370 matches
-
scris poezii satirice în care înfierează defectele de caracter ale contemporanilor lui, paradoxal - fix aceleași cu ale contemporanilor noștri: „O, ce ciudă, cât mă mir, / D-al celor mari caractir! / Ce schimbate la ei firi, / Ce gusturi, ce diferiri! / Precum ceriul de pământ, / Așa ei de cei mici sunt. / Toți trândavi, toți lenevoși, / Nestatornici, furtunoși, / N-au ei fapte bărbătești, / Toți au minți copilărești, / Toți de mititei iubesc / Lucruri care nu-i cinstesc. / Toți, de când sunt băieței, / Înclinează lângă ei / Oameni
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința / Și reapari din ceriul tău de stele:/ Că te ador de-acum pe veci, Marie!” -1880. (Mihai Eminescu, Poezii. Ed. Minerva, 1982, vol.3) Sandu Tudor, fiu de magistrat de București, înzestrat cu multiple calități magnetizate de curajul său neobișnuit, care i-a facilitat
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
pe Ion Sântion Și-l întreba: Ioane Sântioane, N-ai văzut Pe fiușoru mieu Din trupșoru mieu, Încatro parte de pământ o fi, Că nu-l pot găsi Nicaiuri? Grâi Ion Sântion și spusă Că nu l-am văzut, Maica ceriului s-a pământului. De l-oi fi văzut, Nu l-oi fi cunoscut. Grâi Maica ceriului s-a pământului Că, de l-ai fi văzut, A-L cunoaște ai fi putut Căci față Lui-i Rază soarelui, Otii lui Doauă
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
mieu, Încatro parte de pământ o fi, Că nu-l pot găsi Nicaiuri? Grâi Ion Sântion și spusă Că nu l-am văzut, Maica ceriului s-a pământului. De l-oi fi văzut, Nu l-oi fi cunoscut. Grâi Maica ceriului s-a pământului Că, de l-ai fi văzut, A-L cunoaște ai fi putut Căci față Lui-i Rază soarelui, Otii lui Doauă mure negre, Obragiorii Lui Doi luceferei, Fruntea Lui Luna. Trupșoru Lui, Nalt și subțârel, Tras pint-on
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
s-o-mparut, Că-l chinuia cânii de jidovi În chip ce-l chinuia: Bătea cunie Pin tălpuța, Pin pălmuța, În coastă-l împungea, Sângele cură, În pahar îl sprijonea, În țări îl trimetea, Grânațăle să făcea, Lumea să hărănea. Grâi Maica ceriului S-a pământului Ș-întrebă atunci: Cum avem să fac Să-l văd și ieu? Grâi Ion Sântion Și spusă: Să te duci Maica ceriului s-a pământului, La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să te speli
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
pahar îl sprijonea, În țări îl trimetea, Grânațăle să făcea, Lumea să hărănea. Grâi Maica ceriului S-a pământului Ș-întrebă atunci: Cum avem să fac Să-l văd și ieu? Grâi Ion Sântion Și spusă: Să te duci Maica ceriului s-a pământului, La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să te speli pe fata Și pe brața Și să te uit În sus și-n gios Încatro-i videa Mai vedielos Ca L-ei videa. Ase făcu Maica
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
s-a pământului, La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să te speli pe fata Și pe brața Și să te uit În sus și-n gios Încatro-i videa Mai vedielos Ca L-ei videa. Ase făcu Maica ceriului s-a pământului, Să dusă La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să spală pe fata Și pe brața Și să uită-n sus și-n gios Încatro văzu Mai vedielos Și-L văzu Și grâi: Fiușoru mieu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Mai vedielos Și-L văzu Și grâi: Fiușoru mieu Din trupșoru mieu, Ieu putere ț-am dat, Di ce te-ai lăsat La cânii de jidovi Să te chinuie-n chip Ce te-o chinuit? Grâi IisusHristos Și spusă: Maica ceriului s-a pământului, Dacă Eu nu m-aș fi dat Chinului Ș-amarului, N-ar mai fi căutat Nici vacă de vital Nici vital de vacă; Nici oaie de miel; Nici miel de oaie; Nici muiere de coptil, Nici coptil
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
2013 Toate Articolele Autorului Poveste de la Sântilie (versificare după mai multe legende populare românești) Hei, vă trageți ice roată Că am , măre, să vă spun O poveste minunată De pe-acest meleag străbun, De pe când această lume Avea alt-alcătuire Pe când ceriul și pământul Erau toate-ntr-o unire Și pe când, cu mic cu mare Toți la Domnul se-nchinau Și spre el mereu rugare Și-osanale ridicau. Cică Domnul sfânt (se zice) Într-o undă de-mbunare Le-a dat dracilor pământul
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
