163 matches
-
rîzînd niciodată. La veneticul acesta necunoscut, despre care se zvonea că nu își destăinuia obîrșia că ar fi fost prea joasă, se întrevedeau tocmai dinpotrivă, trupește și sufletește semnele unei înalte stirpe în cădere: portul semeț și înfățișarea nobilă, trufia, cerbicia și cruzimea, lenea, sila de viață, setea de răzbunare și puterea de ură, semne ce trecu urmașilor săi carii de nu s-ar fi prigonit între dînșii, dezbinați toată vremea, ar fi putut încă dura o casă puternică și vestită
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
a semnelor de pe fața primului Măgurean, așa cum l-a văzut Povestitorul în portretul din salon și cititorul încă nu-l cunoaște: se întrevedeau tocmai dinpotrivă, trupește și sufletește semnele unei înalte stirpe în cădere: portul semeț și înfățișarea nobilă, trufia, cerbicia și cruzimea, lenea, sila de viață, setea de răzbunare și puterea de ură...". Știm deja că primul și ultimul dintre Măgureni seamănă pînă la indistincție. Mai înainte de a vedea aceasta în salonul casei lui Pașadia, către sfîrșitul romanului, cititorul are
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
aceste două portrete, ale căror semne par a trăda aceeași fire. Și totuși. O mare parte a portretului lui Pașadia de la început se regăsește în primul portret al străbunicului, dar nuanțe de cuvinte fac din ultimul altceva decît chipul urmașului: cerbicia și cruzimea, lenea, semeția... Suficiente ca portretul să nu mai fie unul apusean. Pe străbunicul Măgureanu, chipul îl trădează a fi balcanic. Cititorul va primi pe deplin confirmarea, ca și în secvența portretului urmașului Măgureanu, două fraze mai încolo, de
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
ca până acum, dar dezvoltat și ca ansamblu epic. Scriitorii cer, teoretic cu îndreptățire, recunoașterea meritului de a oferi imaginea unui loc, a unui timp... Din păcate ei nu ne-au spus mai nimic despre anii de comunism. Mulți acuză cerbicia cu care sunt păstrate arhivele fostei securități, dar martorii atâtor evenimente de ce nu își deschid propriile lor 'arhive'? Lipsesc cărțile care să ne zugrăvească tot acest coșmar al comunismului. Nu mai vorbesc de piese de teatru sau de filme. Avem
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
îndrăcit al ariilor laterale - principiu care se aplică, în altă direcție, și limbii române - și care explică super-latinitatea fostelor state-marcă ale Imperiului Roman, ori ale Sfântului Imperiu Romano-German de Apus, latinitate sporită față de aceea a statelor din preajma Cetății Eterne, Roma. Cerbicia cu care catalanii grupați în jurul Barcelonei își afirmă identitatea națională a dat rezultate notabile în literatură. Piața Diamantului este un punct geometric al Barcelonei (un fel de Place d´Étoile) iradiind simbolurile și culorile folosite de Mercè Rodoreda: sărbătorile comunității
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
teoreticianul conflictului culturilor -, nici Francis Fukuyama - adeptul ideii hegeliene a încheierii istoriei - nu au pus la îndoială lidership-ul puterii care va modela lumea viitoare, SUA, „națiunea indispensabilă”. Într-adevăr, căderea comunismului nu s-ar fi produs atât de brutal fără cerbicia democratică a Americii, fără asumarea de către SUA a destinului de campion al Occidentului după ce, de la jumătatea secolului XX, „cea mai burgheză națiune a planetei” - după inspirata caracterizare a lui François Furet - a renunțat la izolaționalismul tradițional angajându-se, fără întoarcere
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
de-un totalitarism revanșard, pus pe ,amenzi". Cumva pe aceeași potecă înaintează Simone Weil, făcînd din credință un mijloc de slăbire a mecanismelor antireflux pe care viața, de bună seamă, le are. Un fel de-a educa, vreau să spun, cerbiciile firești, ca să te poți întoarce, fără împotriviri chinuitoare, la Adevăr. Cunoașterea e, pentru ea, universală, dar pe cont propriu. Este convingerea care a făcut-o să rămînă ,creștină pe pragul Bisericii, dar în afara ei", pe de-o parte mai liberă
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
pe bandă a unei vieți care nu duce lipsă de constrîngeri. O voce stăpînită, de om care a înțeles din vreme că pentru vise poți să nu suferi doar dacă nu le ai. Amestecul ciudat de cumințenie, chiar prostrație, și cerbicie întîlnit, îndeobște, la copiii crescuți printre maturi stînjeniți de curiozitatea lor devine, cu timpul, rutină obosită și obositoare. Dublată de încăpățînarea de-a crede că, pe lîngă drumul ales, nu mai șerpuiește altă potecă: ,Era primul roman al lui Dostoievski
