21 matches
-
grupuri vor face prezentări și demonstrații diverse privind diferite aspecte ale trecutului armatei române. Pentru prima dată la această manifestare va participa și asociația „Societas Milites Getae”, care va prezenta tehnici de luptă din vremea Renașterii, precum și Grupul de inițiativă cercetășesc „Dimitrie Țichindeal” din Arad. Acest grup va reconstitui un punct de prim-ajutor cercetășesc, aparținând Legiunii „Domnul Tudor”, din Tg. Jiu, din vremea Războiului cel Mare. Asociația „6 Dorobanți” va participa la această manifestare cu un stand care va recrea
Zilele Muzeului Militar Naţional – 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5315/zilele-muzeului-militar-national-2013 [Corola-blog/BlogPost/98169_a_99461]
-
Pentru prima dată la această manifestare va participa și asociația „Societas Milites Getae”, care va prezenta tehnici de luptă din vremea Renașterii, precum și Grupul de inițiativă cercetășesc „Dimitrie Țichindeal” din Arad. Acest grup va reconstitui un punct de prim-ajutor cercetășesc, aparținând Legiunii „Domnul Tudor”, din Tg. Jiu, din vremea Războiului cel Mare. Asociația „6 Dorobanți” va participa la această manifestare cu un stand care va recrea tabăra armatei române de la Calafat, din vremea Războiului de Independență (1877-78). La acest bivuac
Zilele Muzeului Militar Naţional – 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5315/zilele-muzeului-militar-national-2013 [Corola-blog/BlogPost/98169_a_99461]
-
1924), Turing Clubul României (1925-1947), asociației "Amicii Predealului" și al "Ski Club București". Este activ în viața Cercetășiei, fiind avansat de la comandant de centurie (Sinaia, 1920) la comandant de cohortă și legiune (București, 1929-1937). Participă la cursuri, conferințe si Jamboree cercetășești ținute în țară și în străinătate. În anul 1938 este numit Director al Educației Fizice și Sănătății. Participă la emisiunile radio "Ora Străjerilor". In paralel este comandant instructor al Centrului de Comandanți Străjeri de la Breaza. Între anii 1942-1944, sub comanda
Ioan Dem. Dimăncescu () [Corola-website/Science/319567_a_320896]
-
anii 1942-1944, sub comanda generalului Emil Pălăngeanu, coordonează Centrul de la Breaza al organizației paramilitare Munca Tineretului Român (MTR). De-a lungul carierei a fost decorat cu Virtutea Militară, British War Medal, Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918, Furajera "Mihai Viteazu", Virtutea Cercetășească și alte decorații militare, sportive sau culturale. În semn de recunoaștere pentru activitatea desfășurată, Centrul Local "Dimăncescu" - București i-a preluat numele. Centrele locale compun structura teritorială a Organizației Naționale „Cercetașii României” (ONCR) în noua structură organizatorică de după 1991.
Ioan Dem. Dimăncescu () [Corola-website/Science/319567_a_320896]
-
elibereze un surplus important de combatanți pentru prima linie și au contribuit la menținerea unor activități vitale în spatele frontului, pe toată durata ostilităților. Ca o recunoaștere a acestui rol, în anul 1928 ia ființă "“Asociația Cercetașii din răsboiul 1916-1919”". Activitățile cercetășești se reorganizează dupa război (1919-1923). Asociația cuprinde acum și cercetașii din Transilvania (patrule de cercetași români apăruseră la Brașov și Blaj încă din 1913), Basarabia și Bucovina. O delegație de 58 de cercetași, sub conducerea prof. univ. Gh. M. Murgoci
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Internațional al Cercetășiei (WSB). România marchează această jamboree printr-o premieră mondială, fiind prima țară care editează o serie filatelică cu ocazia unui astfel de eveniment. De-a lungul anilor, Asociația "Cercetașii României" va emite un număr mare de însemne cercetășești. Cea mai importantă distincție a fost "Virtutea Cercetășescă". Incepând cu anul 1934 se înființează ""Oficiul pentru Educația Tineretului Român"" (OETR). Tinerii de ambele sexe între 7 și 18 ani (baieții) / 21 ani (fetele) făceau parte din "Straja Țării", compusă din
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