Dar în câmpie crește, și pe dealuri iarăși crește o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea! Ești searbădă și slăbănoagă... ai suferit de toate... o țară de chinuri!... Ridică-ți capul strivit și caută să vezi... semne s-au arătat pe ceriu... furtuna mântuirii au început! Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți întărește inima... miază noapte și miază zi, apusul și răsăritul, lumina și întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă... Urlă vijelia de pe urmă... duhul Domnului trece pre
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
de un show marca Răzvan Mazilu. Apoi a venit propunerea Facultății de Litere a Universității București de a preda un curs de etnomuzicologie iar acum șapte ani inițiativa televiziunii romane - TVR Cultural - de a realiza o emisiune săptămânală - “La Porțile Ceriului”. Bucureștiul este un oraș viu, cosmopolit, în care mă simt foarte bine. Probabil felul în care mă îmbrăcam atrăgea oarecum atenția pe stradă însa acum clopul meu de Lăpuș este un adevărat brand. - Cu o pălărie atât de mare, cu
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Românesc, a constituit un mare act de cultură, îndelung aplaudat. Duminică, 27 decembrie, de la ora 18.30 (în simulcast la TVR HD) - Drumul lui Leșe .Invitați: Floarea Calotă și colindători din Țara Loviștei. Anul e gata să zboare în adâncul ceriului. De când e lumea și pământul se cântă imnuri de laudă în cinstea Timpului, care moare și învie. La noi, e întruchipat în măști precum capra, turca, cerbul. E invocat în forme străvechi de colinde sub formă de leu, dulf, bour
Crăciun Fericit la TVR2! by http://revistaderecenzii.ro/craciun-fericit-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
Ziua Culturii Naționale va fi celebrată vineri, 15 ianuarie 2016, de la ora 19.00, la Ateneul Român, prin spectacolul de muzică tradițională și poezie „La porțile ceriului”. Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu” și TVR, îi are ca protagoniști pe Grigore Leșe împreună cu invitații săi: Zamfira Mureșan (Țara Lăpușului, Maramureș), Mihai Moldovan (Valea Idicelului, Mureș), grupul de aromâni din Cogealac, Constanța
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi by http://uzp.org.ro/la-portile-ceriului-un-spectacol-de-muzica-si-poezie-cu-grigore-lese-si-invitatii-sai/ [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
fenomenul din aproape în aproape, cunoscând oameni, stând de vorbă cu lăutarii, ascultându-i la ei acasă. Pentru concertul acesta am făcut o selecție din tot ce am întâlnit mai reprezentativ pe teren în timpul filmărilor seriei de televiziune La porțile ceriului. Împreună cu ei vom putea arăta lumii că în satele noastre încă se cântă ca acum mai bine de o sută de ani.” - Grigore Leșe Seria de emisiuni documentare realizate de Grigore Leșe sub genericul La porțile ceriului i-a adus
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi by http://uzp.org.ro/la-portile-ceriului-un-spectacol-de-muzica-si-poezie-cu-grigore-lese-si-invitatii-sai/ [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
televiziune La porțile ceriului. Împreună cu ei vom putea arăta lumii că în satele noastre încă se cântă ca acum mai bine de o sută de ani.” - Grigore Leșe Seria de emisiuni documentare realizate de Grigore Leșe sub genericul La porțile ceriului i-a adus televiziunii publice, în 2007, Marele Premiu al A.P.T.R., distincție urmată de alte numeroase premii naționale și nominalizarea la cel mai important festival de film documentar din Asia, Festivalul Internațional de Film de Televiziune, Shanghai 2009. Ion
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi by http://uzp.org.ro/la-portile-ceriului-un-spectacol-de-muzica-si-poezie-cu-grigore-lese-si-invitatii-sai/ [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
să-mbucuri pe toț, da să știi că are să fie vai de inima te. La lume nu-i trăbuie nice agiutoriu tău, nice bucuria te. Lumea-i o vorbă goală. Îi ca o baltă sacă. N-o stâmpără de apă ceriu sanin, nice sântu soare, numa ploaia șî vremea ra o pot stâmpara. Dzâce lumea că omu de treabă la nevoie să cunoaște. Da nu-i așe. Că la nacaz te poate agiuta fiștecare, că nu-i cad mânile. Da de-mbucurat
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
-Ți aminte, Doamne, de noi păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, și șterge păcatele noastre, ca un bun și de oameni iubitor Dumnezeu. Ție, Doamne fie slavă și putere, și laudă și biruință și tărie, că Tu stăpânești toate celea din Ceriu și de pre pământ. Binecuvântat fie Domnul din veac și până în veac, amin și amin. * Revista BISERICA ȘI ȘCOALA, Anul LXII, Arad, 27 nov. 1938, Nr.48 Referință Bibliografică: Arad-Alba Iulia-1918 / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arad_alba_iulia_1918.html [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
