurat de-avere, În juru-i stau podoabe și visuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă? 50. N-a făcut mîna Mea toate aceste lucruri? 51. ..."Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfînt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi. 52. Pe care din prooroci nu i-au prigonit părinții voștri? Au omorît pe cei ce vesteau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
încuscrit de aproape cu regele bulgar Ioan Asan, iar fiica lui Asan, în calitatea ei de soție a lui 122 {EminescuOpXIV 123} Theodor, se numește și este la romei regentă. S-alergăm dar la împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt a fost atât de convingător încît toți se declarară gata a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arătase în rug. El i-a condus afară, săvârșind miracole/semne și minuni în Egipt, și la Marea Roșie, și în pustiu patruzeci de ani” (Fapte, 7,35 sq.). Concluzia, care face ecou tulburător pasajelor de care ne ocupăm: „Tari de cerbice (sklerotracheloi), cu inimile și urechile netăiate împrejur (exact: netăiați împrejur la inimi și la urechi/aperitmetoi tei kardiai kai tois osin), voi întotdeauna vă împotriviți (antipipto: a cădea împotriva/țineți piept) Duhului Sfânt: precum părinții voștri, așa și voi!” (Fapte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
c?tre ?ar?; al?turea de acea boierime un cler ai c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i din vizuinile muntelui Athos, se desfăt? �ntr-o via?? de lux, tr�ndav? ?i scandaloas?; iar jos, �n pulbere, o gloat? cu cerbicea plecat? sub toate sarcinile. Sus puterea egoist?, jos ?erbirea ?i mizeria f?r? protec?ie, totul mi?c�ndu-se �ntr-o atmosfer? neguroas? de ignoran?? ?i de supersti?îi, de preten?îi, l?comie ?i fric?. (citat �n Al. Zub, op.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aproape permanentă. Uneori e în afara sa, fapt vădit prin „semne” care-l fac să tresară și să se înfioare, alteori e înlăuntrul său, ca o oboseală, ca o „amețire” ori ca o „amorțire”. Moartea îl cheamă, îl soarbe, îi înmoaie cerbicea: fără violență, cu blîndețe. Vine, nu o dată, pe fluviile muzicii, îl prinde într-un vals monoton, continuu, înșelător: „Acum, suspină valsul, și mai rar,/ O, lasă-mă acum să te cuprind.../ -Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ După al toamnei bocet
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]