95 matches
-
vorba de cum trăiești, ci ce trăiești”, călăuzire care vine după îndemnul lăsat de unul dintre Stâlpii Bisericii lui Hristos, Sfanțul Maxim Mărturisitorul (+662): „Rugându-vă să faceți și să lucrați cele bune tuturor oamenilor cu luare aminte, si cu multă cercare, si făcându-vă tuturor toate, după cum are nevoie fiecare dintre voi”. (Arhimandrit Arsenie Papacioc-Singur Ortodoxia, Constantă, 205, p. 82, 96) Binecunoscutul istoric din Bremen-Germania, Viorel Român, clarifica lucrurile în simplitatea lor profundă: „România Tainica a lui Artur Silveștri refuză în
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
ca să ne înaprindem după tainică grăire. Brâncoveanu este dincolo de vremi, este în credința pe care doar Cuvântul întrupat o arată din iesle, iar lemnul, cu jertfa Mielului, o trece din veac în veac: Acolo, pe lemn vă întăriți, până când chinul cercării va trece,/ Până când ura fiarelor se va șterge,/ Iar lumina staulului va grăi despre prunc,/ Despre pruncul care grăiește-n negrăire călăului,/ Despre pruncul care mângâie chiar și fiara,/ Despre pruncul care zâmbește,/ Despre pruncul care ascultă ce părintele îi
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot ceea ce procură bunăstarea trupului. Această
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
adunând ca un câine din fărâmiturile ce au căzut de la masa acelor cunoscători și fericiți părinți, încercând să o lămuresc, am zis: Smerita cugetare este un har fără nume al sufletului, având un nume numai pentru cei ce au primit cercarea (experiența) ei. Ea este o bogăție negrăită; este numirea lui Dumnezeu și darul Lui. Căci zice: «Învățați de la Mine»; deci nu de la înger, nici de la om și nici de pe hârtie, ci «de la Mine» (Mt. 11, 29), adică din sălășluirea, din
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
vov jeanelas, Căci slăbiciunile ardeau Ka le bezăha thabonas În pieptul lui nepotolit. Ande lesko kolin bi-chailo'i. Viețuind în lume mare, Ande barea phuveate jivindoi, De slavă el s-a măgulit, Barimastar vo athavdino sas. În toate a făcut cercare, Savorănde zumav vo kărdeas Și cunoscându-le deșarte Thai chuche len jeanindoi Acum el s-a ascuns departe. Akana dures vo peș garadeas. Dar focul nu mult va fi stins, Tale e yag na but avela muli, Curând îl vom
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
vorba de cum trăiești, ci ce trăiești”, călăuzire care vine după îndemnul lăsat de unul dintre Stâlpii Bisericii lui Hristos, Sfanțul Maxim Mărturisitorul (+662): „Rugându-vă să faceți și să lucrați cele bune tuturor oamenilor cu luare aminte, si cu multă cercare, si făcându-vă tuturor toate, după cum are nevoie fiecare dintre voi”. Binecunoscutul istoric din Bremen-Germania, Viorel Român, clarifica lucrurile în simplitatea lor profundă: „România Tainica a lui Artur Silveștri refuză în mod categoric formele fără fond, care domină și astăzi
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
ca fiu al lui Dumnezeu (Antihrist), și va face semne și minuni; și pământul va fi dat în mâinile lui și va face lucruri nelegiuite, care nu s-au făcut niciodată din veac. Atunci va merge făptura oamenilor în focul cercării și se vor sminti mulți și vor pieri, iar cei care vor stărui în credința lor vor fi mântuiți. Atunci se vor arăta semnele adevărului; mai întâi semnul deschiderii cerului, apoi semnul glasului trâmbiței și al treilea, învierea morților ... Atunci
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222186.html [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot ceea ce procură bunăstarea trupului. Această
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de documente, București, 1982, p.266- 290; Gheorghe Cristea, Probleme ale modernizării agriculturii României (1864-1877), în “Studii și materiale de istorie modernă”, vol .VII, Editura Academiei, București, 1983, p.153-158; ș.a. 41 cauza tuturor relelor din partea locului și orice altă cercare spre ameliorare va ramâne vană până nu se va da un rezultat chestiunii căilor de comunicație”. Se propunea îmbunătățirea relației Tg-Jiu-Severin, arătându-se că “dacă nu este cu putiință a se face aceasta, din sumele enorme ce s-au contribuit
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
