93 matches
-
putea-o dovedi, în aceeași perioadă (pe la jumătatea secolului al XIX-lea, deci înainte de obținerea independenței politice), folosirea sa în poezie, cu scop ornamental, în ciclul lui Bolintineanu Florile Bosforului. Poeziile cuprind elemente lexicale turcești folosite ca exotisme - caic, caigi, cerchez, dalga, feregea, genfez, hanima, hurioară, iașmac, kiahiul etc., la care se adaugă numeroase nume proprii; elementele turcești umplu uneori strofe întregi. Faptul că lexicul turcesc evocă un orientalism cu modele occidentale (Victor Hugo) e un bun exemplu de detașare estetică
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
o melodie nouă cu materialul deja familiar cititorilor. Singurele pete de culoare - cîteva turcisme pentru crearea atmosferei de basm oriental, basm în care peisajul și obiectele vor fi receptate sub regim pur ornamental: „Feregeaua-i se-mlădie Pe kiahiul, bogat cerchez, Cu dalga de selemie, Cu șalvari largi de gianfez. Cînd Esmé umblă prin casă, Coamele-i de talpe trec, Și-ntr-o mie cozi le lasă P-al ei sîrmali-elec” (Esmé, Florile Bosforului). Senzualitatea triumfătoare nu se ascunde și nu
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
limba râma, Nicaragua, (astăzi la distanță de 2000 km). În idiomul bribri „câine“ e chichi, care este exact chichi „luna“ în limba kuna, idiom tot chibcha, ca și bribri, dar a se vedea și jebero kiki „soare“. Comparați și kabardinul (cerchez, Caucaz) ha „câine“ cu ha „soare“ în sanscrita cu xa „câine“ în haida (limba indiană din Canada). Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografica: THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG Originea limbajului. Câine / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
în limbile jê din Brazilia și badi în cashinahua; kuthi = kut-i „a sări“ în tamil < kot „soare“ în melaneziana, în manty pe Obi, kath „soare“ în etrusca, kuat în kamaiura (nordul Braziliei); mong. degüli, dülle „a sări“ par asemănătoare cu cerchezul daga „soare“ (Caucaz), respectiv cu albanezul diell,; tot în mongola mai e üsür „leap“ (< sur „soare“?) Eskimo nangivok „el sare“ se compară cu nange „soare“ în limba fula (Senegambia, Guineea, Camerun, Sudan). Dere „a sări“ în hausa e apropiat de
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
khasi, mânc. bira ~ beru într-o limbă din India, kur „rău“ în budukh (Caucaz) cf. khur „soare“ în iraniene = kur = kira în persana, de aici și verbul curg. La samoezi situația e următoarea: în enets daha „rău“ cf. daga „soare“ cerchez (Caucaz), nganasan bikažää „rău“ seamănă cu Bicaz al nostru, Ozana lui Creangă cea frumos curgătoare se aseamănă cu tătarul özen „rău“. Japonezii numesc râul kawa comparabil, după noi, cu kawle „soare“ în bamana (Mâli) și mai ales cu kawe „astrul
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
între planul real și cel imaginar, Șeful sectorului suflete e o comedie duioasă, în descendența lui Mihail Sebastian. Profesorul Miroiu se numește aici Gore, este meteorolog și la fel de timid înaintea farmecului feminin. „Șeful” ar fi, la rându-i, un alt Cerchez, gata oricând să jongleze cu aforisme și paradoxuri debitate cu aplomb. Obsesia dramaturgului e de a avea replică, cât mai deșteaptă și subțire. În Noaptea e un sfetnic bun e vorba de dramă. Drama este a inginerului Anatol, om cu
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
ce se refugiaseră pe malul stâng al Dunării și a colonizat, în timpul războiului Crimeii și în anii următori, tătari originari din Bugeac și Crimeea 147. După încheierea războiului Crimeii în Imperiul Otoman și, implicit, în Dobrogea, s-au așezat numeroși cerchezi, musulmani originari din Caucaz. Cerchezii s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată de către ei fiind Slava Cercheză unde s-au stabilit 500 de familii. Alte așezări cercheze s-au întemeiat la: Armutlia (Perii), Ortachioi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stâng al Dunării și a colonizat, în timpul războiului Crimeii și în anii următori, tătari originari din Bugeac și Crimeea 147. După încheierea războiului Crimeii în Imperiul Otoman și, implicit, în Dobrogea, s-au așezat numeroși cerchezi, musulmani originari din Caucaz. Cerchezii s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată de către ei fiind Slava Cercheză unde s-au stabilit 500 de familii. Alte așezări cercheze s-au întemeiat la: Armutlia (Perii), Ortachioi (Horea), Canlî-Bugeac, Camber, Isaccea 148
