23 matches
-
la poarta de Nord - nu le deschide Cetăți Împăratul: mai e până stele - petale-n acord lumina-vor Copacii și - mistic - Palatul! atunci cand Hristosul a fost răstignit țâșnit-au și sânge și apa din râne: sângele - sfera de foc - a cercuit lumile: văpaie-n furtuni de dojane iar apa botezului nou - în potop s-a năruit până la noi rădăcini: de-aceea se-așteaptă că flăcări și strop Miri veșnici să fie-n Copaci - nu vecini! ...așteaptă - așteaptă nuntirea de vis fermecat
CURATENIE DE PRIMAVARA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 by http://confluente.ro/Curatenie_de_primavara_0.html [Corola-blog/BlogPost/344169_a_345498]
-
la poarta de Nord - nu le deschide Cetăți Împăratul: mai e până stele - petale-n acord lumina-vor Copacii și - mistic - Palatul! atunci când Hristosul a fost răstignit țâșnit-au și sânge și apă din rane: sângele - sferă de foc - a cercuit lumile: văpaie-n furtuni de dojane iar apa botezului nou - în potop s-a năruit până la noi rădăcini: de-aceea se-așteaptă ca flăcări și strop Miri veșnici să fie-n Copaci - nu vecini! ...așteaptă - așteaptă nuntirea de vis fermecat
CURĂŢENIE DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Curatenie_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/350794_a_352123]
-
reține o reparație mai semnificativă, probabil la acoperiș: "„1878 7387 de când sau prenoit sfânta biserică cu ... Costandin”". Biserica de lemn și-a păstrat nealterată înfățișarea cu lemnul aparent la exterior, într-o zonă în care multe asemenea biserici au fost cercuite și tencuite, apoi pictate, în intenția de a le aduce mai aproape de statutul celor de zid.
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
de cărămidă la construirea caselor țărănești tradiționale de la șes. În casele țărănești din vechime, podeaua era din lut bătut cu maiul și muruit cu argilă (roșie ori albastră), amestecate cu funingine și balegă de vacă proaspătă. Pereții de lemn erau cercuiți, după care se lipeau (adică: tencuiau) cu pământ amestecat cu pleavă, paie de grâu ori ovăz tocate și puțină balegă, frământat bine cu picioarele ori cu un mai de lemn. Medicul-scriitor Vasile Voiculescu, în cartea sa "Dicționarul de leacuri", scoasă
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
deschis pentru o bună comunicare sonoră. Altarul este lărgit în partea de nord, în linie cu peretele naosului, cu un buzunar rectangular în care este amplasată proscomidia. Atât acest mic adaus la încăperea altarului cât și fruntarul iconostasului au fost cercuite și lipite cu tencuială într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Fundația și tencuiala proscomidiei sunt văruite în alb, în contrast
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din biserică sunt aduse cu biserica, purtând amprenta școlii de zugravi din zona Argeșului. Peretele de la intrare și întreg interiorul au fost cercuite, tencuite și zugrăvite în anul 1893 de zugravul evreu Lazăr din București. Tot atunci a fost refăcut acoperișul cu fronton spre apus, o schimbare întâlnită și la bisericile din Sârbenii de Jos și Sericu. Dintr-o fază ulterioară datează învelitoarea
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
află într-un proces de degradare, care se poate stopa, salvând pentru posteritate valențele sale istorice, arhitecturale și culturale exemplare și îndrăznețe. este ridicată din bârne de stejar, fățuite, încheiate în cheotori bisericești în coadă de rândunică. Structura aceasta este cercuită și tencuită pe din afară și pe dinăuntru, dând impresia voită de ctitorii de la 1887 a unei biserici de zid. La colțurile fațadei de vest apar chiar două turnulețe de zid iar profilul în consolă al streașinii este de asemenea
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
cu blăni de lemn verticale, după cum se vede într-o imagine din 1997, așa cum încă se mai poate întâlni la câteva biserici de lemn din Teleorman. Partea de vest a bisericii, după cum apare într-o imagine din 1972, a fost cercuită sau acoperită cu „ostreață”, și apoi tencuită.
