48 matches
-
o țară supraindustrializată, una din țările prospere, dar când auzi că este cel mai prosper stat ratat aproape că îți vine să te îngrozești. Dar, dacă te uiți mai bine, vezi că nu-și rezolvă problema federală, problema guvernelor, problema cerenței interne, fără islamiști, fără cartierul ăsta Molenbeek. E vorba de ce se întâmplă la Bruxelles între partea flamandă, partea valonă. Ai circumstanțe de încurajare a islamisumului militant și violent. Franța apoi nu-și poate depăși o anumită criză economică, este una
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” by https://republica.ro/emil-hurezeanu-despre-amenintarea-terorista-zromania-este-alaturi-de-polonia-in-flancul-de-sud-est-al [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
Acetat de geranil Tonic Geum Rivale Extract este un extract din părțile erbacee de garofiță de apă, Geum rivale, Rosaceae Agent de protecție a pielii/agent de întreținere a pielii Geum Urbanum Extract este un extract din părțile erbacee de cerențel, Geum urbanum, Rosaceae Agent de protecție a pielii/agent de întreținere a pielii Gevuina Avellana Oil este uleiul nevolatil extras prin presare din fructe de Gevuina avellana, Proteaceae Emolient Gigartina Stellata Extract este un extract din tal de algă Gigartina
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
este văzută foarte rar timpul îndelungat în care a fost folosit și studiat mineralul permite explicația structurii cristalului barbarii au fost rapid distruși și alungați de pe teritoriul roman limba cercheză face parte din familia limbilor caucaziene denumirea populară de ridichioară cerențel cuișoriță problema aptitudinilor diferențiale se cunoștea cu mult timp înaintea apariției psihologiei moderne sau a testelor de inteligență turația mașinii în funcție de turația câmpului magnetic învârtitor și în funcție de alunecare este furiosocu mânie cu furie de altfel a dat numele său sau
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din frunze uscate de viță de vie cu struguri roșii (50 g la 1 litru apă, se fierbe 5- 10 minute și se infuzează 10 minute); se bea câte o lingură la intervale de 15 minute. *Decoct din rădăcini de cerențel (Geum urbanum) (2 lingurițe la 250 ml apă rece, se fierbe 5 minute și se infuzează 10 minute); după Îndulcire cu miere de albine se bea Întreaga cantitate pe stomacul gol, având proprietăți astringente, datorită conținutului ridicat de taninuri. *Decoct
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și calmante. *Decoct din amestec cu flori mușețel (15 g) + frunze de urzică vie (15 g) + flori de coada șoricelului (10 g) + herba de sunătoare (10 g) + frunze de frasin (5 g) + herba de pelin alb (5 g) + herba de cerențel (5 g) + scoarță de stejar (5 g) din care se iau 2 lingurițe amestec la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte antihemoragice, analgezice, antiinflamatoare și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pot prepara din 2 linguri plantă la 200 ml apă cu: -frunze de mur, pelin și viță de vie cu struguri roșii; -muguri de plop negru; - fructe de anason și fenicul; -semințe de gutui (cu efect emolient); -rădăcini de cicoare, cerențel, pir, păpădie și tătăneasă; -scoarță de stejar sau salcie (100 g la 1 litru apă, se fierbe 10-15 minute și se adaugă 100 ml oțet). Infuziile se prepară din câte 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din frunze uscate de viță de vie cu struguri roșii (50 g la 1 litru apă, se fierbe 5- 10 minute și se infuzează 10 minute); se bea câte o lingură la intervale de 15 minute. *Decoct din rădăcini de cerențel (Geum urbanum) (2 lingurițe la 250 ml apă rece, se fierbe 5 minute și se infuzează 10 minute); după Îndulcire cu miere de albine se bea Întreaga cantitate pe stomacul gol, având proprietăți astringente, datorită conținutului ridicat de taninuri. *Decoct
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și calmante. *Decoct din amestec cu flori mușețel (15 g) + frunze de urzică vie (15 g) + flori de coada șoricelului (10 g) + herba de sunătoare (10 g) + frunze de frasin (5 g) + herba de pelin alb (5 g) + herba de cerențel (5 g) + scoarță de stejar (5 g) din care se iau 2 lingurițe amestec la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte antihemoragice, analgezice, antiinflamatoare și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pot prepara din 2 linguri plantă la 200 ml apă cu: -frunze de mur, pelin și viță de vie cu struguri roșii; -muguri de plop negru; - fructe de anason și fenicul; -semințe de gutui (cu efect emolient); -rădăcini de cicoare, cerențel, pir, păpădie și tătăneasă; -scoarță de stejar sau salcie (100 g la 1 litru apă, se fierbe 10-15 minute și se adaugă 100 ml oțet). Infuziile se prepară din câte 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
insulele din Oceanul Arctic vegetația este constituită din pâlcuri mici și rare de mușchi și licheni, 70% din suprafață fiind acoperită de pietrișuri și bolovani. Pe coastele mai însorite se întâlnesc chiar plante cu flori: macul arctic (Papaver radicatum), saxifraga purpurie, cerențelul galben (Dryas octopetala), azaleea arctică etc. În anotimpul de vară, pe zăpezile din interiorul insulelor se dezvoltă algele roșii, brune, verzi, care apar ca mari pete colorate în albul acestor spații. Fauna este reprezentată mai ales prin păsările care migrează