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite hiperbole: ceea ce, în comunismul stalinist, era doar testare a Estului European prin globalism devine “Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite hiperbole: ceea ce, în comunismul stalinist, era doar testare a Estului European prin globalism devine “Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cum se rupe pisica la liberali" (titlu, în Adevărul, 22.09.2006); Cine rupe pisica?" (Cotidianul, 12.10.2006); "R. V. este un politician pierdut. Dacă va rupe pisica acum, el va avea de înfruntat și va trebui să învingă cerbicia adversarilor săi" (ziua.ro) etc.; "credința mea acum este că mai bine se Ťrupe pisicať direct, fără Ťetapeť, Ťtrepteť, altoiri ș.a.m.d." (forum.edu.ro, 28.07.2006). Construcția cu participiul apare chiar într-un titlu de carte, Pisica
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
întreaga agoniseală a unei vieți, a fugit în străinătate. Drept care Securitatea a încasat ultimele dividente ale contractului. Un al treilea capitel din care se înoadă firul Ariadnei: din ce motive notele sale informative erau așa de lungi și cu atâta cerbicie scrise? Cu un soi de pofta a defăimării, cu revărsare. Pentru această ni se pare necesar a-i răsfoi opera poetica, mai cu seamă aceea din perioada afirmării. Hugolian, fecund, dispensator de viziuni negre: Vă invit la masa unde n-
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
net. Brândușa Mircea și Adrian Comaniciu sînt prezențe auxiliare denumite generic "medici psihiatri". Tudor Tăbăcaru schițează onctuozitatea unui părinte venal. Daniel Beșleagă topește noblețea de suprafață a amantului elevat în lașitatea de fond a insului coruptibil, care se încovoaie în fața cerbiciei trufașe a bărbatului. Dan Grigoraș evită energic schematismul configurînd un individ pe cît de grobian pe atît de tandru, indiferent, dar și pasional, deopotrivă tolerant și intransigent, sever și generos. Mereu însă în contratimp cu zbuciumul soției. Gabriela Crișu înnobilează
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
Patrioți cam în procentul în care erau și hulpavii iliescieni, noii stăpâni ai țării s-au dedulcit, cu o viteză fulgerătoare, la pastrama corupției și la trufandaua învârtelii. Cu nimic mai breji decât ciracii kaghebisti, ei își protejează, cu aceeași cerbicie, uneltele care fac muncile murdare. Că pe vremea triștilor ani '90 - '96, escrocii sunt eliberați pe ușa din dos, criminalii se bucură de înaltă protecție a câte unui ministru ce-ar trebui să fie în slujba cetățeanului, dar care se
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
cîteva reuniuni ale activului de partid cu oamenii de cultură (precum aceea de la Mangalia de la sfîrșitul deceniului inaugurat de Teze) pentru a se obține, niciodată însă deplin, punerea în practică a prevederilor Tezelor. Ceaușescu a făcut tot posibilul ca să înfrîngă cerbicia scriitorilor. A încurajat, bunăoară, naționalismul cel mai josnic și ridicol, protocronismul, deși acesta se bătea cap în cap cu ideologia comunistă clasică, în speranța de a-și atrage o parte dintre intelectuali. Nici așa n-a reușit. Protocronismul și-a
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
nota: este foarte interesant să constați că în vreme ce cobzarii au dispărut aproape complet din societatea maghiară, ei există și astăzi în România, unde cuvintele ungurești cobză și cobzar au apărut datorită influenței Ungariei vecine (p. 69-70). Frontal, a abordat problema cerbiciei tradiționaliste Silvio Guarnieri, deși a consacrat mult mai puține pagini culturii române. Hiperlucidul prozator și istoric literar s-a consacrat mai ales literaturii moderne din țara sa, după debutul cu Interpretazione di Machiavelli, în 1934, în anii colaborării susținute la
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
reușit să construiască totul cu o aparență ludică și jovială, în spatele căreia se ascundeau, însă, ca fiarele în crepusculul pădurilor, eforturi enorme, bătălii neîntrerupte, disperări și sacrificii știute doar de el. Aceste lupte încrîncenate cu ostilitatea celor din jur, cu cerbicia cotidianului și cu puseele crude ale unei istorii imprevizibile, Ștefan Drăghici le-a mărturisit doar în gazetăria sa și, în special, în poezie și în teatru. Poet singuratic în cadrul generației 80, căreia îi aparține prin biografie și prin bibliografie, el
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
chiar să-i ucidă, Lisa fugea de acasă, iar băiatul o căuta, uneori în compania unui prieten, la periferia dezolantă a orașului. Repetatele internări în spitalul de psihiatrie, tratamentele (și prin barbarul electroșoc) nu dădeau speranțe, dar fiul, crezînd cu cerbicie în vindecarea ei, a susținut-o pe tot parcursul anilor. Printr-un simț comun numai lor, cei doi puteau să perceapă schimbările infinitezimale de stare sufletească, să-și sincronizeze senzațiile, ca în scena evocată de Alberto, cînd Lisa, lovită de
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
profundă a moralității creatorului subjugat de vremi. Petru Dumitriu merită cunoscut și dincolo de onorabilitatea sa, dincolo de o selectivitate care menajează. De aceea ar fi necesară o ediție integrală Petru Dumitriu, cu toate scăderile și cedările prozatorului puse alături de izbânzi și cerbicii. Posteritatea va fi, oricum, din ce în ce mai necruțătoare, împotriva sentimentelor noastre trecătoare de pietate.
