154 matches
-
n-au fost limitați în timp, uitând că ce-i prea mult, până la urmă strică. Dirijați de Gheorghe Șapcă, „Fiii Arboroasei” ne-au încurajat cu îndemnul „Sus inima români!”. Salutabilă este tendința grupului vocal de la Catedra de muzică a Universității Cernăuțene de a cânta românește, dar ar trebui cineva să le dea de înțeles că „Bade, pălărie nouă” nu e unica, nici cea mai reprezentativă melodie a românilor din Bucovina. Lingura de dohot au turnat-o ansamblurile coregrafice, exceptând „Mugurelul” din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
de întrunire este benefică pentru cimentarea unor prietenii și discuții constructive cu istoricii ucraineni din Cernăuți. Dorindu-le colectivelor ambelor reviste colaboratori competenți și cititori excelenți, dna Consul General a propus ca la următoarea întâlnire (cu optimista încredere că revista cernăuțeană va apare în pofida dificultăților financiare) să fie invitați savanți și oameni de cultură ucraineni. Prestanța participanților la colocviu, precum și tematica diversă a comunicărilor susținute de ei a ilustrat diapazonul amplu al problemelor abordate de cele două reviste sărbătorite. În calitate de oaspete
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
în pofida dificultăților financiare) să fie invitați savanți și oameni de cultură ucraineni. Prestanța participanților la colocviu, precum și tematica diversă a comunicărilor susținute de ei a ilustrat diapazonul amplu al problemelor abordate de cele două reviste sărbătorite. În calitate de oaspete în casa cernăuțenilor, primul a luat cuvântul Vasile Schipor, secretar de redacție al „Analelor Bucovinei”, care a făcut un excurs în „destinul unui proiect academic” al periodicului științific semestrial al Institutului „Bucovina”. Însuși faptul că redactor-șef este academicianul Dimitrie Vatamaniuc mărturisește despre
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
bunul simț. S-au vizitat Sucevița, Putna, Mănăstirea Bogdana și Rădăuțiul. Sute de participanți s-au deplasat în 22 august la Cernăuți unde s-au depus flori la statuile lui Mihai Eminescu și Taraș Șevcenco, s-a vizitat renumită universitate cernăuțeana, mănăstirea Bănceni, mormântul lui Aron Pumnul și gimnaziul în care a învățat Eminescu. Sute de colegi din România, Ucraina și Șerbia s-au deplasat apoi pentru două zile în Chișinău, unde au aniversat, împreună cu peste 300 de cadre didactice din
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo by http://uzp.org.ro/1500-de-cadre-didactice-din-romania-r-moldova-ucraina-si-serbia-au-participat-la-al-xxxvi-lea-congres-al-agiro/ [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
preoțești din sec. XIX-lea, donate de părintele paroh Vasile Pauliuc”... Educându-și discipolii în spirtul iubirii ne neam, de cunoaștere a istoriei plaiului natal, profesorul N. Bodnariuc organizează lecții de istorie în incinta muzeului, conferințe în comun cu Universitatea Cernăuțeană. Ar fi bine să-i urmeze exemplul și alți profesori de la școlile românești din ținut, căci doar astfel, după cum a specificat Excelența Sa, dna Eleonora Moldovan, evident, „un popor care nu-și cunoaște istoria nu va avea un viitor luminat. Doar
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă tocmai data de 8 octombrie, pentru prăznuirea Zilei Municipiului Cernăuți, decretată - deducem - în anul 2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data au avut în vedere ,,distracția cernăuțenilor”, fiind ,,îndrăgostiți de magia seducătoare a toamnei”. Este posibil să fi cunoscut și puțină istorie... După care constată sec: ,,de Ziua Cernăuților n-am prea auzit să se amintească și de numele întemeietorului care i-a eternizat intrarea în istorie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
notează autoarea, cu un aer de zeflemea bine strunită: ,,Ștefan cel Mare a ținut piept puhoaielor flămânde ale turcilor și tătarilor, a apărat ctitoria vrednicului său bunic de lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor de azi, o istorie prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat, Doamna Limbii Române din Cernăuți, lăsând a se subînțelege că măcar o stradă s-ar fi cuvenit să-i poarte numele lui Ștefan cel Mare
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în serios decât în glumă, că-și plimbă pașii prin Europa. Cu destul de evidentă melancolie, Maria Toacă apreciază că, în fapt, îi atrăgea nu atât ,,civilizația europeană”, cât literatura română din regretatul magazin ,,Drujba” și urmele lui Eminescu pe sub teii cernăuțeni. Fraza finală din această primă piatră de temelie din excursul Amar de Cernăuți sună înfiorător: ,,Astăzi, alte drumuri îi poartă pe intelectualii din Moldova spre Europa, noi rămânând cu tristețile și nostalgiile bucovinene, dar, totuși, bucuroși că Ziua orașului Cernăuți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului Doinei Cernica și la vernisajul expoziției artistei Dany Madlen Zărnescu - s-a declarat mare admiratoare a acestei ,,artiste neordinare (...) pornite pe drumul inițierii în miracolul negrului, fiind fascinată de fiorul de mister pe care