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
Bumbuia, Dâmbovița, dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, dimensionată pentru o comunitate numeroasă. Lungimea bisericii
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
nei propiatăreasa moșiei Gănești, Ecaterina Gri[gore] Drugănescu și s-a slujit în ea de cătră pr[eot] Dumitrache fiind neisprăvită, până la anul 1877.”" O a doua etapă în devenirea bisericii actuale s-a încheiat în 1878-79, când a fost cercuită și tencuită biserica, apoi zugrăvit interiorul. Pisania surprinde acest moment astfel: "„Și în anu 1878-1879, prin stăruința pr[eotului] I. Bărbulescu s-a pardosit cu lespezi, s-a cercuit, tencuit și zugrăvit cu cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
devenirea bisericii actuale s-a încheiat în 1878-79, când a fost cercuită și tencuită biserica, apoi zugrăvit interiorul. Pisania surprinde acest moment astfel: "„Și în anu 1878-1879, prin stăruința pr[eotului] I. Bărbulescu s-a pardosit cu lespezi, s-a cercuit, tencuit și zugrăvit cu cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp din Gănești și alte sate vecine după cum sunt trecuți în condica biserici[i].”" Pisania continuă pe partea dreptă cu însemnarea: "„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a pictat acestă sf[ântă
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
cere aceeași autonomie pre care o cere Boemia ori Galiția. Opiniunea publică a Austriei s-a pronunțat pentru căderea constituțiunei, pentru răsturnarea complectă a dualismului, care nu are nici o rațiune de a fi. Dacă suveranul s-ar învoi să-și cercuie fruntea cu coroana Boemiei, el ar trebui prin consecință să reprimească autonomia marelui principat al Transilvaniei. Afară de ceea ce crează arbitraritatea omului nu esistă nimica în lume ce n-ar trebui să fie cum e. Cauza acestei trebuințe e rațiunea lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
limpezi În ospățuri”, „prin carnea În descreșteri se deslușesc omături” etc.), În care formele devin unduitoare, iar prospețimea carnației se reliefează În suave geometrii: glasul precum o algă și ceasu-nchis În părul rotund În șerpuire pe braț ca rădăcini surîsul cercuiește În aer un profil și-n talgere de umbră genunchiu-și scrie mărul. Dacă e de găsit o unitate a poemului dincolo de explozia mozaical-caleidoscopică a imaginilor, ea s-ar afla mai degrabă la nivelul stării de spirit: frenezie a sentimentului erotic
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Versurile de început ale lui M. par să refacă îndeaproape evoluția liricii maestrului său, Al. Macedonski. Romantismul „decadenților” și parnasianismul se împletesc astfel în Anacreontica („Lângă lotusul albastru/ Poartă amforele pline,/ Astă seară beau cu tine/ Din pocale de- alabastru/ Cercuite cu argint/ Vinul negru de Corint”), în Seară albastră, Noaptea amorului sau în Noaptea patimilor. Cu timpul, sensibilitatea proprie, vădit modernă, simțul muzical deosebit, experiențele variate și, poate, noi lecturi ies la suprafață. Și dacă Stanțe, Cântecul crinului roșu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
pale,/ Viorii au adormit 177. Amestecul de real și suprareal imprimă poemului o atmosferă aproape liturgică: Și încet pășește-n apă./ Ochiul ei s-aprinde, cere,/ Iară buzele-i se crapă/ De o stranie plăcere,/ Totuși valul nu se taie/ Cercuind apa bălae/ [...] Și deși în lac înnoată,/ El nu mișcă, nici se-ncreață,/ Ca o floare-i aninată/ De oglinda cea măreață./ [...] Și când lacul părăsește/ Pe-a ei corp ea tot nu-i udă178(s.n.). În poemul S-oglindă lacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
limpezi în ospățuri”, „prin carnea în descreșteri se deslușesc omături” etc.), în care formele devin unduitoare, iar prospețimea carnației se reliefează în suave geometrii: glasul precum o algă și ceasu-nchis în părul rotund în șerpuire pe braț ca rădăcini surâsul cercuiește în aer un profil și-n talgere de umbră genunchiu-și scrie mărul. Dacă e de găsit o unitate a poemului dincolo de explozia mozaical-caleidoscopică a imaginilor, ea s-ar afla mai degrabă la nivelul stării de spirit: frenezie a sentimentului erotic
