2,856 matches
-
arhaice și la obiceiuri perpetuate din antichitate. Taurul a fost animalul totemic al multor popoare din bazinul mediteranean. Hitiții și arameii îl divinizau, pe post de simbol al fecundității mitice, al puterii supranaturale a zeilor. Cretanii culturii minoice practicau un ceremonial cu o scenografie elaborată, care prevedea mișcări complicate de eschivă și sărituri peste taurul în plină alergare. Perșii obișnuiau să-și „boteze” novicii proaspăt inițiați cu sângele unui taur sacrificat, convinși fiind că în acest mod li se va transfera
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
coincide cu sărbătoarea de Înălțare a Domnului, în calendarul creștin-ortodox, astfel că, locuitorii movileni și-au cinstit eroii, rugându-ne pentru ei și înălțând glasuri de slavă. La Monumentul Eroilor situat pe strada Târgului din Movila Miresii, într-un cadru ceremonial, astăzi s-au depus coroane de flori de către autoritățile locale, reprezentate la eveniment de primarul Panțuru Dumitru și viceprimarul Bădără Vasile, dar și de către conducerea școlii movilene reprezentată de director prof. Brezuică Mirela și director adjunct, prof. Tarța Mirela. După
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
Fortificații 18,00 - Conferință de deschidere: Mircea Cărtărescu, „Edificiul literaturii“ Traseul celor Trei Fortificații - 20,00 - Defilare Legiunea a XIII-a Gemina și Lupii Apoulonului Esplanada Poarta IV - 21,00 - Spectacol ACT ORCHESTRA (9G la TNB) Piața Cetății - 22,00 - Ceremonialul schimbului de gardă Traseul celor Trei Fortificații - Poarta a IV-a - Poarta a III-a - 22,30 - Concert Zdob și Zdub Piața Cetății Sîmbătă, 23 august - 11,00 - Vernisaj expoziție: „Devis Grebu - Cetățean al lumii... tehnicilor picturale“ Framm’s11,00
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
Cetății“ - Cosmin Bumbuț și Elena Stancu, Atelierul Fantastic - Ioana Nicolaie, Benzi desenate - Alexandru Ciubotariu și Adina Popescu) Strada Muzeului - 11,30 - Lecturi: Proză scurtă la cafenea cu Lavinia Braniște, Mircea Cărtărescu, Radu Mareș și Alex Tocilescu Carolina Café - 12,00 - Ceremonialul schimbului de gardă Traseul celor Trei Fortificații - Poarta a IV-a - Poarta a III-a - 13,30 - Expoziție foto Cosmin Bumbuț - „Teleleu“ Galeriile de lîngă Poarta a III-a - 15,30 - Defilare Scottish Pipes Band Bulevardul Transilvaniei - Platoul Romanilor - Strada
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
Concert Farfarello feat. Ovidiu Lipan Țăndărică Piața Cetății Duminică, 24 august - 11,00 - Ateliere pentru copii (în paralel: „Ziarul Cetății“ - Cosmin Bumbuț și Elena Stancu, Atelierul Fantastic - Ioana Nicolaie, Benzi desenate - Alexandru Ciubotariu și Adina Popescu) Strada Muzeului - 12,00 - Ceremonialul schimbului de gardă Traseul Celor trei Fortificații - Poarta a IV-a - Poarta a III-a - 15,00 - Lecturi din Colecția „Disney“, Editura Litera Mică Strada Muzeului - 16,00 - Defilare Scottish Pipes Band Pietonala Mihai Viteazul - 18,00 - Lecturi: Poezie la
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
Azario Esplanada Catedralei Romano-Catolice - 20,30 - Defilare Scottish Pipes Band Bulevardul Transilvaniei - Platoul Romanilor - Piața Cetății - 21,00 - „Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei“ - concert cu Nicu Alifantis, Alexandru Andrieș, Mircea Baniciu și Mircea Vintilă Piața Cetății - 23,00 - Ceremonialul schimbului de gardă cu salve de tun Traseul celor Trei Fortificații - Poarta a IV-a - Poarta a III-a - Piața Cetății
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
care cel ales primește harul divin, cât și responsabilitatea morală de a respecta legile umane și divine și a făcut constatarea că în fiecare act de mirungere există a față vizibilă și una invizibilă. A făcut o incursiune în istoria ceremonialului de încoronare de la vremurile vechi prezentate în textele biblice și până astăzi, cu referiri speciale la istoria Țărilor Române și a Marii Britanii. Regii biblici care au beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul și Solomon. În ceea ce privește Țările Române a prezentat
