21 matches
-
cuvântul zburat-a în lemne cioplit. cuvântul ruptu-s-a din pietre ciobit. cuvântul cântat-a din coarde ciupit. cuvântul grăit-a din bătute la horă. cuvântul țipat-a din dicționare. cuvântul zâmbit-a din lacuri odihnit. cuvântul plâns-a din ceruri cernit. cuvântul doar vrut-a și s-a împlinit. cuvântul fugit-a din țarcuri închis. cuvântul... dar foaia va putea oricând să-și jelească morții. o foaie jelindu-și morții. și iar cuvântul născutu-s-a din jeliri. și-n prag opritu-s-a cuvântul
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1489074631.html [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
atunci, în gestul meu nedemn Găsindu-mi fericirea... fără să știu că pier... Aveam să aflu-n timp c-atât de mult însemni, Dar prea târziu a fost, iertare să-ți mai cer. Mi-am dus singurătatea în sufletu-mi cernit, Te-am căutat în lacrimi și-n vajnica-mi durere. Ascultă-mi, Doamne, ruga, destul am pătimit. O vorba vreau să-i spun... că nu mai am putere. Acum când bătrânețea e-atât de grea povară, Mă iartă tu, copile
MĂ IARTĂ TU, COPILE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ma_iarta_tu_copile_.html [Corola-blog/BlogPost/348100_a_349429]
-
săruta pleoapa nepăsătoare te ascundeai parșiv după colțul nopții și priveai cu obtuzul orgoliu obrazul palid și zvâcnetul orb al păsării soarelui cum își strivea zborul în căutarea luminii de ferestrele opace ale împietritei nopți a inimii tale azi plouă cernit cu singurătate prin ochiul rănit căzut în uitare și prizonier al pustiului ți-ai amintit de razele stinse din ochii păsării soarelui gândurile îți cotrobăie cu degetele febrile după un ciob palid de lună prin cotloanele timpului. Autoare Maria Giurgiu
NOAPTEA INIMII TALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1495400362.html [Corola-blog/BlogPost/379485_a_380814]
-
de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol, farfurie, strachină. Ferche Irina (București), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învățat de pe Internet să confecționeze mărțișoare. Lucrează în pastă modelatoare sau „Cernit” pe care o modelează, o coace la cuptor și o pigmentează. Mărțișoarele sunt realizate într-o varietate de forme: florale, animăluțe, acadea, cercei, broșe, medalioane, abstracte, de inspirație indiană sau japoneză. Munteanu Bianca (București), funcționar public, de 3 ani lucrează
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Și la luna țintită departe, în tavanul de sus, Spre care, după-nviere, și-a luat zborul Iisus... Mă simt, în aceste momente de veghe, ca un atom, Plutind în imensul univers, pe nava rotundă pământ, Ascultând uimit cum în timpul cernit, în bătaia de vânt, Începe să cânte corul de îngeri, dar oamenii dorm... ZBOR DE ZI... (Lumina este gata să apară!) Zile cu soare, cu speranțe, inimi deschise. Picioare folositoare pentru alergare, mâini bucuroase, muncă tenace, urechi deschise la sunet
VREMURI GRELE ŞI RELE de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Vremuri_grele_i_rele.html [Corola-blog/BlogPost/342502_a_343831]
-
de poezie o boală de care nu pot să mă vindec de care însă nici eu nu știu încă dacă aș dori vreodata să mă vindec. 14 Primăvară cu moațe ... Mă-mbracă primăvara în culoare, scăpată azi de griul mult cernit mi se deschid în cale ochi de floare și poftă mi se face de iubit. Mirese mii cireșul strânge-n brațe belșug de flori își pun fetele-n cozi, sunt astăzi Apusenii plini de moațe ce scot la soare belșugul
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
Un înger apăruse-așa, Trimis de cer către o muză, Ce-ncet, din zbor, se prăbușea. Dar el nu-i cunoștea tristețea, De unde vine, cine este... Și nici să creadă, nu voia, Că este rupta din poveste. Din cerul cel cernit desprins, Purtat a fost de-un gând frumos, Să își așeze-ale lui palme Sub muza ce murea-nspre jos. Dar din prea-naltul ce-o atinse Pe aripile-i de văzduh Căzu prea brusc și o găsise În colivia-i, fără
