153 matches
-
ca traducător la locotenența regală (1857), apoi concipist la Consiliu (1861), Alexandru Roman a avut privilegiul de a fi numit profesor extraordinar al primei catedre românești. De altfel, el însuși student la Viena și coleg cu cunoscutul lingvist și profesor cernăuțean Aron Pumnul, Alexandru Roman s-a format ca profesor prin activitatea la nivelul școlilor gimnaziale din Oradea. I-a fost dat acestui mentor de școală românească să activeze cu multă râvnă, având ocazia de a fi primul și în acest
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
sa genuină de a vorbi în public despre experiențele trăite; el nu s-a exprimat direct nici imediat după fuga sa în Occident și nici în anii ’60 despre ce a văzut și a îndurat în anii războiului în ghetoul cernăuțean și în detașamentul de muncă obligatorie în România. Pe de altă parte, adeziunea sa la un „realism” sui generis este nu mai puțin celebră: „N-am scris vreodată un rînd care să nu fi avut de-a face cu existența
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă tocmai data de 8 octombrie, pentru prăznuirea Zilei Municipiului Cernăuți, decretată - deducem - în anul 2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data au avut în vedere ,,distracția cernăuțenilor”, fiind ,,îndrăgostiți de magia seducătoare a toamnei”. Este posibil să fi cunoscut și puțină istorie... După care constată sec: ,,de Ziua Cernăuților n-am prea auzit să se amintească și de numele întemeietorului care i-a eternizat intrarea în istorie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
notează autoarea, cu un aer de zeflemea bine strunită: ,,Ștefan cel Mare a ținut piept puhoaielor flămânde ale turcilor și tătarilor, a apărat ctitoria vrednicului său bunic de lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor de azi, o istorie prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat, Doamna Limbii Române din Cernăuți, lăsând a se subînțelege că măcar o stradă s-ar fi cuvenit să-i poarte numele lui Ștefan cel Mare
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în serios decât în glumă, că-și plimbă pașii prin Europa. Cu destul de evidentă melancolie, Maria Toacă apreciază că, în fapt, îi atrăgea nu atât ,,civilizația europeană”, cât literatura română din regretatul magazin ,,Drujba” și urmele lui Eminescu pe sub teii cernăuțeni. Fraza finală din această primă piatră de temelie din excursul Amar de Cernăuți sună înfiorător: ,,Astăzi, alte drumuri îi poartă pe intelectualii din Moldova spre Europa, noi rămânând cu tristețile și nostalgiile bucovinene, dar, totuși, bucuroși că Ziua orașului Cernăuți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului Doinei Cernica și la vernisajul expoziției artistei Dany Madlen Zărnescu - s-a declarat mare admiratoare a acestei ,,artiste neordinare (...) pornite pe drumul inițierii în miracolul negrului, fiind fascinată de fiorul de mister pe care
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
n.n. gerant interimar al Consulatului General al României la Cernăuți) a completat-o metaforic cu , dar și cu oportunitatea editării unei cărți sau album despre pașii lui Eminescu la Cernăuți”; ,,Meridianul Eminescu a trecut în acea zi și pe la Universitatea Cernăuțeană (...) Aici, oaspeții s-au manifestat mai mult ca personalități politice - și-au arătat interesul pentru colaborare, menționând că au venit <să construim împreună, dar nu să dărâmăm>. Grăbiți să treacă frontiera înaintea înserării, oaspeții s-au retras, lăsându-ne la
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Mihai Eminescu”, tipărite, fiecare, în tiraj de 500 de exemplare. ,,La Herța - relatează Maria Toacă -, alături de alte donații de carte, cărora nu li s-a făcut publicitate, precum cea din partea Doinei Cernica, din Suceava, Leo Butnaru, din Chișinău, a scriitorilor cernăuțeni, a fost adus doar câte un exemplar din seria scoasă de Gellu Dorian. Cu cât sentimentul de renunțare se citea mai înrourat în ochii poeților, cu atât prinosul lor de suflet le-a fost mai scump tinerilor herțeni”. În crochiul
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
De câțiva ani Teatrul Cernăuțean colaborează cu teatre din România, în deosebi, cu Teatrul „Vasile Alecsandri” din Iași, iar în prezent și cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Recent, la 24 mai a.c., în cadrul acestei colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuțeni, în frunte cu Victor
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