contraatac al infanteriei ușoare împotriva trupelor aeropurtate germane de la IJsselmonde s-a dovedit un eșec. Într-o perioadă scurtă de timp, parașutiștii germani au reușit să transforme podul de peste râul Noord într-o puternică poziție defensivă, imposibil de cucerit. În cercările repetate ale olandezilor de traversare a râului la bordul unor bărci a avut ca rezultat doar cucerirea unor capete de pod izolate. La 10:15, divizia de infanterie ușoară a primit ordinul să renunțe la forțarea cursului râului și să
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
însă, acțiunea acestor blindate a fost respinsă de bateriile antitnac al Batalionuli al 64-lea, din cadrul Diviziei a 4-a Panzer. În afară de aceste raiduri de mică amploare, Divizia a 2-a de infanterie motorizată nu a mai făcut nici o în cercare de atac împotriva Diviziei a 4-a Panzer. După prânz, Divizia a 4-a Panzer a declanșat atacul la Medorp. Sub focul încrucișat al bateriilor de atilerie franceze și germen, tancurile franceze au ocupat poziții în orașul abandonat și, manevrând
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
Locke, Rousseau, Montesquieu, Voltaire, dar și autori obscuri precum Sabatier de Castre. Ideile sale s-au răspândit mai mult prin corespondența sa și pamfletele sale politice. Dar a lăsat și anumite lucrări interesante, precum "Socotințele mele asupra meșteșugului ocârmuirii" sau "Cercare împotriva deiștilor și materialiștilor". Intenția sa a fost să construiască o teorie politică începând cu antropologia creștină a condiției firii. Sistemul politic este justificat de un procedeu precum „republica aristo-democratică”. Al doilea eseu, al cărui titlu este în mod evident
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
25 cm deasupra capacelor acestora. Cutiile se țin în apă 5..7 minute. Apariția unor bule de apă pe suprafața cutiei indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la termostat sau prin examenul bacteriologic. a)În cercarea la termostat : Jumătate din numărul cutiilor de probă , a căror ermeticitate a fost verificată se țin 6 zile într-un termostat la 37°C. Se lasă apoi să se răceacă la temperatura camerei și se examinează. Cutiile nu trebuie să
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
acest timp, desigur, aș fi putut face ocolul pământului, dar nu l-am făcut. Pământul, în schimb, de ciudă, s-a învârtit de multe ori în jurul meu, luându-mă, ironic, drept centru, pentru a mă face ridicol față de alte planete. Cercările i-au rămas zadarnice, însă, căci având o iremediabilă aversiune pentru vulgaritatea scandalurilor nocturne, m-am făcut totdeauna că nu-l văd, simulând conversații cu stâlpi sau statui. Dumnezeu, dacă există, trebuie să fi râs mult în barba lui de
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
scriere înalt simbolică, ficțiune și critică a ei”. În "Epistolia închinătoare" din 1812, autorul "Leonachi Dianeu" () îl ruga pe "Mitru Perea" (Petru Maior) să redacteze notele explicative necesare la "Țiganiada". Printre altele, autorul spunea: „m'am îndemnat a face o cercare: de s'ar putea face ș'în limba noastră, adică în cea romănească (căci a noastră, cea țigănească, nu se poate scrie și puțini o înțăleg) cevaș asemene; ș'am izvodit această poveste” și „să știi că fiind eu țigan
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
ceremonialul înmormântării ar reprezenta cauza dezordinii și momentul trebuie recuperat. Ca asupra identificării să nu planeze vreo suspiciune și ca ordinea să fie restaurată, oamenii verifică încă o dată ipoteza cum că nevasta lui Măruță ar fi vinovată: Atunci au făcut cercare. S-au dus la mormânt și au uns cu miere crucea. A doua zi, nici neam de miere. Spurcata venise și linsese tot. S-au dus atunci noaptea, cu armăsar alb. N-a fost chip să-l facă să treacă
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vei trece prin foc, el nu te va arde, și râurile nu vor trece peste tine (Is. 43, 2). Și acestea le-a lucrat credința de multe ori înaintea întregii zidiri. Chiar dacă s-ar fi dat cunoașterii putința să facă cercarea lor, nu s-ar fi convins. Pentru că mulți au intrat prin credință în foc și au înfrânt puterea arzătoare a focului și au trecut prin el nevătămați; și au călcat pe spatele mării și au ajuns la uscat. Și toate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai puternică și mai vrednică de slavă”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea a II-a, A treia convorbire cu părintele Cheremon, cap. XIV, 3, în PSB, vol. 57, p. 544) „Dar și credință neclintită câștigă cineva din încercări prin cercarea (experiența) ajutorului dumnezeiesc, pe care l-a primit de multe ori. Prin aceasta se face neînfricat și dobândește curaj din încercări și din deprinderea cea dobândită”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 48, în Filocalia..., vol. X, p. 251
