5,264 matches
-
erori admise la nivelul unor instituții financiar-bancare și de drept, care au cauzat această stare de revoltă și de incertitudine. Funcționarii și demnitarii care au administrat treburile statului cu rea-voință sau cu neglijență trebuie să-și prezinte demisia. Ei trebuie cercetați și trași la răspundere. Președintele constată că pe langă instabilitatea din regiune, embargourile comerciale la care este supusă țara noastră, există și alte provocări la adresa securității noastre: urmărim activizarea forțelor revanșarde, neo-sovietice, care doresc să profite de situația creată pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
permitem să afirmăm care ne pare cea mai fundamentată științific, decât arătând elementele care ne-au condus la această concluzie." Tristan se aliniază astfel la concepția curentă a obiectivității monografice, prin care intervenția personală este limitată la maximum, iar faptele cercetate sunt luminate mai mult din interior (desigur, un asemenea ideal își are riscurile și iluziile sale). în cazul autorului nostru, generalitatea unei atari tendințe este particularizată, desigur, prin tonul de catedră pe care și-l recunoaște de la bun început. Cartea
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
ca și prin alte așa-zise institute de sondare a opiniei publice, s-a indus și se poate induce absolut orice. Și asta - culmea nerușinării! - pe banii cetățeanului ce urmează a fi dus de nas. Să facem un mic test: cercetați sondajele de opinie din ultimii doi ani și vă asigur că veți ajunge la concluzii cât se poate de interesante. Veți observa contradicții uluitoare între ceea ce crede românul despre corupție și felul inept în care același român se repede să
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
astfel mai bine în valoare contribuția proprie la cunoașterea operei bengesciene, pe care nu doar a editat-o, îngrijind-o filologic, dar a și interpretat-o critic. Avem de-a face cu o critică tipică de reconstituire a lumii operei cercetate, a temelor, a situațiilor, a figurilor umane care populează scrierile bengesciene, nuvelele, romanele, teatrul (acesta prea puțin cunoscut), reconstituire conectată și la aspecte biografice sau la elemente de context istorico-social. Un roman cum este Balaurul, care valorifică o experiență personală
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
autoarea îi dedică un întreg capitol, e, din acest punct de vedere, cît se poate de tentantă. O piesă de greutate a cărții e ultimul capitol și mai ales secțiunea finală, care se oprește asupra unui gen interesant și puțin cercetat - narațiunile personale. Cele analizate aici sînt, evident, narațiuni despre naștere. Pitorești și expresive, așa că lectura lor merită atenție sporită. Analiza e una convingătoare, ce îmbină farmecul arhaic al culturii tradiționale cu o pătrunzătoare înțelegere a teoriilor antropologice asupra sacrului. E
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
a vieții cât și a operei, impresionează prin subliniatul sentiment al concretului. Orice afirmație, orice observație, orice relație exprimă aprofundarea unui impresionant material investigat. Totul își găsește reflectare în documentul propriu-zis, de oriunde ar veni: arhive, cărți, ziare ale timpului cercetat, critica de specialitate a timpului actual. Corespunzând întrutotul normelor știute, Notele sunt însoțite de observații legate direct de text, intervenții cum sunt cele ale lui G. Călinescu și T. Vianu aducând un plus de valoare cunoașterii. Necesar pentru înțelegerea textului
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
sînt tratate în deobște cu deosebită grijă, ceea ce nu ne scutește ca la unele să avem nedumeriri, de ex. la tabù nu înțelegem de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
pe regizorii care i-au pus în scenă piesele. Mai mult decît un armistițiu, spectacolul (provocator) este o formă, una dintre cele posibile și probabile, a unei armonii cu autorul, a unei înțelegeri tacite în urma căreia textul se lasă analizat, cercetat, interogat și, de ce nu, posedat. Nu de mult, am văzut la Teatrul Maghiar din Timișoara consecința tipului de înțelegere mai sus evocat: Lecția în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, în spațiul scenografic gîndit memorabil de Adriana Grand
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