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
n.n. gerant interimar al Consulatului General al României la Cernăuți) a completat-o metaforic cu , dar și cu oportunitatea editării unei cărți sau album despre pașii lui Eminescu la Cernăuți”; ,,Meridianul Eminescu a trecut în acea zi și pe la Universitatea Cernăuțeană (...) Aici, oaspeții s-au manifestat mai mult ca personalități politice - și-au arătat interesul pentru colaborare, menționând că au venit <să construim împreună, dar nu să dărâmăm>. Grăbiți să treacă frontiera înaintea înserării, oaspeții s-au retras, lăsându-ne la
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Mihai Eminescu”, tipărite, fiecare, în tiraj de 500 de exemplare. ,,La Herța - relatează Maria Toacă -, alături de alte donații de carte, cărora nu li s-a făcut publicitate, precum cea din partea Doinei Cernica, din Suceava, Leo Butnaru, din Chișinău, a scriitorilor cernăuțeni, a fost adus doar câte un exemplar din seria scoasă de Gellu Dorian. Cu cât sentimentul de renunțare se citea mai înrourat în ochii poeților, cu atât prinosul lor de suflet le-a fost mai scump tinerilor herțeni”. În crochiul
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
nu era un om în carne și oase, ci mai curând o rană care sângerează fără întrerupere”. În anul 2004, la Editura „Suhrkamp” a apărut un volum de corespondență a poetului cu Ilana Shmueli, cu care se cunoștea din tinerețea cernăuțeană, îi fusese elevă pentru limba franceză. S-au revăzut în 1965 la Paris și în 1969 la Ierusalim. Inainte de a face pasul în neant, el i-a scris Ilanei „Tu știi ce sunt poeziile mele - citește-le și eu
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1458390235.html [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
ori de câte ori se ivește ocazia, pentru ca lumea să nu-l uite-n nicicând și, mai ales, pentru a da posibilitatea generațiilor viitoare să-l blesteme-n veci, clipă de clipă, așa cum merită toți trădătorii de pe fața pământului - s-a numit Eremia Cernăuțeanul și a fost o bună bucată de vreme, începând chiar de pe vremea pribegiei domnitorului, cel mai bun prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia. „Arginții” pentru care și-a vândut nația și sufletul au fost treizeci de mii de galbeni. Atât
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia. „Arginții” pentru care și-a vândut nația și sufletul au fost treizeci de mii de galbeni. Atât de puțin a costat așezarea pentru câteva sute de ani a jugului pe grumazul unui popor. Trădarea Cernăuțeanului - hatman, se pare - se derulează în trei etape: prima, când, trimis să împiedice trupele turcești să treacă Dunărea la Isaccea, nu-și îndeplinește misiunea, permițând atacatorilor să forțeze fluviul, justificându-se apoi în fața domnului că a ajuns prea târziu, adică
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
aflându-se la Cernăuți la o întâlnire cu numeroșii săi cititori, ni s-a destăinuit că iubește nespus de mult acest oraș, pentru că-l consideră orașul copilărie sale și pentru că pe străzile acestuia și-a purtat pașii copilul Eminescu. Noi cernăuțenii ne mândrim cu faptul că pentru poetul, care s-a apropiat poate cel mai mult de tainele poeziei marelui Luceafăr, Cernăuții au fost la fel primul oraș, cu care a făcut cunoștință în copilărie. Aici, imediat după război, venea cu
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
de-a mingea cu prietenii... 20. Hotelul Moldova, interbelic. 21. Biserica Parascheva, Knap, anii 1860 21. Casa generalului, 1900 (1780) 22. Hotelul Lemberg, prima jumătate a sec. XX. 23. Cernăuți, Ulița Mare - acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883) În etapa cernăuțeană a lui Eminescu un rol însemnat l-a avut teatrul. În 1864 Alexandru Costin, un descendent din neamul vestiților cronicari, este inițiatorul și organizatorul reprezentațiilor teatrale ale trupei conduse de Fanni Tardini. Trupa își alese ca scenă pentru spectacole sala
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
inspirație pentru mai multe poezii: „Amorul unei marmure”, „La o artistă”... 24. Biserica Sf. Treime, pe al doilea amplasament - în Clocucica, interbelic. Să nu uităm și de chiliile lui Țirțec, unde Eminescu a trăit o bună parte din viața sa cernăuțeană. E vorba de casa de pe fosta str. Sfânta Treime, colț cu Landhaugasse (actuala str. B. Hmelnițki și M. Gorki). A dispărut micuța biserică de lemn (de fapt transferată la Muzeul de arhitectură din Lvov), s-a pierdut livada birjarului printre
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
de lemn (de fapt transferată la Muzeul de arhitectură din Lvov), s-a pierdut livada birjarului printre casele construite mai târziu. 25. Josefsgasse, anul 1899. Din catalogul gimnaziului pe anul de învățământ 1962-1863, care la fel se păstrează la arhiva cernăuțeană, aflăm că Eminescu trăia la profesorul de limbă franceză Victor Blanchine pe str. Domnească de jos, denumită mai târziu Iosifgasse (azi str. Ucraineană, 53). Era de fapt casa viitorului mitropolit al Bucovinei Silvestru Morariu-Andrievici în care la rândul său profesorul
