100 matches
-
voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ale operei, momentul evocării judecății din urmă, îmbracă acest tip de vers, care dobîndise deja reputație europeană. „Cînd va veni mare valea de plînsoare, Cînd Domnul va face giudeț și strînsoare, Cînd va-mpărțî Domnul dar și bunătate, Cînd va da certare celor cu păcate, Atunce direpții tîlniș bun vor face Între lucori svinte de îngeri cupace.[...] Atunci, Doamne Svinte, să mi-auz de rugă Și să nu mă lepez, a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
în următoarea etapă, prin creștere în ascultarea Legii, copilul și-ar putea „aduce obolul”, infim, dar important, la reconfigurarea acestei lumi, făcând-o mai aptă, mai deschisă spre cunoașterea și împlinirea poruncilor sfinte ale învățăturii lui Isus. După această „blândă certare” aplicată de P.H.L. „eroului” său, îl regăsesc pe Domnul R. un pic mai umil și mai înțelept. A mângâiat abdomenul deja rotunjit al Teodorei și se simte mai liniștit, mai împăcat. După ce și-a imaginat vietatea măruntă din dreptul palmei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
acest lucru, copiii trebuie obișnuiți de mici cu învățăturile lui Dumnezeu și, mai ales, cu deprinderea că orice faptă își are și răsplata sa: “Și voi, părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i întru învățătura și certarea Domnului.” (Efeseni 6, 4). O vorbă din bătrâni spune că“părintele care își cruță varga, nu-și iubește copilul”. Înaintea orgoliului fiecărui părinte căruia i se pare că nu mai este pe lume copil ca al său, trebuie pusă învățătura
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Aurel Sasu poate să subscrie la un citat pe care Mircea Zaciu l-a dat, într-una din cărțile sale, din Ion Budai-Deleanu: "Pre care ar vrea zeii să-i pedepsească pe această lume nu-i pot da mai mare certare decât să facă lexicoane." Pe când autorul acestor amare rânduri se referea la experiența sa la Lexicon românesc-nemțesc, la proiectatele sale dicționar român-german, francez-român, latin-român, român-francez, și la un dicționar de neologisme, Mircea Zaciu își amintea de calvarul îndurat, în anii
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
prin excese și dezechilibre. Lipsa ostenelilor și a nevoințelor de voie, liber asumate conduce la primirea celor din nevoie de îndreptare și întoarcere, de pocăință și mântuire. Din această perspectivă, suferințele mai sunt socotite și "toiagul Judecătorului", o formă a "certării pedagogice" a lui Dumnezeu, spre mântuirea noastră. Spiritualitatea ortodoxă, sublimul mod de a trăi viața, este însă alături de creștin și nu îl condamnă pentru păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință de îndreptare, iar încercările sau
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
dar acesta a fost singurul, când ne-a văzut sărutându-ne a certat soarele țipând: - De ce ai tras norul în lături ca să le strici ascunzișul și să pândești mai bine? Iți este ușor mare de pescărușul răpus, dar soarele de certarea lui rușinându-se, ne-a întins peste ape covorul roșu până la apus... -------------------------------------- Dumitru ICHIM Kitchener, Ontario iunie 2014 Referință Bibliografică: Dumitru ICHIM - VERSURI DE IUNI / Dumitru Ichim : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
orfane Mărturie a mai pus Iosif plecat Din pământ egiptean dar a auzit Limba pe care n-o știa izbăvit La coșuri chiar a robit de mâini legat Te-am auzit în mijlocul furtunii Și chiar te-am cercat la apa certării Vrăjmașii Domnului din ochii zării L-am convins pe Iosif și-a rupt lăstunii Pe căile cele sfinte n-a umblat Cu cei păgâni prin cugete s-a cuplat PSALMUL 81 Domnul a stat sub adunare mare În mijloc pe
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
care o corelează și cu altă însușire a celui conștient și recunoscător. "Iuda înseamnă mărturisire - spune el. Iar înțe �lesul mărturisirii este îndoit: Există o mărturisire de muțtumire pentru bunurile primite în dar și există una pricinuită de mustrarea și certarea pentru relele săvârșite. Fiindcă mărturisire se numește și înșirarea cu mulțumire a binefacerilor dumnezeiești, de către cei vinovați. Și amândoua produc smerenia, căci atât cel ce multumește pentru cele bune, cât și cel ce se cercetează pentru fărădelegi, se umilește: cel
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
schimbați obiceiul, așa s-ar cădea să-l disprețuiți pe acesta și să preferați să suferiți și să faceți toate, ca să nu vă apropiați cu păcate; căci este rușine nu a te schimba în mai bine, ci a rămâne la certarea permanentă și scandalul inoportun; fiindcă acest lucru i-a pierdut pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest obicei al celor patruzeci de zile păzit cu duh de cârtire și certare de multi. Iar dacă va dori cineva să vorbească despre cele patruzeci de zile pe care spune că le-au fixat dumnezeieștii Părinți, discuția va fi amplă; ci noi să menționăm doar câteva lucruri spre certitudinea celor șovăitori. Creștinii din
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
muntele din mersul sau, ca să nu se strice palatele și cealaltă parte a cetății. Și răspunzând episcopul a zis: "Nu, fraților, nu s-ar cuveni. Că nu este lucrul nostru, ci a voastră voire, ca să ne îngreuiați pe noi cu certările voastre. Dar, în încercarea noastră, ne-a cercetat pe noi Domnul. Și, iată, se apropie muntele de răul Nilului". Și atunci au făgăduit toți că se vor boteza. Deci, s-a rugat episcopul lui Dumnezeu și a statut muntele și
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