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Stat (a Justiției Spirituale, a Justiției Temporale, a Milei), Sabia cu Nestemate, Fiola cu Sfântul Mir, Lingurița Mirungerii, Pintenii, Inelul Suveranului sau al Încoronării, Brățările Înțelepciunii, veșminte de natură sacerdotală (Dalmatica, Mantia Imperială), Sceptrul Regal, Sceptrul Porumbel. A fost descris ceremonialul încoronării reginei Elisabeta și a fost vizionat și un film cu încoronarea acesteia, atrăgându-se atenția asupra faptului că regina nu a acceptat să fie filmat sau fotografiat momentul mirungerii. Părintele Claudiu Băzăvan a apreciat mirungerea ca fiind un act
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
își scrie el însuși povestea, așa și-o și cântă, conectându-se cu strămoșii, așa află detalii și găsește piese vestimentare de o rară și uimitoare frumusețe: catrințe, șube, chintușe, laibere, burdicuri, becheșe, bunde, cilimuri, ponievi, fete de masă, podoabe ceremoniale. Din păcate, nu am reușit să ajungem acolo unde ne-am propus, din cauza ploii, dar am reconstituit încă o dată universul broderiilor, am admirat din nou catrințele și iile deosebit de frumoase și, la finalul șederii mele acolo, întrucât era ultima seară
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
fereastră trenului cu care mă întorc acasă, nu mă pot abține să nu refelctez la ceea ce am simțit în această călătorie fascinantă, care m-a îmbogățit spiritual. Mă întorc acasă cu o mândrie deosebită că am fost invitată la un ceremonial aproape ancestral, la care au luat parte niște oameni deosebiți, asemănători prin funcția lor cu Cerberii mitologici, portari la porțile timpului, păstrători și transmițători ai frumosului peste timpuri, în eternitate. Eu știu că am cunoscut acești oameni și că voi
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
același timp vechime istorică și specificitate geografică 1, o zonă în care tradițiile și obiceiurile de Crăciun sunt încă păstrate cu strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... Citește mai mult Fiecare zonă geografică a României își are tradițiile și obiceiurile ei de Crăciun, moștenite din moși-strămoși și păstrate mai mult sau
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
același timp vechime istorică și specificitate geografică 1, o zonă în care tradițiile și obiceiurile de Crăciun sunt încă păstrate cu strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală.În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală.În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... II. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)*, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016. XI La începutul lui iulie, anul
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1089 din 24 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului 75 de cluburi din România, Franța, Moldova și Portugalia reprezentate de o mie de judoka au participat la Festivalul Românesc de Judo organizat într-un ceremonial sportiv la pragul ieșirii din timp a anului 2013 și venirii noului an 2014, cu speranțe proaspete, haruri și ardoare sportivă. Evenimentul, găzduit de Sala Polivalentă din București încheie un an de pregătire și activitate competițională în care sportul alb
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_babiuc_cuvantul_arbitr_aurel_v_zgheran_1387908221.html [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Despre graiul local de Ziua Limbii Române Măneanu Varvară Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Tr Severin Când te gândești la Ziua Limbii Române, poți să ai în minte ceremonialul festiv închinat unei persoane, care cu fiecare aniversare, inevitabil, se împovărează de un număr tot mai mare de ani, capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
de Șabat și reflectă această dorință. Acest imn de slavă este cunoscut după primele sale două cuvinte: Șalom Aleikhem, considerate ca „titlu”. Acest imn este recitat - de fapt cântat - de evrei la ieșirea din sinagogă vineri seara, precum și acasă, înainte de ceremonialul de Kiduș, cu care începe masa de ajun de Șabat. Tradiția cântării lui este existentă în rândul evreilor așkenazi; evreii sefarzi au preluat această tradiție mai târziu. Obiceiul era ca acasă acest cântec să fie cântat de șeful familiei; astăzi
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1469595849.html [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
