736 matches
-
vi le-ndreptați pieptiș Spre stânci, zdrobindu-vă de-a valma Caravelele. Cu cât pare Mai puternică o navă Cu-atât mai grea e steaua și mai necruțătoare. Fiți atenți să nu vă rătăciți Când vă-ndreptați spre luminosul astru, Cercați să depistați greșitul unghi Pentru cerul meu și apa mării. Asemeni vouă, știu a iubi pământul. Iar voi goniți spre stâncile fatale, Încât ar fi posibil să mor făr'de folos. Dar să nu hohotiți nerod, crezând Că eu i-
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
pe care o semnalează (denunță?) G. Topârceanu, într-o scrisoare pe care i-o trimite lui Corneliu Moldovanu, președintele din acel moment al S.S.R. "Trei dintre ei - informa Topârceanu la centru - au expediat un soi de "apel" unora de aici, cercând să recruteze adepți în vederea înființării unui stat în stat al S.S.R.". Vin însă nenorociri mai mari, în anii celui de al doilea război mondial, cu alți scriitori morți pe front, cu abuzurile cenzurii, condamnate totuși, în ședință publică, de Șerban
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
AȘ Romă), 8. Claudio Marchisio (Juventus Torino), 5. Thiago Motta (Paris Saint-Germain), 18. Marco Parolo (FC Parma), 21. Andrea Pirlo (Juventus Torino), 23. Marco Verratti (Paris Saint-Germain); Atacanți: 9. Mario Balotelli (AC Milan), 10. Antonio Cassano (FC Parma), 11. Alessio Cerci (FC Torino), 17. Ciro Immobile (FC Torino), 22. Lorenzo Insigne (SSC Napoli). Programul întâlnirilor din grupa D este următorul: 14 iunie: Uruguay - Costă Rica, la Fortaleza, ora 22.00; 14 iunie: Anglia - Italia, la Manaus, ora 01.00; 19 iunie
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
-
parcă Râpa Morii se-nclină peste mine Și Radu Vodă însuși mă-ntoarce la icoane, Mă ține între dealuri, mă leagă de pământuri întinse, rourate, Și-ajung pe străzi, și caut, năuc, parcă pe drumul țării Cu Dumnezeu alături, cum cearcă să-mi arate O cale-a mântuirii, un loc al îndurării, Și sufletu-mi atârnă-n uimire ca un ciucur. Necunoscuți în juru-mi, eu însumi necunoscutul, În asfințit îmi caut, scăpat în unde, scutul Sub sălcii clătinate, alăturea de turnul
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
Acel râu trece p-o vale, pe câmpie, printre flori/ iar prin relele vieții e mai greu să te strecori". Sau: "A mea durere, trecut un arc/ ea nici crește, nici va scădea/ Și fericită, dulce uitare/ ce crezi că cearcă inima mea." Caracterizarea complexă a lui Mureșanu, "preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet", putea să-și tragă măcar substanța din exemplificările Elementelor de poetică pentru că unele fragmente din poezia autorului Răsunetului sunt semnate cu pseudonimul "Eremitul", pe care Eminescu îl
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
zor răpus de oboseala unei zile trecute. Reuși doar la a treia Încercare, deși omul ca orice cioban avea ceva simțuri treze pentru orice s-ar putea ivi fie că era zi ori noapte. — Ce-i, ce-i? Îl Întrebă cercând a reveni la realitate. Avea În căpușor ce să-i spună dar „bagajul” cât și emoția reduse dorința la doar două cuvinte: — Oi, afală! — Oi, oile afară? — Afală, afală! Într-o clipă omul crezând ca au scăpat oile, Își trase
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
convenite amical, dar și superficial, deopotrivă de compozitori și interpreți. Creația muzicală pare că a uitat povața lui Dimitrie Cantemir: "a lucrurilor știință nu din părere, ci chiar din arătare se naște, care după materia ce are, potrivirea formei înțelegerii cearcă". Iar ceea ce ni se pare cel mai îngrijorător este faptul că, de la forma fără fond din anumite muzici structuraliste, s-a ajuns, iată, la fondul fără forme din nu puține creații sonore avangardiste și post-avangardiste. Or, dacă slăbirea fondului reclamă
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
la biserică, de antropofagi etc." Alecsandri este restrictiv, reducînd fără explicații atît perioada de desfășurare a fenomenului ("de la 1839 pănă la 1845"), cît și grupurile care practicau duelul și motivele care le animau: Francezii și nemții formau două partide rivale, cercînd fiecare a lua pasul în societate și a face să predomine ideile țărilor în care-și primiră educația. Acea discordie da loc necontenit la o mulțime de neînțelegeri, de discuții, de provocări. Duelul era la ordinea zilei, încît, fără cît
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