De câțiva ani Teatrul Cernăuțean colaborează cu teatre din România, în deosebi, cu Teatrul „Vasile Alecsandri” din Iași, iar în prezent și cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Recent, la 24 mai a.c., în cadrul acestei colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuțeni, în frunte cu Victor JURAT, directorul adjunct al Te atrului Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuț, a prezentat publicului românesc piesa italiană „Incident” de Luigi LUNARI. Actorii bucovineni au fost întâmpinați de colegii din Botoșani cu pâine și sare, cântece, dansuri
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
Cronicar Cernăuțenii noștri în iunie 1996 s-a luat inițiativa înființării Reuniunii scriitorilor români din Cernăuți, dar legiferarea ei a întîmpinat multe piedici din partea aparatului birocratic ucrainean și, abia după mai bine de un an de suspiciuni și discuții, a putut fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu și Ilie Tudor Zegrea - redactor șef - care își propun cu toții înnoirea paradigmei literare prin receptivitatea la tot ce apare nou în spațiul lingvistic românesc, scoaterea cititorului romanofon din nordul Bucovinei din izolarea lui culturală. Universitarul cernăuțean Grigore Bostan explică într-un argument programul noii publicații: "O revistă de literatură și arta la Cernăuți are dreptul la viață nu numai în virtutea tradițiilor presei noastre, ci și ca un ărăspunsă la imperativele timpului. Ea trebuie nu numai să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
e un lucru dificil căci "ține de un domeniu extrem de delicat, acela în care se pun de acord axiologia și deontologia". Paginile Septentrionului găzduiesc și confrați din Basarabia, precum Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Vasile Levitchi, mai cunoscuți în țară decît cernăuțenii pe care-i descoperim acum, cu mare interes și cu surpriză că scriu într-o limbă literară foarte corectă, modernă și expresiva, cu nimic marcată de izolarea de pe vremea sovietelor. Explicația ne-o oferă tot Ștefan Hostiuc: intelectualii români din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
splendida, din apă. Nici nu știu cum era în realitate. La Cernăuți cum ați ajuns? Ca studentă a Politehnicii "Gh. Asachi" din Iași, funcționînd însă la Cernăuți. Am facut chimie industrială. Sînt inginer. Am absolvit în 1946, după refugiu. Am o nostalgie cernăuțeana. Era un oraș occidental. Și comercial, și cultural. Influențele culturale erau românești și austriece. Se simțea încă, și din punct de vedere administrativ, amprenta austriacă. Mi-amintesc Teatrul... Național de acolo, străzile... V-ați gîndit vreodată să faceți teatru? Ați
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
17 mai 2014. Colocviile s-au desfășurat sub egida Academiei Române, în organizarea Institutului ,,Bucovina” - Redacția „Analele Bucovinei” Rădăuți și Editurii „Alexandru cel Bun” - Redacția „Glasul Bucovinei” Cernăuți-București. La Rădăuți, dar și la Cernăuți, prima comunicare i-a aparținut fondatoarei revistei cernăuțene, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactor-șef al „Glasului Bucovinei”, și s-a referit la „Ziarul «Glasul Bucovinei» 1918 și revista «Glasul Bucovinei» 1994 - tradiție și continuitate”, precum și la „«Glasul Bucovinei» - 20 de ani de la apariție”. Domnia Sa a
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
de întrunire este benefică pentru cimentarea unor prietenii și discuții constructive cu istoricii ucraineni din Cernăuți. Dorindu-le colectivelor ambelor reviste colaboratori competenți și cititori excelenți, dna Consul General a propus ca la următoarea întâlnire (cu optimista încredere că revista cernăuțeană va apare în pofida dificultăților financiare) să fie invitați savanți și oameni de cultură ucraineni. Prestanța participanților la colocviu, precum și tematica diversă a comunicărilor susținute de ei a ilustrat diapazonul amplu al problemelor abordate de cele două reviste sărbătorite. În calitate de oaspete
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
în pofida dificultăților financiare) să fie invitați savanți și oameni de cultură ucraineni. Prestanța participanților la colocviu, precum și tematica diversă a comunicărilor susținute de ei a ilustrat diapazonul amplu al problemelor abordate de cele două reviste sărbătorite. În calitate de oaspete în casa cernăuțenilor, primul a luat cuvântul Vasile Schipor, secretar de redacție al „Analelor Bucovinei”, care a făcut un excurs în „destinul unui proiect academic” al periodicului științific semestrial al Institutului „Bucovina”. Însuși faptul că redactor-șef este academicianul Dimitrie Vatamaniuc mărturisește despre
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