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
duce la moarte fără vină, O liră fără sunet, un aer de mormânt, Un vânt ce se întreabă: Eu sânt sau eu nu sînt? Cum m-am pierdut, o Doamne! Din junele de foc Pe care lumea largă nu-l cercuia în loc, Ce-și arunca în stele, în cer, în nor, în lună Dorința lui regală, visarea lui nebună; Azi vezi o umbră pală, un om fără putere Ce de la moartea-avară un an, o zi mai cere; Din mări cu munți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vei fi tu, Dumnezeu al trecutului, te disprețuiesc. [TOMA] Eu?... pe tine?... Copil nebun și răsfățat, care n-ai văzut că te-am scos din pustiuri ce se pierd. Să pui purpura pe umerii ce purtau pielea de fiară, să cercuiesc niște creieri uscați c-o coroană de diamante, ca în umbra ființei tale fără scop și fără țintă, fără înțeles, eu să fiu Domnul Moldovei?... Te-am ridicat ca să am de unde să te arunc, pentru ca să te sfarăm ca un sculptor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înainte de toate, ca să lucre și să cugete în cercul ce-i aparține lui și, pentru ca aceasta să n-o facă unilateral și-n strâmtoarea spiritului, de-aceea va trebui să-ntindă activitatea sa pe toate terenurile cari-s situate în cercui împrejurul cercului său propriu. Mai adeseori aceasta e o neînlăturabilă condițiune care e pusă de însăși știința sa, întrucît el are de-a-și aduce de-acolo mijloacele pentru complectarea și clarificarea proximei cunoștinți. Astfel medicul va trebui sa studieze nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cine știe câtă vreme - poate ani, dacă nu cumva până la sfârșitul lumii, ceea ce, pentru mine, atunci, Însemna cam multicel. Ca ucenic ajutor de (și) butnar, știam că Moș Iacob n-ar fi avut nevoie să Îmbuneze astfel polobocul, l-ar fi putut cercui pe dată. Da, dar Moș Iacob era Moș Iacob. Butoiul acela n-avea mare importanță; important era, nici măcar tanțul ci, pe de-o parte tănțuitorul; pe de alta, cred și acum că eu, privitorul, eram cel mai important. De pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Lacul cel de farmec prins, Cu-a lui vârf întîi îl cearcă, Pân- se lasă dinadins Și încet pășește-n apă. Ochiul ei s-aprinde, cere, Iară buzele-i se crapă De o stranie plăcere, Totuși valul nu se taie Cercuind apa bălae Ci-o încunjură frumoasă Ș-o îmbracă cu văpae În lucire scânteioasă. Și deși în lac înnoată, El nu mișcă, nici se-ncreață, Ca o floare-i aninată De oglinda cea măreață. El din trestii o privește, Nici se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de sirenă căreia i se abandona scufundându-se, cu voluptate, într-un dor fără de sațiu. Mereu. Astăzi, Profesorul s-a cuibărit cuminte, asemeni Poetului în vis, pe șoldul ei scăldat de respirația ritmică a Mării Negre ("totuși valul nu se taie/cercuind apa bălaie"), sclipind cețos, dar trainic, ca în poveste, în amintirea noastră". 10 iunie 2011 O prietenă din Canada a fiicei mele, cunoscută în Finlanda grație programului de schimb universitar european Erasmus, vizitează, pentru prima oară, România. E un bun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
patru etape ale activității jurnalistice relevă renunțarea treptată la formele lexicale arhaice, specifice primelor articole ale jurnalistului, și modernizarea vocabularului, prin adoptarea unui număr însemnat de neologisme, în special din limbile romanice. Astfel, forme precum: aginții, aplaudem, cede, cedem, a cercui, corecțiunal, creatrice, criticastri, cronistic, demisiunare, a egemoniza, a enara, împregiurare, națiunal, opuzețiune, a se preîmbla, populace, stafagiu ș.a., care apar în textele publicate în Curierul de Iași, dispar sau apar sporadic în articolele din Timpul. De asemenea, numărul dubletelor lexicale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]