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
al lui Maiorescu reușea să-l salveze de râsul gros al „celor opt” (facțiunea informală care pretexta a nu înțelege subtilitățile). Era, deci, de așteptat, ca reflecțiile inițiale ale lui Dionis să contrarieze. Nu doar acest mic grup, de o cerbicie altminteri foarte pragmatică, dar, observă George Panu, mulți dintre cei prezenți au dat semne de neliniște ori chiarr iritare. Consemnate meticulos, reacțiile lor sunt o remarcabilă mostră de lectură literală: „Am respirat cu toții. Iată-ne, ne ziceam noi, readuși pe
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
sfântă așezare, care cuprinde atâtea comori ale spiritualității noastre eterne, românești și ortodoxe, de fiecare dată fiind foarte impresionat de toate cele văzute și auzite în acest loc sfânt - în care trebuie să ne lepădăm de încălțămintea netrebniciei și a cerbiciei noastre!... Acolo am văzut încununarea întregii activități și osteneli purtată de către obștea acestui complex monastic de-a lungul anilor, de la înființarea lui în anul 1991 și până acum, osteneală ce a stat, îndeosebi pe umerii Preacuviosului Părinte Arhimandrit Ioan Iovan
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
nou, cu totul diferit, începe în biografia lui Noica odată cu întemnițarea sa în timpul regimului comunist. Avem a face cu un reflux, cu o cedare, cu o abjurare formală, conduită a unui om timorat, înfricoșat, căruia Gulagul autohton i-a înfrînt cerbicia. Nu știm, nu vom ști niciodată cu exactitate ce s-a petrecut în forul său intim, însă, după toate aparențele, manifestarea filosofului conturează o retractare a la Galileo Galilei. Iată un pasaj din "Autobiografia" sa, anexată dosarului de angajare la
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
pentru unul ca mine, rezident pe viață al acelui ținut de verdeață și răcoare îndelung invocat într-un roman, având ca personaj principal un scriitor care a vrut să înțeleagă și să se facă înțeles și s-a izbit de cerbicia confraților săi... Realitatea de la Solitude însă, batjocorește pur și simplu ficțiunea. Ți se oferă tot confortul și ești plătit ca să scrii. Culmea, scrisul literar este socotit o muncă ce se cuvine plătită, prețuită, ocrotită. În afară că aici, spunea cineva
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
meditație în proză) se potentează, în roman, după pierderea fiului și a nepotului, datorită frustrării obsesive de a nu avea un urmaș de sînge, care, în migră-rile-i onirice, trebuia să-i egaleze gloria. Pe de altă parte, el refuză cu cerbicie să se mai angajeze în plan afectiv, atunci cînd Giovanni, tînărul lui colaborator - copistul din titlu - convins, nu în absența unor indicii, că îi este fiu natural, îi cere să-l recunoască, fie și doar între patru ochi. Situația este
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
și de la depărtare - o întreprindere ceva mai sistematică și - implicit - mai credibilă. Într-un asemenea monolit de consecvență (chiar filigranat în zeci de modéle și de artificii stilistico-morfologice) nu se poate pătrunde hotărât decât făcând uz tot de o atare cerbicie a argumentului. Iată de ce majoritatea imputărilor care se aduc - în linie dreaptă și descendentă - cărților purtând marca Dan C. Mihăilescu sunt cumva dependente de o întreagă tradiție a sensibilității ultragiate. Iată de ce reproșurile cronicarilor literari urmează - cu extrem de vagi excepții
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]