în Dumnezeu NU trebuie să fie fără grijă, ci să aștepte totdeauna ispita, ca atunci când va veni să nu se mire și să nu se tulbure, ci să rabde cu mulțumire osteneala necazului și să înțeleagă ce zice cântând Proorocul: CEARCĂ-MĂ DOAMNE ȘI MĂ ISPITEȘTE (psalm 25,2). ÎNCEPUTUL VIRTUȚILOE E FRICA DE DUMNEZEU, IAR SFÂRȘITUL, DRAGOSTEA LUI. Începutul a tot binele este rațiunea făptuitoare și fapta rațională. De aceea nici fapta fără rațiune nu este bună, nici rațiunea care
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
Convorbiri, unde stau Venere și Madonă și Epigonii. Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, cîte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfîrșit să cercăm.” El nu avea, așadar, volumul său propriu, sau numere păstrate din „Convorbiri” cu poeziile sale. Răspunsul ei („Je suis très contente que tu veux șsic!ț éditer tes beaux vers...”), din 10 februarie, era cunoscut încă din 1905, fiind inclus
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Lacrimi înspumate ce tălăzuiau plaje lunare. Și, de necrezut, aerul din încăperile ce-l închideau - căpăta mai întîi o vîscozitate răcoroasă... Începînd să vălurească treptat, pînă își schimba consistența întrutotul. Cînd își aminteau de el să-l mai cerceteze și cercau să deschidă ușa, puhoaie de apă sărată dedeau năvală măturînd tot den cale. Îl găseau mai apoi, taman cum îl lăsaseră. În fotoliu, picior peste picior. Ușor distrat de la cele din jur de dragul vreunei cărț... Și nimeni nu putea spune
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
lungi de vară și-n fulgerele lor de-acum se-aude cu-ntârziere gândul meu teribil. Nici timpul n-ar fi dreapta lor măsură cum le apasă-n piatră, foi de aur, nici cei ce le vor scoate la lumină cercând să afle-n ele adevărul de care mie nici c-o să-mi mai pese. În umbra mea se împletiră umbre, și focuri mari s-au stins pe totdeauna, deasupra stă să-și verse vinul Cupa și Toaca parcă-ncepe iar
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
Sunt totul și nimic Minute,ceasuri,ani se duc. Prin vreme-n vreme vreau să fug Eternitatea s-o înving. Aș vrea,să am și veșnicia Neantului din Univers, Să pot reda cuvintelor,alt sens Și vieții,din granit,tăria. Cerca-voi să mă împac cu toate, Sa-ndrept ce se tot strâmba, Și am să mă rog la nori,să nu mai plângă Când gong final de sus va bate. Citește mai mult DE AȘ PUTEASunt totul și nimicMinute,ceasuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
mai mult DE AȘ PUTEASunt totul și nimicMinute,ceasuri,ani se duc.Prin vreme-n vreme vreau să fugEternitatea s-o inving.As vrea,să am și vesniciaNeantului din Univers,Să pot reda cuvintelor,alt sensSi vieții,din granit,taria.Cerca-voi să mă împac cu toate,Sa-ndrept ce se tot strâmba,Si am să mă rog la nori,să nu mai plangaCand gong final de sus va bate.... XIV. AGONIE ȘI EXTAZ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
un castelcu zidul pe-alocuri dărâmatde valul nestatornicîn țărmul lui bătând-un boț de humă arsăcu suflet prea miratde-atâta ritm ce bateîn trupul lui plăpând.Destinul ce mi-i datîl port cum se cuvineși-n Tine, Doamne, cautputerea și-alinareacăci pentru-ntregul cerce azi îmi aparținemi-ai dat în dar tăriade-a mă lupta cu mareaAcestei vieți în caream fost cândva sortităde-a bea din cupa plinăpelinul, dar și vin,iar de-am greșit vreodată,eu, oaia rătăcită,am regăsit lumina-ncuvântul tău blajin... VII. CÂND MARTIE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
un castel cu zidulpe-alocuri dărâmatde valul nestatornicîn țărmul lui bătând-un boț de humă arsăcu suflet prea miratde-atâta ritm ce bateîn trupul lui plăpând.Destinul ce mi-i datîl port cum se cuvineși-n Tine, Doamne,caut puterea și-alinareacăci pentru-ntregul cerce azi îmi aparținemi-ai dat în dar tăriade-a mă lupta cu mareaAcestei vieți în caream fost cândva sortităde-a bea din cupa plinăpelinul, dar și vin,iar de-am greșit vreodată,eu, oaia rătăcită,am regăsit lumina-ncuvântul tău blajin... XXIII. FEMEIA MUZĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
un proces corect, e de presupus că deține niște informații și documente care ar putea interesa o comisie ea însăși interesată de aflarea adevărului. Parte dintre aceste documente Șerban Alexianu le-a depus la Tribunal, măcar acestea să fi fost cerce tate de Comisia Wiesel. Această omisiune - după mine foarte gravă, dovedește, cel mai probabil, lipsa de interes pentru aflarea adevă rului, dovedește că Comisia Wiesel a știut dinainte la ce concluzii va trebui să ajungă și n-a mai pierdut