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de a-l instrui pe fiul său, nu însă înainte de a-l avansa de la rangul de căminar la cel de comis. Îndepărtat din viața politică a Moldovei, T. intră în legătură cu cercurile diplomatice constantinopolitane, învață limba turcă, lucrează la scrierile filosofice Cercare împrotiva deiștilor și Zidire politicii întemeiată pe fire omului, traduce Les Ruines de Volney, sub titlul Sfărâmările sau Procetire asupra revoluțiilor împărățiilor, și o gramatică a limbii franceze de Charles Girault-Duvivier. După semnarea tratatului de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
economia di mercato e tecnica, più che per una ricognizione astratta, al fine di evidenziare în quale grado la reciprocă contaminazione abbia inciso sulla liberazione di tânta parte del pianeta da inveterați vincoli materiali e oppressioni autoritarie. Stimolante diventa dunque cercare di indagare i motivi per i quali tale liberazione non sia completă né sotto îl profilo geografico né sia arrivata a un punto di ulteriore maturazione laddove iniziata, în maniera da dispiegare la modernità come intreccio non coattivo di libertà
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
tempo muto. Non è utopia, perché l'utopia è una profezia debole, legată al pragmatismo, mentre la profezia è legată al realismo, è produzione di futuro. Tanto l'utopia è rassicurante, quanto la profezia perturbante 42. Laddove îl missionario deve cercare di conoscere, sondare, adattare la propria verità ai confini entro cui opera, per fare delle proprie parole (o delle proprie azioni) testo în un contesto adeguato (anche qualora ricorra alla violenza brută), e rimane pertanto portatore di un messaggio universale
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
o limbă neșlefuită - din Schiller (Mâna, Tânărul la pârâu), Hugo (Dimineața) și Lamartine (Lacul). André Chénier (din care a dat în românește Elegia a XXXVIII-a, sub titlul Lampa, și Idila a XII-a, Neera) era modelul său. În schimb, „cercările” sale (erotică și elegie) sunt prozaice și comune, nedesfăcute din formele greoaie ale poeziei secolului al XVIII-lea. Ruinelor Cetății Neamțu are un pronunțat caracter ocazional, lipsindu-i accentul meditativ pe care îl pune în joc motivul ruinelor. H. deplânge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
început (conștiința individuală, aceea a "inimii", căreia Kant nu-i acordă nici un credit în cunoașterea obiectivă). Cu sentimentul ferm că adevărul este în inimă, creierul nefiind decât lacheul ei, Eminescu pășește în felul său pe spiralatul drum al cunoașterii (al cercării cum zice el). Spre deosebire de Hegel, care absolutizează întregul, el crede în valoarea deosebită a Părții, contrar lui Kant care crede că la noumen, adică la esența supremă cognoscibilă prin rațiune, conștiința umană nu poate ajunge, el crede că numai conștiința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a principalelor însușiri pe care încearcă a le atinge poetul prin crearea de "ziceri elegante și armonioase" (subl. n.). Idealul rafinamentului artistic se împletește, în viziunea lui Asachi, cu rolul educativ pe care poezia îl îndeplinește "înaintându-mă cu această cercare, în deosebite feluri scrisă, doresc a îndemna pe iubitorii de poezie ca prin a lor talent să îndeplinează un ram atât de plăcut, carele spre bine va înrâuri asupra limbei și haractirul compatrioților"210 Plasarea actului artistic sub auspicii etice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
unor scriitori clasici este una lucidă și justă: "Clasicitatea o poate ajunge cineva la o nație mai întâi după ce aceeași are oarecare literatură, după ce limba sa e frământată și îmbogățită prin o mulțime de traduceri de-ale clasicilor și prin cercări numeroase de originaluri, apoi nația de la a cării fii se așteaptă clasicitatea nici nu poate să fie crudă, necultivată, nici să aibă o cultură scâlciată, nici să fie prea cultivată." Aceste rânduri atestă, printre altele, și conștientizarea stadiului incipient al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]