zilei de 3/5 mai 1848 organizate la Blaj, în fruntea a 120 de elevi. Similar, a condus la București opt elevi la un concurs organizat de Societatea științifică literară „Tinerimea Română”. Pentru meritele sale a fost decorat cu „Virtutea cercetășească”. În paralel a predat cursuri la Școala tehnică de aviație din Mediaș și a fost președintele Despărțământului local al Uniunii foștilor voluntari. În toamna anului 1923, Liviu Florianu a fost detașat la Racovița, unde a preluat conducerea Școlii inferioare de
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
retras în Moldova, și ea a fost mutată pe rând în spitalele din Craiova, București și în cele din urmă, Iași. Pentru aceste fapte de arme a fost decorată în martie 1917 mai întâi de organizația de cercetași cu „Virtutea cercetășească” de aur, iar apoi prin decret regal cu „Virtutea militară” clasa a II-a. A fost vizitată personal de regina Maria care i-a conferit decorația și a înaintat-o în gradul de sublocotenent. Întâlnirile sale cu familia regală au
Ecaterina Teodoroiu () [Corola-website/Science/306341_a_307670]
-
creștere; în 1922 a avut loc un festival național în Praga, pentru a sărbători zece ani de la începutul cercetășiei. După război, asociațiile diferite au format Federația Cercetașilor și Ghidelor din Cehoslovacia, devenind apoi membri fondatori al Organizației Mondiale a Mișcării Cercetășești, Svojsík fiind ales ca membru al Comisiei Mondiale. Înainte de al doilea război mondial, Junák era pe locul trei la nivel european și pe locul șapte la nivel mondial, privind numărul de membri; în 1936 erau deja 70000 de cercetași în
Junák () [Corola-website/Science/329928_a_331257]
-
spera o alta pe măsura tragediilor trăite. Am mai citit în anii din urmă prin diverse publicații franțuzești niscaiva articole în care Camus era disprețuit tocmai pentru preocupările lui etice: autorii aceia îl taxau de „boy-scout” și-i atribuiau morala „cercetășească” a „facerii de bine” („B.A.” = bonnes actions). Autorii aceia, promotorii literaturii „obiectale” și criticii „structurale”, înlăturând cu aplicație conștiința umană și crizele ei, bineînțeles că nu au nimic în comun cu Camus (și cu nici o conștiință gânditoare). Acești autori
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de colegii de clasă, a vizitat Expoziția-Târg „Munca noastră românească”, realizată de Liga Națională a Femeilor Creștine. 5 iulie. Mihai termină clasa a II-a de liceu (clasa a VI-a, azi). Joi, 26 iulie. Regele ia parte la jamboreea cercetășească de la Mamaia. Cu acest prilej, cpt. E. Butunoiu din Cohorta Bârlad a oferit regelui, pentru Voievodul Mihai „o casetă secretă, lucrată în sculptură și pirogravură de cercetașii cohortei”. Duminică, 12 august. După amiază. Mihai s-a întors în țară cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în organizarea și îndrumarea tinerilor, împărțirea insignelor, gradelor și fanioanelor (ora 915 - 1015). Apoi, pe stadionul ONEF, au avut loc demonstrații și au fost prezentate expoziții cu realizări ale tinerilor. Seara s-a desfășurat retragerea cu torțe și o șezătoare cercetășească cu specific național pronunțat. Mihai a fost prezent la aceste ceremonii. În 1935 s-a creat o unitate a Străjii Țării și la Școala Palatină, elevii continuând să facă parte și din organizația de cercetași. Marele Voievod Mihai va participa
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
regal cu elevii Școlii Palatine a plecat spre Hotin. Comandantul Cohortei „Luca Arbore” (din Rădăuți?) a luat inițiativa de a sădi un pom și a ridica o piatră monumentală într-o poiană de lângă mânăstirea Putna, unde Mihai a trăit viața cercetășească în tabără. În cadrul unei mari serbări cercetășești și arcășești urma ca această poiană să fie botezată cu numele Voievodului Mihai. Luni, 29 iunie. Trebuia să înceapă examenele de sfârșit de an școlar (de capacitate) ale clasei voievodului Mihai. Întrucât Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
spre Hotin. Comandantul Cohortei „Luca Arbore” (din Rădăuți?) a luat inițiativa de a sădi un pom și a ridica o piatră monumentală într-o poiană de lângă mânăstirea Putna, unde Mihai a trăit viața cercetășească în tabără. În cadrul unei mari serbări cercetășești și arcășești urma ca această poiană să fie botezată cu numele Voievodului Mihai. Luni, 29 iunie. Trebuia să înceapă examenele de sfârșit de an școlar (de capacitate) ale clasei voievodului Mihai. Întrucât Mihai era ușor suferind, examenele au fost amânate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