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
z.silvost.-e.bo.; L5TXC5U5RXN6; Atropetalia, Geranion sanguinei, Fagetalia, Prunetalia spinosae, Al., Fr., Me., Md. -Geum rivale L. (Căluțul Doamnei) - H., Circ. Frecv. se.go.-e.sa.; L6TXC2U8RXN4, Adenostyletalia, Calthion, Salicion cinereae, Alnenion glutinoso incanae, Salicetalia auritae *Geum urbanum L. (Cerențel), H. Circ. Comună, z.silvost.-se.fa.; L4T5C5U5RXN7; QuercoFagetea, Fagetalia, Lamio - Chenopodietalia, Md. *Malus silvestris (L.) Miller (Măr pădureț) - Ph., Eur. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7TXC3U5R7N5, Ulmenion, Prunetalia spinosae, Al., Me., In. *Potentilla alba L. - H., Eur. centr. Frecv
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
99. Cuscutae Cuscuta 9,00 50,00 100. Equiseti Coadă calului 1,50 6,00 101. Eryngii plani Scai vînat 2,00 7,50 102. Euphrasiae Silur 6,00 25,00 103. Fumariae Fumărița 1,70 11,00 104. Gei Cerențel 0,80 5,00 105. Genistae Drobița 2,00 12,00 106. Glochomae hederaceae Rotunjoara 2,00 13,00 107. Hydropiperis Piper de baltă 0,60 4,00 108. Hyperici Sunătoare 1,80 7,50 109. Lămîi albi Urzica moartă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
mundata Obligeana 3,50 16,00 143. Cichorii Cicoare 2,50 15,00 144. Echinatae Cioringlav 1,00 4,00 145. Eryngii campestris Scaiul dracului 2,50 11,00 146. Filicis maris Feriga 1,60 7,00 147. Gei urbani Cerențel 7,00 25,00 148. Gentianae Ghințura 5,50 24,00 149. Gypsophillae Ipcarige 4,10 19,00 150. Graminis brut Pir brut 1,60 4,50 151. Graminis brun Pir medicinal brun 3,00 12,00 152. Graminis galben
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
în bogatele lor rochii colorate și gingașii tamarini se legănau la adierea vântului, în vreme ce garoafele, rozetele și micșunelele ne îmbălsămau cu dulcele lor parfum". în Flora română, grădina cu ierburi "locale" devine prilej de îndemn patriotic - și cucerire amoroasă. Onisim Cerențel îi scrie doamnei Florineasca, convingând-o de superioritatea florilor simple, românești! Bun cunoscător al utilizării simbolului grădinii în Afinitățile elective goetheene, Titu Maiorescu nu se depărtează până la urmă, ca fond, de modul de gândire implicat de Cum am învățat românește: "Limba
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
înțepătură de țânțari sau când te înăduși. Zămoțișa curăță trupul, dă răutatea afară. Ipcărigea ori săpunarița, pentru viermi la copiii mâțâțăi. La gâlci și când te doare mațul gros, la ieșitura moale, gutunar ori răgușeală e bun crânceșul, rădichioara sau cerențelul. Pentru slăbiciune și greață de la fiere, călduri, boală femeiască, țintaura sau fierea pământului. Și rugii de mure pentru trânji. Și câte și mai câte. Toate-se de leac, numai să le cunoști. Și cincușoara ori albița, amăruța, busuiocul de pădure
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o cană cu apă într-un vas acoperit. Se fac 3-4 gargare pe zi. Potentilla anserinae (coada racului). Decoct, din două linguri rădăcină la 250 ml de apă. Se folosește ca gargară de mai multe ori pe zi. Geum urbanum. (cerențel). Decoct, din două linguri rădăcină la 250 ml apă. Se prepară ca gargară, de 3-4 ori pe zi. 5.3. GLOSITA Se manifestă ca inflamație acută sau cronică, superficială sau profundă a limbii, cu etiologie foarte variată și uneori greu
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
puternică. Infuzie cu 1-2 lingurițe la o cană, când se bea două căni pe zi. Fructus juniperi (fructe de ienupăr). Are acțiune antiseptică. Infuzie cu două lingurițe la o cană. Se bea 3-4 linguri pe zi. Radix geii (rădăcină de cerențel). Decoct cu două lingurițe la 300 ml apă. Se fierbe 30 minute și se consumă în trei reprize după mesele principale, atunci în formele particulare de colopatii cronice cu predominanța disbacteriozei de putrefacție intestinală, deoarece evacuarea intestinului se face greu
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
diareile copiilor mici. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la o cană. Potentilla erecta (sclipeți). Decoct cu o lingură la cană, din care se bea de trei ori pe zi. Radix gei (rădăcină de cerențel). Decoct din două lingurițe la cană, ce se bea pe stomacul gol. Efectul ceaiului crește în amestec cu mentă, mușețel și sunătoare. Fructus pruni spinosi (fructe de porumbar). Se bea 2-3 căni pe zi din decoctul cu o linguriță la
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ovarele. Cauza inflamațiilor este microbiană: gonococi, stafilococi, colibacili etc., care acționează singuri sau asociați. Se manifestă prin dureri hipogastrice, lombalgii exagerate de eforturile de urinare și defecație, leucoree (scurgere albicioasă) abundentă sau pierderi de sânge prin vagin. Ceaiuri: Geum urbanum (cerențel). Se bea două căni pe zi din decoctul de rădăcină cu două lingurițe la 250 ml apă. Potentilla anserina (coada racului). Infuzie sau decoct, cu două linguri de plantă tocată la o jumătate de litru de apă. După 15 minute
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]