un domeniu în genere instructiv și adesea amuzant. Dacă numele de persoană sînt mai ușor de studiat, prin abundența și accesibilitatea lor în sfera socială, diverse nume proprii din zona experiențelor personale sînt mai puțin comunicate și deci mai puțin cercetate. N-a fost, din cîte știu, întreprinsă o investigație sistematică (de exemplu, sub forma unui Mic Atlas Lingvistic) a numelor de jucării, dintre care cele atribuite spontan de posesori - copii și părinți - sînt infinit mai interesante decît cele comerciale, propuse
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
în colaborare cu Dan Dediu), metodele ei de lucru s-au sincronizat cu demersurile actuale din muzicologia internațională și românească. Experiența aceasta, îmbogățită de lecturi și audiții de muzică nouă, se regăsește și în Muzica românească între 1944-2000. Aprecierea creației cercetate se întemeiază deopotrivă pe o perspectivă muzicologică europeană și pe o cunoaștere dinlăuntru a culturii autohtone. Obiectivitatea și subiectivitatea actului critic se împletesc aici și se echilibrează. Comentariile se sprijină pe surse istorice sigure, riguros consemnate. Textul se menține la
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
2006) este publicată secvența a șaptea a "Documentarului", referitoare la perioada 1962-1971. Recapitularea nu este exhaustivă, ci selectivă, bineînțeles, autorul scoțând în evidență, prin succinte comentarii însoțitoare, ceea ce crede că a fost mai interesant în revistă în segmentul de timp cercetat. Din păcate, discernământul istorico-literar al autorului nu funcționează peste tot impecabil și se întâmplă să minimalizeze tocmai texte cu adevărat importante apărute în revistă. Notează, de pildă, că în mai multe numere din 1963, în Viața Românească s-a "discutat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
la scris decît să scrie la comandă. Mizeria care nu se aude, nu atrage atenția asupra ei, mizeria vieții minate de foame, de boală, de singurătate, uneori de bătrînețe, mereu de teamă și de disperare". "Mizerie", să recunoaștem, încă insuficient cercetată, insuficient conștientizată la treapta unei istorii literare în care petele albe alternează cu complezența circumstanțelor atenuante pentru indenegabilii vinovați... Odată cu scrierile Lenei Constante și Oanei Orlea (născută Cantacuzino), luăm cunoștință de "experiența carcerală" a scriitorului român. Legenda marxistă ce pretindea
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
inconștientă a răului comis în vremea comunismului și că, prin mărturisirea păcatului, încerca să-și ispășească vina. Nu cred că astfel de argumente pot fi invocate în legătură cu Dan Voiculescu. Agresivitatea, aroganța și felul jignitor în care a cerut să fie cercetate noile dosare scoase din ghearele Securității sugerează două lucruri: ori că personajul mergea la cacialmaua absolută, ori că avea asigurări că probele referitoare la activitatea sa de turnător au dispărut. În oricare din situații, e evident că șeful "conservator" are
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții Părinți. Categoria tinde să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
codanei Cu sîni rodiți odată la timpuri optsprezece; Poeților horticoli, să-și desfăteze anii, Le las grădini exacte și sere și ghivece. Eu merg pieziș pe cîmpuri la tufa de ciuline Să-mpart cu ea mîndria de-a nu fi cercetată: Păzită între suliți ca marile regine, Voi fi țeposul mire din visu-i lung de fată. Nuntași ne fie sgrițpori cu ochii de jeratic Si țiuie un crivăț subțire-n zimții lor, Rotească pajeri negre asupră-ne iernatic, Vuiască vînăt veacul
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
Liliana Ursu Ghimpele de foc Ghimpele de foc din grădina din Balcani, arbustul dintre tăcerea apuseană a arborelui cu lalele, cel mereu cercetat de albine și de o ploaie de aur și tăcerea răsăriteană a cedrului din Liban mereu cercetat de mirese dar și de cei ce vor tocmi Crucea acest ghimpe de foc, acum în marele și Sfânt Post picură sânge. Anatolia
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
ce faci și nu-ți mai aduce nimic. Afară ninge. Fără anvergură. Pe toate canalele aceeași imagine. Saddam bătrîn, cu o claie enormă de păr, cu o barbă lungă, albă, căutat ca un cal de vînzare în gură, măsurat craniul, cercetată forma...Alături, fotografia din luna mai, plină de bărbăție sfidătoare. Amîndouă ipostazele îl compun, îl alcătuiesc. Și totuși, un dictator ca și ninsoarea din acest mijloc de decembrie. Fără anvergură. Hitler, Goering și-au pus pastila în gură, au preferat
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