RENAȘTEREA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1470163345.html [Corola-blog/BlogPost/374151_a_375480]
-
Acasa > Strofe > Atasament > MAMĂ ȚARĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului MAMĂ ȚARĂ, Lui C. Vadim Tudor Mamă Tară,- îmbracă Strai regal cernit... Fiul tău îți pleacă Spre Raiul sfințit. Plângă-l munții 'nalți, Codrii și izvoare... Românii lui frați Și marea cea mare. Marin Voican Ghioroiu - Doame, mi-e așa de bine - YouTube ▶ 2:26 www.youtube.com/watch?v=RqLawwHPOAU Acum
MAMĂ ȚARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442302067.html [Corola-blog/BlogPost/365617_a_366946]
-
pus ziua cea de ieri Ce sfâșie cu asprele-i secunde. Ai coborât un foc sub pașii mei De nu-i mai simt pământului răcoarea- Departe, mută stai fără temei Încet, încet te-nghite depărtarea... Tot măturând prin sufletu-mi cernit, Trei bocitoare-ai pus să te jelească, De parc-ai vrea să știu c-ai adormit Și nimeni nu-i din somn să te trezească. M-aștern pe trupul tău ca Elisei, Te-acopăr cu suflarea mea fierbinte Să te
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Pe umeri mi-ai pus ziua cea de ieriCe sfâșie cu asprele-i secunde.Ai coborât un foc sub pașii meiDe nu-i mai simt pământului răcoarea-Departe, mută stai fără temeiîncet, încet te-nghite depărtarea...Tot măturând prin sufletu-mi cernit,Trei bocitoare-ai pus să te jelească,De parc-ai vrea să știu c-ai adormitși nimeni nu-i din somn să te trezească.M-aștern pe trupul tău ca Elisei,Te-acopăr cu suflarea mea fierbinteSă te trezești sub
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
săruta pleoapa nepăsătoare te ascundeai parșiv după colțul nopții și priveai cu obtuzul orgoliu obrazul palid și zvâcnetul orb al păsării soarelui cum își strivea zborul în căutarea luminii de ferestrele opace ale împietritei nopți a inimii tale azi plouă cernit cu singurătate prin ochiul rănit căzut în uitare și prizonier al pustiului ți-ai amintit de razele stinse din ochii păsării soarelui gândurile îți cotrobăie cu degetele febrile după un ciob palid de lună prin cotloanele timpului. Il buio dell
NOAPTEA INIMII TALE ( TRADUCERE ÎN ITALIANÈ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1495837621.html [Corola-blog/BlogPost/344161_a_345490]
-
pus ziua cea de ieri Ce sfâșie cu asprele-i secunde. Ai coborât un foc sub pașii mei De nu-i mai simt pământului răcoarea- Departe, muta stai fără temei Încet, încet te-nghite depărtarea... Tot maturând prin sufletu-mi cernit, Trei bocitoare-ai pus să te jelească, De parc-ai vrea să știu c-ai adormit Și nimeni nu-i din somn să te trezească. M-aștern pe trupul tău că Elisei, Te-acopăr cu suflarea mea fierbinte Să te
POEZIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1486920682.html [Corola-blog/BlogPost/373491_a_374820]
-
prin convenția comercială austro-romînă. Oare n-am putea să facem odată un alibi acestei convenții, ca să vedem cine e în adevăr cel ce-a încheiat-o? Acest alibi e lesne de făcut. Luni, la 30 iuniu 1875, "Romînul" a apărut cernit cu margini negre, în doliu. Ieri, 29 iuniu, s-a înfipt cuțitul până în mâner în pântecele României; corpul ei, palpitând încă, fu îmbrîncit la picioarele comitelui Andrassy. În ziua de 29 iuniu 1866, Camera a făcut cel mai mare act
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deal, cu fiecare expirație, închegându-se cu fonfăieli și cu poticneli în sunete disparate, apoi în silabe articulate, apoi în cuvinte, apoi...: " Muștele, muștele, muștele, muștele! Și vulpoiul șorecit, Care-nghite rățuștele! Beelzebub, Sephirahul sângeros, blestemat, Și Stăpânul său, cel Cernit, după el, Prin hornul surpat! Muștele, muștele, muștele, muștele! Și vulpoiul șorecit, Care-nghite rățuștele... Atâta mai pot să fac, pentru voi, prieteni. Canalul superior de comunicare, tocmai s-a închis. De tot! Îngerul se reașează resemnat pe scaun, lângă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