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
voievodul e bolnav, bătrîn și obosit. Își simte sfîrșitul aproape. Își cheamă boierii de sfat și le cere ca succesor pe Bogdan cel orb, fiul său, (porecla îi venea din privirea încrucișata a ochilor) și, în plus, supunerea către turci ("Cercați a îmblînzi sălbateca fiara prin o supunere de bunăvoie: liniștită apă stinge urgia focului. Cereți să vă lase a vă cîrmui după legile voastre, a trăi cu obiceiele voastre, a vorbi în limba voastră... Cereți să nu se atingă de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
altfel, niciodată nu e prea tîrziu. O dovedesc chiar porcii reîntrupați în oameni. Companioni ai lui Ulise, deci egalii lui. Sirenele au altă tactică. Te aneantizează, pur și simplu. De ce oare nu învață asta toți aceia care pleacă pentru a cerca rotundul lumii, fără să se lege bine, cu odgoane, de catarg? Calypso e prea subtilă și sofisticată. Ulise o părăsește, evitînd să fie părăsit. Pentru a merge înainte, treci, de regulă, pește cadavre. Sau așa se spune îndeobște. Cînd revii
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
nu ți-e dat de soarta, Prietena,ca pașnic stând , Tu să te ofilești curând Că jertfă-a pizmelor de rand ; În lumea-ți strâmta și deșarta , Între nepăsători , misei , Speranțe sterpe , teama vie , Tu , între ziduri reci și moarte , Cercând al patimilor greu Ai să te stingi , în rugi mereu , Deopotrivă de departe De oameni și de Dumnezeu O , nu ! Tu ,splendida ființă , O altfel de osânda ai ; Te-așteaptă-o altă suferință , Și altfel de-ncântări și trăi ; Tu lasă vechile
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
toată puterea cuvîntului", avînd "farmecul limbajului". În schimb, tabloul într-un act în versuri Uă noapte pe ruinele Tîrgoviștei de P. Grădișteanu, care conținea versuri ca acestea: "Două împreună/ Noi facil putem/ De ori ce furtună/ Să ne apărăm/ Să cercăm unire/ Aici e speranța/ Căci în desunire/ Nu cunoaștem viața?, sînt citate fără prea multe comentarii, întrucît "d. Grădișteanu e un om de spirit"10). De aici începe polemica lui Grădișteanu cu Convorbirile literare de la Iași. La București, devenit centrul
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Un limbaj pre-eminescian emană desuetudine: "Luna-i tristă și moroasă/ Decât ea mai trist sunt eu/ Tristă-i inima din mine/ Trist e suflețelul meu" (p. 26). Câte un crochiu stângaci, parcă de album sentimental, bate spre Alecu Văcărescu: "Am cercat o mândră floare/ Fruntea să mi-o încunun/ Și-am găsit o floare care/ N-ar mai fi ca să o spun.// Să-ndulcească-a mea privire/ Am cercat o blândă stea/ Și-am găsit, dar încă - două,/ Ochii la amanta
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
un crochiu stângaci, parcă de album sentimental, bate spre Alecu Văcărescu: "Am cercat o mândră floare/ Fruntea să mi-o încunun/ Și-am găsit o floare care/ N-ar mai fi ca să o spun.// Să-ndulcească-a mea privire/ Am cercat o blândă stea/ Și-am găsit, dar încă - două,/ Ochii la amanta mea" (p. 66). Impresia e de romanță ratată. Stilul consacrat al idilelor coșbuciene e departe. Surprinzătoare mi s-a părut marea extindere a unei poezii a durerii, cu
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
sănătate, balsam pentru frumusețe Fruct al dragostei și unirii dintre pământ și cer, în antichitate era considerată izvor al tuturor lucrurilor „A fost demult, spun oameni, un izvor Cu ape dulci, cu murmur etern, șopotitor; Și spun că toți viteji cercau acele ape, Căci cine bea din ele oricând putea să scape Din orice rău; bătrânii pe loc întinereau, Bolnavii se însănătoșeau, durerea trecea-n visuri, Plânsoarea-n bucurie. Și moartea trecea-n viață, căci apa era vie“ ( G. Coșbuc - „Izvor
Agenda2003-18-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280978_a_282307]
-
Infernul concentraționar din închisoarea Târgșor De mai mulți ani am asudat pe meterezele cerce tării ororilor totalitarismului, pentru a șterge praful uitării de pe fruntea unor simboluri ale demnității, împinse, cândva, într-o negură pe care nu o merită. Să nu uităm că, peste mirifica Românie au tropăit cu cizmele dictaturii proletare, fel de fel
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]