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată de către ei fiind Slava Cercheză unde s-au stabilit 500 de familii. Alte așezări cercheze s-au întemeiat la: Armutlia (Perii), Ortachioi (Horea), Canlî-Bugeac, Camber, Isaccea 148. Cerchezii au contribuit financiar la construcția, în 1870, la Tulcea: a clădirii Konak-ului (sediul administrației otomane a sangeacului Tulcea), a geamiei mari, a unui liceu, precum și la construcția unei școli și a unui konak la Măcin 149. Cerchezii au devenit temuți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Camber, Isaccea 148. Cerchezii au contribuit financiar la construcția, în 1870, la Tulcea: a clădirii Konak-ului (sediul administrației otomane a sangeacului Tulcea), a geamiei mari, a unui liceu, precum și la construcția unei școli și a unui konak la Măcin 149. Cerchezii au devenit temuți de către locuitorii pașnici ai Dobrogei din cauza repetatelor jafuri, devenind celebri prin cruzimile comise în timpul războiului din 1877-1878. Din această cauză, la congresul de pace de la Berlin, s-a decis interzicerea revenirii lor în teritoriile europene ale Imperiului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
reședința sangeacului cu același nume, au luat măsuri de intimidare a populației locale pentru a evita eventuale răzvrătiri și au solicitat trimiterea în regiune a unor noi unități militare otomane 211. Autoritățile otomane din Tulcea au apelat și la intervenția cerchezilor, cunoscuți pentru devotamentul lor față de sultan. Aceștia incendiau casele creștinilor, comiteau jafuri și crime. Referindu-se la toate acestea, reprezentantul României la Tulcea, A. Stoianovici, informa într-un raport din 10 mai 1876, că cerchezilor "li s-ar fi distribuit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au apelat și la intervenția cerchezilor, cunoscuți pentru devotamentul lor față de sultan. Aceștia incendiau casele creștinilor, comiteau jafuri și crime. Referindu-se la toate acestea, reprezentantul României la Tulcea, A. Stoianovici, informa într-un raport din 10 mai 1876, că cerchezilor "li s-ar fi distribuit în secret și armele necesare"212. În decembrie 1876 au sosit în Dobrogea noi unități militare otomane sub comanda lui Ali Riza Pașa. Trupele otomane au debarcat la Constanța și au fost dislocate la: Măcin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înlocuirea lui Sayd Pașa cu Fahri Bei. Urmare a acestui incident, numeroase familii înstărite din Tulcea au părăsit orașul, unele refugiindu-se la: Galați, Brăila, Ismail, dar și la Constantinopol sau Viena 216. Ulterior, pe 8 și 9 iunie 1877 cerchezii au pătruns în Tulcea, au incendiat prăvălii, au jefuit și ucis populația creștină 217. Cu toate aceste încercări de intimidare inițiate de otomani, după ce trupele ruse trec Dunărea în Dobrogea în zona Azaclău-Ghecet, guvernatorul otoman, Fahri Bei, se retrage, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașului, care i-au asigurat protecția 219. Anterior debarcării din zona Azaclău-Ghecet, pentru a-i deruta pe turci, comandamentul rus procedase la desfășurarea unor forțe importante în apropierea: Tulcei, Isaccei și Hârșovei 220. În timpul retragerii din Dobrogea soldații turci și cerchezii s-au dedat la distrugeri și jafuri. Acest fapt este menționat, în momentul revenirii la Tulcea, de A. Stoianovici. La 3 iulie 1877 acesta raporta la București că a găsit orașul "într-o mâhnire adâncă din cauza jafurilor ce au lăsat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
două comunități s-a accentuat. Astfel, în iarna anilor 1878-1879, autoritățile române au fost nevoite să găsească soluții pentru asigurarea unor locuințe pentru cei reveniți în Dobrogea. O soluție găsită de către acestea a fost instalarea creștinilor pe "pământurile abandonate de cerchezi", care nu au mai revenit în Dobrogea după încheierea războiului din 1877-1878528. Urmare a eforturilor depuse de către prefectul județului Constanța pentru dezvoltarea învățământului și îmbogățirea vieții culturale s-a reușit ca orașul Constanța să beneficieze încă din primii ani ai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de locuitori recenzați în septembrie 1877 în cazalele: Tulcea, Babadag, Hârșova, Constanța și Medgidia, 51 400 (31,1%) erau ruși și bulgari, 43 300 tătari (26,2%), 28 500 români (17, 2%), 22 500 turci (13,8%) și 6 720 cerchezi (4,1%)701. În concluzie, procentul de 31,1% menționat pentru populația rusă și bulgară din Dobrogea era comparabil cu cei 32% cât reprezentau locuitorii ruși și bulgari recenzați în timpul recensământului românesc din anul 1880. Recensământul realizat de către autoritățile române