biblic și un cuvânt din partea Bisericii, prezentat de către părintele Nae Popescu; deviza străjerului cercetaș, crezul străjerilor, imnul străjeresc, învestirea și depunerea făgăduinței de către un străjer-cercetaș din grupa lui Mihai, căruia Marele Străjer i-a acordat cravata și insigna străjerească și cercetășească. T. Sidorovici a citit ordinele de zi de acordare a stelelor de vechime, de acordare a gradului de străjer-cercetaș și a gradului de șef de cuib lui Mihai și colegilor săi. Marele Străjer a predat fiecăruia pe rând stelele de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fi o “mișcare”, cercetășia a fost o “metodă”. Cum cercetășia nu se face de unul singur, ci numai în grup, metoda constă, înainte de orice, în a exercita influența educativă nu direct, ci prin mijlocirea acelui mediu educativ care este grupul cercetășesc. De regulă, educatorul adresează cerințele, informațiile, propunerile sau sugestiile asociației prin contactul său cu șefii de patrulă. El nu impune și nu se substituie sfatului șefilor de patrulă, dar aduce argumente convingătoare, însoțite de competența și experiența sa. El nu
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La acest ultim popas, pe melodia ”Ștefan cel Mare” executată de ”Cantata Basarabiei”, tinerii într-o impecabilă ordine cercetășească au subscris la ” Legea Cercetașului ” și la angajamentul ” Gata la datorie ” (prof. Maria Diaconu). 30 martie. Filiala ”Ginta Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la întoarcerea din excursia făcută la Alba-Iulia și Piatra-Neamț (prof. V.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La acest ultim popas, pe melodia ”Ștefan cel Mare” executată de ”Cantata Basarabiei”, tinerii Într-o impecabilă ordine cercetășească au subscris la ” Legea Cercetașului ” și la angajamentul ” Gata la datorie ” (prof. Maria Diaconu). 30 martie. Filiala ”Ginta Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la Întoarcerea din excursia făcută la Alba-Iulia și Piatra-Neamț (prof. V.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
amploare la începutul secolului XX, cuprinzând și alte continente. Primul grup de cercetași români apare în 1913, iar un an mai târziu se înființează Asociația Cercetașii României; peste 8 ani asociația a devenit membru fondator al Organizației Mondiale a Mișcării Cercetășești. Asociația a fost desființată în 1938, pentru a renaște în 1990 cu denumirea Organizația Națională „Cercetașii României“. C. V. Noaptea mirifică a Sânzienelor l Bal de caritate pentru satele timișene În noaptea în care se deschid cerurile și animalele prind glas
Agenda2005-25-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283834_a_285163]
-
Restaurația a fost sărbătorită și la Timișoara, după cum relata „Înfrățirea“ din 15 iunie, la „stadionul de lângă Școala politehnică”. Dimineață, la ora 8, aici se adunaseră elevii și elevele școlilor primare și secundare, cercetașii, străjerii și premilitarii „în vederea depunerii noului jurământ cercetășesc“. Erau prezenți: generalul Bunescu, comandantul Diviziei I Infanterie, prefectul Dimitrie Nistor, T. Catalin, prim ajutor de primar, Sabin Evuțian, inspector școlar șef. Serviciul religios a fost oficiat de dr. Patrichie Țiucra, protopop; a participat corul catedralei. Au urmat „exerciții de
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
Iar oamenii se simțeau mai întăriți în necazurile lor și aveau încredere în destinul patriei lor. Acolo, în spital, tânăra eroină a devenit repede cunoscută și apreciată. Cu toate că faptele ei de arme fuseseră deja răsplătite cu medalia de aur „Virtutea Cercetășească”, iar la 10 martie 1917 cu medalia „Virtutea Militară”, fiind totodată înaintată la gradul de sublocotenent, fata din Vădeni a rămas la fel de modestă și de prietenoasă. Ea nu socotea că a făcut „minuni de vitejie”. - Eu am vrut
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]