afluent de stînga al Timișului), Cerneți (sat în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei, o mănăstire și un sat în județul Ilfov, o pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit (culme în Munții Postăvarului), Cernu (pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, sat în județul Bacău), Cernuc (un sat și o „vîlcea“ în județul Sălaj), Cernitul, Cernaia. Toate numele din grupul Cerna trebuie asociate, într-un fel sau altul, cu apelativul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit (culme în Munții Postăvarului), Cernu (pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, sat în județul Bacău), Cernuc (un sat și o „vîlcea“ în județul Sălaj), Cernitul, Cernaia. Toate numele din grupul Cerna trebuie asociate, într-un fel sau altul, cu apelativul slav črŭnŭ, „negru“, chiar dacă la multe dintre ele poate interveni intermedierea unor formații (apelative, antroponimice sau toponimice) romînești. Vasile Ioniță presupune însă că în limba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
format numele de grup cerneți > Cerneți); Cernica este diminutivul unui apelativ romînesc ori un antroponim (atestat, în cazul mănăstirii din Ilfov); Cernicari este un derivat romînesc (însemnînd „cei care se ocupă cu găsirea și întrebuințarea lutului folosit pentru spoirea pereților“); Cernitul este format în romînește cu sufixul romînesc -it (după modelul Negrita); Cernaia pare mai degrabă format în slavă, pentru că sufixul -aia este slav (în acest caz, Negraia s-a putut forma după model slav); Cernu este ori o formație slavă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu, domnul român era ucis pe Câmpia Turzii, din ordinul „aliatului“ său Basta ; capul retezat a fost adus în Țara Românească, iar trupul descăpățânat îngropat îmtr-un loc neștiut până azi. Vlahul se cuvine fitecine să poarte cernit strai c-a murit Mihai, că și-au pierdut domnul viteazul și omul, cu nume de faimă de-l rosteau cu teamă cari mai de cari turcii și tătarii, ungurii și leșii tremurând ca peștii.“ scrie vistierul grec Stavrinos într-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aleargă pe pașii umbrei fugitive. 8 2257 (O masă întinsă și coprinsă de boieri) [ȘTEFAN] Dragi boieri a noastră viață E ca noaptea cea cu ceață, Care, tristă, lungă, rece, Nesimțită fuge, trece, Pasul ei - vremei robit Și văzduhul ei - cernit, Pîn' se stinge-n drumul său, Vis al lumei umed, rău. Cupa-n spume mă-nsenină Cum revarsă luna plină Mândră mare de lumină Peste lume, peste șoapte, Peste stânci pierdute-n noapte. Astfel cupa ce-arde-n spume Mi-nsenină trista lume Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
D. Nanu o piesă a lui François Coppée, Pour la Couronne (Pentru sceptru, 1898). Tot împreună cu D. Nanu a tălmăcit tragedia lui Corneille, Cidul. Din 1909 este membru al Societății Scriitorilor Români. Înainte de Mateiu I. Caragiale, imaginația lui O., romantic cernit, se închide într-o zonă a tainei și a visului, în care se perindă avatarurile unui trecut aristocratic și sumbru („E mult de-atunci; în vremuri luptat-am pentru cruce,/ Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
vine ca să-și ieie birul. Când sună miazănoaptea, fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu fața zbârcită ca o stâncă buhavă și scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura ei — un hău căscat, dinții ei — șiruri de pietre de mori. Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă de mijloc și o trânti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]