nu numai poetice ci și epice , ziaristice, științifice, ale verbului ce a înaripat mulțimile stând în apărarea Limbii române, sau ale eseisticii de excepție cu referire continuă la destinul tragic basarabean . Unul dintre cele mai emoționante profiluri îl schițează poetul cernăuțean, academicianul Vasile Tărâțeanu , numindu-l ,,caligraf fidel al sufletului de român înstrăinat”(,,Mă doare Bucovina ca o rană/ ce nu se mai tămăduie de-un veac,” ). Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, diplomatul Vasile Nanea, Catinca Agache, academicienii
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
bunul simț. S-au vizitat Sucevița, Putna, Mănăstirea Bogdana și Rădăuțiul. Sute de participanți s-au deplasat în 22 august la Cernăuți unde s-au depus flori la statuile lui Mihai Eminescu și Taraș Șevcenco, s-a vizitat renumită universitate cernăuțeana, mănăstirea Bănceni, mormântul lui Aron Pumnul și gimnaziul în care a învățat Eminescu. Sute de colegi din România, Ucraina și Șerbia s-au deplasat apoi pentru două zile în Chișinău, unde au aniversat, împreună cu peste 300 de cadre didactice din
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
prototip Ana Maximeț din Mahala), care a fost asemuit de unii critici de artă ai vremii, grație aurei sale enigmatice, cu „Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci. Admirând bogata colecție, ce abia a încăput în trei săli ale muzeului cernăuțean, m-am surprins asupra gândului: „Ce bine că nepoata lui Löwendal n-a ajuns pianistă, ci om de afaceri, numărându-se printre o sută dintre cele mai puternice femei din businessul românesc!”. Astfel, s-a adeverit numai a doua, dar
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
Avram a mulțumit afectuos conducerii Muzeului de Arte din Cernăuți pentru amabilitatea și inițiativa de a inaugura vernisajul. În realitate, pentru această „inițiativă a muzeului”, ce-și marchează două decenii de la înființare, au luptat timp de trei ani doi entuziaști cernăuțeni - Valeriu Basaraba și Svetlana Țopa, toate cheltuielile fiind suportate de Fundația Löwendal. Expoziția va dura până la 18 august și ar fi mare păcat să nu-i deschidem ușa, să nu beneficiem de bucuria (ori de ocazia) de a ne fi
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
Echipa s-a micșorat drastic, a scăzut și numărul aparițiilor pe săptămână, dar cum vorbim de o profesie a pasiunii și a curajului, ,,Zorile Bucovinei” continuă să intre benefic în casele românilor din Ucraina și să conteze în peisajul publicistic cernăuțean ca o prezență echilibrată și constructivă. La anul va rotunji trei sferturi de veac de existență. Cifra îmi evocă vârsta la care a fost sărbătorit anul trecut Mircea Lutic, primul dintre scriitorii deja afirmați pe care i-am cunoscut la
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Nicolae Toma a mers mai departe. El a îmbogățit viața culturală a orașului Cernăuți cu manifestări de deosebită calitate și atractivitate dedicate cărții și înaintașilor iluștri. Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” și-a deschis larg ușile în anii din urmă cernăuțenilor dornici de întâlniri cu scriitori, de lansări de carte, de recitaluri poetice și artistice. Aici au fost organizate comemorări ale foștilor colegi de redacție, poetul Ion Chilaru, Vasile Levițchi, poet, prozator, traducător de prim rang, ale omului de radio și
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Mănăstirii Putna, ai ziarului ,,Crai nou” Suceava, ai Bibliotecii Bucovinei ,,I.G. Sbierea” Suceava, ai Societății Scriitorilor Bucovineni, prilej cu care Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” a fost împodobită cu portretele lui Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu, realizate de pictorul cernăuțean Mihai Alisavetei. În ultima săptămână a lui iulie, o nouă chemare a lui Nicolae Toma și a zoriștilor săi ne-a dus spre nord, pe cea mai frumoasă stradă din Cernăuți, în casa limbii, literaturii, sufletului românesc care este redacția
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
aflându-se la Cernăuți la o întâlnire cu numeroșii săi cititori, ni s-a destăinuit că iubește nespus de mult acest oraș, pentru că-l consideră orașul copilărie sale și pentru că pe străzile acestuia și-a purtat pașii copilul Eminescu. Noi cernăuțenii ne mândrim cu faptul că pentru poetul, care s-a apropiat poate cel mai mult de tainele poeziei marelui Luceafăr, Cernăuții au fost la fel primul oraș, cu care a făcut cunoștință în copilărie. Aici, imediat după război, venea cu
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]