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Gheorghe Gorda demonstrează și concluzionează că, deși "...genele și sângele lor [ale alogenilor] supraviețuiesc în neamurile cu care s-au înrudit", ele nu au dizolvat fondul; adică, din "competiția" dintre autohtoni și alogeni, au învins cei "legați de pământ". Cartea cernăuțeanului dizident, cu domiciliul forțat, într-o vreme, la Voloca, mi s-a părut, inițial, greu de citit, fiind știință pură, adresată filologilor, am gândit eu. Dar puțin mi-a trebuit ca să-mi reconfigurez părerea. Stilul comunicării și cantitatea "intercalată" de
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
De câțiva ani Teatrul Cernăuțean colaborează cu teatre din România, în deosebi, cu Teatrul „Vasile Alecsandri” din Iași, iar în prezent și cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Recent, la 24 mai a.c., în cadrul acestei colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuțeni, în frunte cu Victor
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ by http://uzp.org.ro/colaborari-ale-teatrului-o-kobyleanska-din-cernaut/ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
De câțiva ani Teatrul Cernăuțean colaborează cu teatre din România, în deosebi, cu Teatrul „Vasile Alecsandri” din Iași, iar în prezent și cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Recent, la 24 mai a.c., în cadrul acestei colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuțeni, în frunte cu Victor JURAT, directorul adjunct al Te atrului Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuț, a prezentat publicului românesc piesa italiană „Incident” de Luigi LUNARI. Actorii bucovineni au fost întâmpinați de colegii din Botoșani cu pâine și sare, cântece, dansuri
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ by http://uzp.org.ro/colaborari-ale-teatrului-o-kobyleanska-din-cernaut/ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
familii, locul venirii pe lume a lui Doxachi Hurmuzachi (unde, în semn de prețuire, nu există nici un monument închinat lui, nicidecum o casă memorial cum ar fi meritat) - Hurmuzăcheștii, subiect ce a constituit titlul tezei de doctorat a renumitului cercetător cernăuțean Ilie Luceac, citat de autorul acestui volum ca sursă. Ion (Iancu Onu) prezintă figura luminoasă dar aproape necunoscută, a unui pedagog și autor de cărți din satul Bădeni (Abecedar, 1935), fost elev al învățătorului Mihai Busuioc de la Școala din Bădeni
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
17 mai 2014. Colocviile s-au desfășurat sub egida Academiei Române, în organizarea Institutului ,,Bucovina” - Redacția „Analele Bucovinei” Rădăuți și Editurii „Alexandru cel Bun” - Redacția „Glasul Bucovinei” Cernăuți-București. La Rădăuți, dar și la Cernăuți, prima comunicare i-a aparținut fondatoarei revistei cernăuțene, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactor-șef al „Glasului Bucovinei”, și s-a referit la „Ziarul «Glasul Bucovinei» 1918 și revista «Glasul Bucovinei» 1994 - tradiție și continuitate”, precum și la „«Glasul Bucovinei» - 20 de ani de la apariție”. Domnia Sa a
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare by http://uzp.org.ro/analele-bucovinei-si-glasul-bucovinei-la-o-importanta-aniversare/ [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
Dimitrie Vatamaniuc, Tudor Gheorghe ș.a. Realizează un emoționant portret al unui mare model intelectual (Doctorul făr-de-arginți) - prof. dr. Leon Dănăilă, originar din Darabani, un alt portret sensibil al poetului tribun de la Chișinău (Întru neuitarea lui Grigore Vieru), al tânărului interpret cernăuțean Alexandru Tărâțeanu (Privighetoarea de la Cenăuți), al spectatorului cultural botoșănean. O imagine extrem de reușită, plină de umor, spumoasă, hilară și dramatică, este cea a călătoriei cu trenul în secolul XXI spre și dinspre Botoșani (... doar că din gara asta....au dispărut
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/catinca_agache_1452003253.html [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
prototip Ana Maximeț din Mahala), care a fost asemuit de unii critici de artă ai vremii, grație aurei sale enigmatice, cu „Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci. Admirând bogata colecție, ce abia a încăput în trei săli ale muzeului cernăuțean, m-am surprins asupra gândului: „Ce bine că nepoata lui Löwendal n-a ajuns pianistă, ci om de afaceri, numărându-se printre o sută dintre cele mai puternice femei din businessul românesc!”. Astfel, s-a adeverit numai a doua, dar
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI by http://uzp.org.ro/firul-ariadnei-a-readus-pitorescul-taranului-roman-la-cernauti/ [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]