leprosului însă nu oferă o soluție completă..: pentru că dacă El vrea să vindece, atunci de ce mai sunt leproși? Și acum, intră în scenă sutașul român, ca o continuare a acestei provocări... El știe prea puțină religie, este un străin față de ceremonialul iudaic, iar tradiția fariseica a acelor zile îl considera doar un “câine de curte” al ascendentei lor spirituale... În acest caz, prezența centurionului confruntă voința lui Dumnezeu de a salva, cu un om care nu merită nimic, din punct de
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Mantuiti_cu_faramituria_mantuiti_cu_a_un_cuvant_.html [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
care au o zi a lor, un Paște al lor, zile comemorative (de naștere ori de înălțare la cele veșnice) și, îndeobște, ori de câte ori se ivesc în amintire. E admirabil. Pomenirile se fac în fel și chip. Unii au făcut din ceremonial, un adevărat spectacol, un show la care invită high-life-ul. Ritualul sacru, datina se prefac în modă, în trend, în brand, în hărmălaie cu surle și tobe, (dar mai ales cu manele, că se poartă!), devin un prilej excelent de distracție
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
Jilava și Aiud, unde a cunoscut mare parte din intelectualitatea autentică românească din perioada interbelică, cum ar fi Nichifor Crainic, Radu Gyr și Vasile Voiculescu; apoi mă gândesc la funcțiile pe care le-a ocupat de-a lungul vremii: - diacon ceremonial, inspector eparhial și mai ales profesor universitar; la oamenii pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Nicodim, Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu dor zece zile mai devreme la cele veșnice, și care l-a
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_teodor_savu_.html [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
ROMÂNEȘTI Dintre toate interpretările prin care Oul este acela care conține germenele, nașterea lumii, tradiția românească a ales adesea Oul, simbol universal, ca o reprezentare a puterii de creație a luminii, a înnoirii periodice a naturii. Așa se explică acel ceremonial al decorării Oului de Paște, a ouălor colorate, obicei ce apare și în alte țări europene. Dar, prin ce ne distingem? Poporul român este renumit prin înțelepciunea păstrării datinilor strămoșești. De aceea, una dintre cele mai importante tradiții se află
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
un suflet gol să se nască o astfel de operă. De aceea, cărțile Oanei Georgescu sunt oglindă a unui spirit frumos, cel al scriitoarei și al protagoniștilor cărților sale! Odată cu premierea scriitoarei Oanei Georgescu au fost recompensate și alte personalități. Ceremonialul decernărilor s-a desfășurat la Palatul Național al Copiilor, iar distincțiile au fost oferite de consilierul prezidențial Dorel Constantin Onaca, prof. Univ. Dr. Grigore Constantinescu, președintele Uniunii Criticilor Muzicali din România și de criticul Smaranda Oțeanu-Bunea, președintele Forumului Muzical Român
OANA GEORGESCU, ARTISTĂ A CUVÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419392084.html [Corola-blog/BlogPost/369010_a_370339]
-
cetei este „mutul” : mascat, în timpul dansurilor, el îi penalizează pe cei care greșesc și execută tot felul de gesturi comice, unele obscene. În perioada Rusaliilor, Călușarii poartă un costum specific, cu zurgălăi la picioare, iar în mână țin o bâtă. Ceremonialul cuprinde practici și formule magice, dansuri și acte rituale, executate de ceata strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Călușari de rând. Starea euforică și coeziunea mistică între participanți sunt obținute prin executarea, până la epuizare fizică și psihică, a
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
nici cântecul popilor, nici suspinele oamenilor./ se așternu o tăcere cu adevărat mormântală/ toată suflarea amuțise încremenită privind carul/ ce se făcea din ce în ce mai mic, din ce în ce mai mic ... /” Cei din cortegiu se adună acasă, unde îi așteptau mesele praznicului. Transmutația se produce: ceremonialul înmormântării se transformă în nuntă pământească aprinsă de cea cosmică. Ion și Iarel se întorc și petrecerea începe, cu participarea vioristului tuciuriu Ghiță Șapteluni, a zdrahonului Viță Măgădău, pe care sătenii nu-l invitau la nunți, fiindcă descindea din uriașii
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]