țâni minte de la minie că aheștea-s mai rele că hele bisericești. Că pe hele din călindari dacă nu le țâni îi cu păcat, și te spovedi și te cumineci și ți să iartă. Da dint-aheștea nu te scapă. Aheștea-s ale ceriului ș-ale pământului și can te-o trazni ore ț-o loa lupu oaia, nu ț-o mai dă napoi nime și nime nu te mai înviadză. Că numa să te spândzuri îi mai mare pacatu păntru om că can
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
spinării. M-am scuturat. - Anume, noa! Că nu traznește pe fiecinie, numa ase. Nice oaia n-o ia lupu ore ursu fiecum, de capu lor, daca nu le-o fost numit. Toate să tâmpla cu rost, vedz c-așe-i! Și rostu ceriului ș-al pământului nu-l poate șcimba omu cum i să năzare lui. Oooho! Am lucrat odată de Precup ș-am făcut o clanie de fan. Or fost tri clăni în țârc, pe dunga Arsurii, cu mai doauă de la vecini
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
însoțită de farmecul zilelor de Crăciun. Cu această sărbătoare a comunității dar mai ales a familiei, ne reîntoarcem cu toții la datini, colinde, tradiții, la schimb de daruri:...”Îngerii se uită-n casă/ Văd și spun - Iar Moșul are/ Colo-n ceriu la el în tindă,/pe genunchi o carte mare.../ cu condei de-argint el scrie/ Ce copil și ce purtare.../ Și de-acolo știe Moșul/ Că-i șiret el, lucru mare...” (Octavian Goga, Crăciunul copiilor). Pomul de Crăciun, la început
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_romanilor_elisabeta_iosif_1385656373.html [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
asaimasa Ocrotitoarea acea bună O arakhalo o feder lashio A înfocatului amor. Le yagalesko kamimo'. O noapte lină fără luna Îk reat uji bi chonoteski S-au pus pan' la ai zilei zori. Ji ka'l ghesăskă duda thodili. Pe ceriu stele scânteiază Tarpeneste le chehenia vrastden Cu strălucitele lor raze. Pengă dudale strafiniantsa. Țiganii toți au adormit; Le Rom savore suține; Alecu vis prea greu visează O Aleculo suno dikhăl zore pharo Și se trezește mult uimit: Thai ushtiol but
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
clipa milostivă” (Oltul); „Trei pruni frățîni, ce stau să moară,/ Își tremur’ creasta lor bolnavă” (Casa noastră); „Ca o vecernie domoală/ Se stinge zvonul din dumbravă” (Apostolul); „Cînd rătăcind, bătrîne codru,/ Ajung la sînul tău de tată” (În codru); „Mireasa ceriului albastru/ Își împînzeșten ape chipul”(Pe înserate) etc. Tot atîția nonasilabi iambici. Alte incipit-uri au următoarea formă: „La noi sunt codri verzi de brad/ Și cîmpuri de mătasă” (La noi); „De ce m-ați dus de lîngă voi,/ De ce m-
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
GAVRIIL Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Tot mai puternic strălucește chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui”. (Constantin C. Giurăscu) „Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întâlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu credința și aspirațiile vieței noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1415451849.html [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
o perspectivă stilistică), iar în 2010, Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universității din București. Începând cu anul 2006 realizează emisiuni la Radiodifuziunea și Televiziunea Română (La porțile ceriului, Drumul lui Leșe, Lumea și muzica tradițională), pentru care primește numeroase premii și nominalizări naționale și internaționale, precum Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio România în 2009, nominalizare la Festivalul Internațional de Film
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
DIN CÂND ÎN GÂND Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului mai am și eu din când în gând zile proaste mai și plâng m-ascund sub pat căci mă mai tem ceriu de-l aud tunând gătit de ploaie și de n-am un colț de pâine mai adorm din când în gând asemeni multora flămând și-atunci mă visez copil cum mă trezea mama cântând mirosind în toată casa mâncărica din
DIN CÂND ÎN GÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Din_cand_in_gand_george_safir_1374134669.html [Corola-blog/BlogPost/364245_a_365574]