formei, care să favorizeze anumite numerale. Oricum, relativ moderată (în comparație cu sutele de mii sau milioanele) și aparent precisă, seria popular-familiară pare a se fi specializat pentru conotații negative și ironice, sugerînd o stare de iritare, agasare sau exasperare. Ar merita cercetate mai în amănunțime și preferințele pentru alte cifre mari: șaptezeci de mii ("niște pagini mai serioase care să nu mă trimită în șaptezeci de mii de părți!", price.ro), o sută de mii ("acum mă felicit de 100 de mii
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
august 1944. Chiar dacă prohibițiile nu mai erau atât de puternice pentru admiterea în învățământul superior, totuși pentru drept, filozofie și istorie, ca să nu mai vorbesc de Academia Ștefan Gheorghiu, adică științele politice, mai întâi trebuia aprobat dosarul. Toată perioada trebuie cercetată în spirit academic. Nici până azi nu s-a realizat nici măcar o schiță de studiu pentru valul de exmatriculări consecutive revoluției din Ungaria 1956, de pildă. Rândurile de față s-au vrut doar un palid memento și un îndemn pentru
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
zona 25?" (sfera.ev.ro), "cînd dracu iera să-ți spui?" (amza), făcîndu-se ușor trecerea spre simple exclamații de surpriză, neîncredere, indignare, reproș: cum dracu! și mai ales ce dracu! - "mă, cum dracu?" (friends.3x.ro); Ce dracu', măi băieți... cercetați, cercetați..." (ziare.ro); "Ce draq măi, nu ai simțul umorului!" (daciaclub.ro); Atîtaaa domne', ce dracu! Păi te mint io!" (ziar.clubromantic.ro). (Ca de obicei, am introdus în citate semnele diacritice și uneori și pe cele de punctuație, pentru
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
25?" (sfera.ev.ro), "cînd dracu iera să-ți spui?" (amza), făcîndu-se ușor trecerea spre simple exclamații de surpriză, neîncredere, indignare, reproș: cum dracu! și mai ales ce dracu! - "mă, cum dracu?" (friends.3x.ro); Ce dracu', măi băieți... cercetați, cercetați..." (ziare.ro); "Ce draq măi, nu ai simțul umorului!" (daciaclub.ro); Atîtaaa domne', ce dracu! Păi te mint io!" (ziar.clubromantic.ro). (Ca de obicei, am introdus în citate semnele diacritice și uneori și pe cele de punctuație, pentru a
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
știe, al Divinului critic, d-sa e mînat de impulsul ,demitizării" atît de departe, încît, neoprindu-se la ,compromisurile politice" ale autorului Principiilor de estetică, pune la îndoială ,substanța efectivă" a operei acestuia (cu excepția aripei romanești), ,Ťadevărurileť ei mai puțin cercetate": ,în ce mă privește, cu titlu strict personal, am avut foarte acut sentimentul că opera lui G. Călinescu, mai precis sectorul ei critic, are un prestigiu hipertrofiat, neacoperit decît parțial de realitatea textelor și aflat - pe de altă parte - într-
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
Strînse o dată și încă o dată, luptînd manual împotriva spasmului. Nu-i păsa cît de ridicol arată. "Poliția" descoperea o mulțime de lucruri bune de furat în bagaje. Geanta lui Chip fu golită pe pămîntul acoperit cu zăpadă și obiectele dinăuntru cercetate. Îi urmări, împreună cu Gitanas, pe "polițiștii" care sfîșiau tapiseria Fordului și desfăceau podeaua, descoperind rezerva de bani și de țigări a lui Gitanas. - Care e, exact, pretextul aici? întrebă Chip, încă tremurînd violent, dar cîștigînd bătălia cu adevărat importantă. - Sîntem
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
știe, al Divinului critic, d-sa e mînat de impulsul "demitizării" atît de departe, încît, neoprindu-se la "compromisurile politice" ale autorului Principiilor de estetică, pune la îndoială "substanța efectivă" a operei acestuia (cu excepția aripei romanești), "Ťadevărurileť ei mai puțin cercetate": "în ce mă privește, cu titlu strict personal, am avut foarte acut sentimentul că opera lui G. Călinescu, mai precis sectorul ei critic, are un prestigiu hipertrofiat, neacoperit decît parțial de realitatea textelor și aflat - pe de altă parte - într-
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
oră de la domiciliu lăsându-l pe }uculescu singur cu cele o sută de fotografii. Nestingherit, pictorul a avut tot răgazul să-și facă o idee despre teancul de falsuri, mărturisindu-mi asentimentul său că nouăzeci dintre ele, reproduse în fotografiile cercetate, nu-i puteau fi atribuite lui Andreescu. Discuția începe sub cele mai bune auspicii - i-am spus eu, vădit bucuros - dacă 90% întrunesc opinia noastră comună!" }uculescu însă a exclamat: "Aaa, nu! Astea 90 se vede de la o poștă că
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]