părintele Cleopa ne istorisește un basm adevărat: cum vor judeca Iisus și sfinții fiecare om, puterea celor 40 de liturghii, dragostea de Dumnezeu, cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului, și alte povești care au un singur defect calitativ: s-au scris cu vieți. Și au un critic mai mult ca absent în peisajul paranoiei omenești: pe Dumnezeu. Mitropolitul Antonie Plămădeală și-a întrebat odată frații de credință: dacă
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
înfricoșarea celor care practică această urgie a lui Dumnezeu.” Un capitol aparte - mai ales în contextul modernității neconformiste, libertiniste și anarhic-dogmatice - îl reprezintă “cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului”. Morala este dură, prin adevărul ei, raportat la timpurile noastre: florile răului au rădăcina în copilărie, și la maturitate, bălăriile atacă și covârșesc culturile binelui. Toate izvoarele isihaste citate întăresc și completează afirmațiile moralei populare tradiționale: “Calul neîmblânzit ajunge
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
schimbați obiceiul, așa s-ar cădea să-l disprețuiți pe acesta și să preferați să suferiți și să faceți toate, ca să nu vă apropiați cu păcate; căci este rușine nu a te schimba în mai bine, ci a rămâne la certarea permanentă și scandalul inoportun; fiindcă acest lucru i-a pierdut pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest obicei al celor patruzeci de zile păzit cu duh de cârtire și certare de multi. Iar dacă va dori cineva să vorbească despre cele patruzeci de zile pe care spune că le-au fixat dumnezeieștii Părinți, discuția va fi amplă; ci noi să menționăm doar câteva lucruri spre certitudinea celor șovăitori. Creștinii din
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
nici c-a putut deprinde Thai vo chi-na-chi sikilo Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo', Si blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa, A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata, Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo Certare lui au rânduit Dine-les leș o marimo' Și moarte, drept bun dar, cerea. Thai sar pokin mangălas o merimo'. Din sânul patriei răpit, Peskă themestar chordino, Ca un copil plângea cumplit Rovelas sar îk tsinoro El la aducerea aminte K
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
oameni puțini atâta s-au lățitu și s-au înmulțitu, că doao părți din pământ coprindu, adecă Asiia și Africa, s-au tinsu de au apucatu o parte mare și din a treia, din Evropa, de suntu de Dumnezeu lăsați certarea creștinilor și groaza tuturor vecinilor de prinprejur... Își zicu otomani sau osmanidu, dipre numele împăratului lor cel dintăi, care l-au chiematu Otoman...” Despre „Țara Ungurească de jos și Ardealul de sus” cronicarul arată : „ ... În țara Ardealului nu locuiescu numai
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
28]. Însă, cel care joacă rolul cel mai important în formarea corectă este mai întâi dascălul și pe urmă lecțiile ori materialul didactic predat. Personalitatea dascălului este de o importanță hotărâtoare pentru exercitarea efectivă a îndrumării și a disciplinei. „Dacă certarea este metoda medicală pentru suflet”, scrie Sfântul Vasile, „nu este atribuția fiecărui om să certe, după cum nu poate ca oricine să vindece bolnavi. Numai egumenul consacră această lucrare cuiva, după ce l-a încercat atent în ceea ce privește calitățile, caracterul și experiența în
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
cel Mare către egumenii și stareții de mănăstire, în școlile cărora frecventau „copiii lumești” și tinerii monahi „începători”, aceea de a alege ca pedagogi persoane care să aibă toate calitățile ce le impune funcția delicată a pedagogiei „în învățătura și certarea Domnului” a elevilor[121]. 14. Despre problema pedepselor și recompenselor tratată de către Sfântul Vasile În educație au un mare rol pedepsele și recompensele. Sfântul Vasile recomandă folosirea răsplăților ce fac să fie plăcută învățătura. Recomandă, însă, dascălilor să nu fie
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
tratată de către Sfântul Vasile În educație au un mare rol pedepsele și recompensele. Sfântul Vasile recomandă folosirea răsplăților ce fac să fie plăcută învățătura. Recomandă, însă, dascălilor să nu fie dispuși să folosească pedeapsa[122]. „Să nu fii aspru în certare, încercând să corectezi grăbit sau exaltat (fiindcă aceasta este o imprudență) sau condamnând pentru mici greșeli, prezentându-te pe tine însuți drept, în mod formal. Încearcă să-i semnalezi pe cei care greșesc într-adevăr și îndrumă-i duhovnicește”. „Cum
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
-L imiți pe El în smerenie, Care spune: „învățați de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre” (Mat. 11, 29). Lui I se cuvine slava și puterea în vecii vecilor. Amin.”[123] Atâta certarea cât și răsplata, precum și orice altă măsură pedagogică, ca să rodească fructe trebuie să fie aplicată la timpul potrivit. Elementul distinctiv al dascălului bun este alegerea timpului potrivit. Sfântul Vasile cunoaște că disciplina ce se sprijină pe recompense și pedepse, este
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
același fel. „Domnul spune „lăsați copiii să vină la Mine” (Mc. 10, 14) și apostolul îl laudă pe cel ce a învățat scrierile sfinte de la vârsta copilărească (II Tim. 3, 15), îndeamnă iarăși să fie educați copiii „în învățătura și certarea Domnului” (Efes. 6,4). De aceea fiecare vârstă, chiar și cea preșcolară, judecăm că este potrivit, să fie primiți cei înfățișați. Și pe orfani îi acceptăm cu inițiativa noastră, așa încât să devenim imitatori ai râvnei lui Iov (Iov 29, 12
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]