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În anul 1882 a fost construit sediul primăriei comunei. Comuna Slava Rusă era situată la 10 km sud-est de Babadag și se compunea din satele: Baș-Punar, Slava Rusă și Slava Cercheză. Satele Baș-Punar și Slava Cercheză au fost fondate de către cerchezii așezați aici prin 1863 și au fost părăsite de către aceștia în timpul războiului din 1877-1878. Satul Slava Rusă a fost fondat de către lipoveni în anul 1802. Ulterior, aici s-au așezat noi grupuri de lipoveni, astfel că, în anul 1843 acestora
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aprilie 1876, răscoalele din Bosnia și Herțegovina s-au extins, cuprinzând și teritoriile locuite de către bulgari. Ulterior, în iunie 1876, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică. După declanșarea războiului ruso-turc, în aprilie 1877, cerchezii au devastat orașul Tulcea. Ulterior, trupele ruse au ocupat Tulcea și Hârșova înaintând spre Babadag, în timp ce, trupele otomane staționate la Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armata rusă. Ulterior, armata rusă a ocupat orașele Medgidia și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Arbore, Al., P., "Din etnografia Dobrogei. Populațiunea Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922. Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
p. 284; Constantin C. Giurescu, Știri despre populația românească a Dobrogei în hărți medievale și moderne, Constanța, 1966, p. 43. 147 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., p. 57. 148 Ibidem, p. 58. 149 Ibidem. 150 Ibidem, p. 59; Brutus Cotovu, "Cerchezii", în Analele Dobrogei, nr. 3/1921, pp. 395-411. 151 Adrian Rădulescu. Ion Bitoleanu, op. cit., pp. 247-248. 152 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., pp. 60-61. 153 Ibidem; Constantin Brătescu, "Populația Dobrogei", în volumul Dobrogea. 1878 -1928. Cincizeci de ani de vieață
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
face și ți-oi spune că la 15 mai 1681 (7189) marii boieri dau mărturie “cum au vinit înaintea noastră Ghidion egumenul și cu tot săborul de la... Tri Sfetitele,... și ne-au arătat un zapis de danie de la dumnealui Ștefan Cerchezul păharnicul și de la giupâneasa dumisale, Axița,... cum dumnealor,... au dat și au întărit svintii mănăstiri... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chervăsării
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
loc de casă cu loc de ogradă pe Ulița Chervăsării,... Așijderea și alt loc de casă ce iaste tot alăturea cu acele locuri...” Pe deasupra, la 20 mai 1681 (7189), Gheorghe Duca voievod întărește această danie. --Mamăăă! Da’ știu că “Ștefan Cerchezul păharnicul” și cu “giupâneasa dumisale, Axița”, nu s-au zgârcit! --Și dacă ar fi s-o spunem pe cea dreaptă... --Care? --Nu sunt singurii care dăruiesc în neștire... --După ce m-ai purtat printre egumeni și paharnici, lasă-mă să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și mărturia marilor boieri privitoare la o danie făcută către o mănăstire. Iat-o: „Scriem și dăm știre...cum au vinit înaintea noastră Ghidion egumenul...de la svînta mănăstire de la Tri Svetitele...și ne-au arătat un zapis de la dumnealui Ștefan Cerchezul păharnicul și de la giupîneasa dumisale...Așa scria și mărturisiiau într-acel zapis cum dumnealor...au dat...svintei mănăstiri,...cinci dughene făcute și cu pivniță de piatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chervăsării...Așijderea, alt loc de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bazează pe cenzură, Însă orice istorie națională face la fel. Statele-națiuni Își creează propriile mituri și apoi Încep să creadă În ele. Asya a ridicat capul, și-a Îndreptat umerii și a continuat să tasteze. În Turcia sunt turci, kurzi, cerchezi, georgieni, pontici, evrei, hacași, greci... găsesc că e prea simplist și mult prea periculos să faceți generalizări de genul ăsta. Nu suntem niște barbari inumani. În afară de asta, mulți Învățați care au studiat cultura otomană vă vor spune că a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
acestor "horespiundenți" își are cartierul general sub cerul Pașcanilor (Dacă acești indivizi obicinuiesc a avea ceea ce legile noastre numesc domiciliu, o e mare întrebare). Iată ce spune o telegramă din Pașcani: Astăzi a trecut pe aicea 400 de cazaci și cerchezi din Caucaz. Ei poartă iatagane urieșești la coapse, iar din buzunarul esterior de la piept fulgeră pistoalele și pumnarele. Cei mai mulți au o arătare foarte războinică. Dar se găsesc printre ei și moșnegi greoi cu barbele albe, cu tipuri adevărat asiatice (patriarhale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]