100 matches
-
muntele din mersul sau, ca să nu se strice palatele și cealaltă parte a cetății. Și răspunzând episcopul a zis: "Nu, fraților, nu s-ar cuveni. Că nu este lucrul nostru, ci a voastră voire, ca să ne îngreuiați pe noi cu certările voastre. Dar, în încercarea noastră, ne-a cercetat pe noi Domnul. Și, iată, se apropie muntele de răul Nilului". Și atunci au făgăduit toți că se vor boteza. Deci, s-a rugat episcopul lui Dumnezeu și a statut muntele și
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mutarea_muntelui_prin_rugaciu_ion_untaru_1380338189.html [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
28]. Însă, cel care joacă rolul cel mai important în formarea corectă este mai întâi dascălul și pe urmă lecțiile ori materialul didactic predat. Personalitatea dascălului este de o importanță hotărâtoare pentru exercitarea efectivă a îndrumării și a disciplinei. „Dacă certarea este metoda medicală pentru suflet”, scrie Sfântul Vasile, „nu este atribuția fiecărui om să certe, după cum nu poate ca oricine să vindece bolnavi. Numai egumenul consacră această lucrare cuiva, după ce l-a încercat atent în ceea ce privește calitățile, caracterul și experiența în
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
cel Mare către egumenii și stareții de mănăstire, în școlile cărora frecventau „copiii lumești” și tinerii monahi „începători”, aceea de a alege ca pedagogi persoane care să aibă toate calitățile ce le impune funcția delicată a pedagogiei „în învățătura și certarea Domnului” a elevilor[121]. 14. Despre problema pedepselor și recompenselor tratată de către Sfântul Vasile În educație au un mare rol pedepsele și recompensele. Sfântul Vasile recomandă folosirea răsplăților ce fac să fie plăcută învățătura. Recomandă, însă, dascălilor să nu fie
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
tratată de către Sfântul Vasile În educație au un mare rol pedepsele și recompensele. Sfântul Vasile recomandă folosirea răsplăților ce fac să fie plăcută învățătura. Recomandă, însă, dascălilor să nu fie dispuși să folosească pedeapsa[122]. „Să nu fii aspru în certare, încercând să corectezi grăbit sau exaltat (fiindcă aceasta este o imprudență) sau condamnând pentru mici greșeli, prezentându-te pe tine însuți drept, în mod formal. Încearcă să-i semnalezi pe cei care greșesc într-adevăr și îndrumă-i duhovnicește”. „Cum
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
-L imiți pe El în smerenie, Care spune: „învățați de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre” (Mat. 11, 29). Lui I se cuvine slava și puterea în vecii vecilor. Amin.”[123] Atâta certarea cât și răsplata, precum și orice altă măsură pedagogică, ca să rodească fructe trebuie să fie aplicată la timpul potrivit. Elementul distinctiv al dascălului bun este alegerea timpului potrivit. Sfântul Vasile cunoaște că disciplina ce se sprijină pe recompense și pedepse, este
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
același fel. „Domnul spune „lăsați copiii să vină la Mine” (Mc. 10, 14) și apostolul îl laudă pe cel ce a învățat scrierile sfinte de la vârsta copilărească (II Tim. 3, 15), îndeamnă iarăși să fie educați copiii „în învățătura și certarea Domnului” (Efes. 6,4). De aceea fiecare vârstă, chiar și cea preșcolară, judecăm că este potrivit, să fie primiți cei înfățișați. Și pe orfani îi acceptăm cu inițiativa noastră, așa încât să devenim imitatori ai râvnei lui Iov (Iov 29, 12
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
prin excese și dezechilibre. Lipsa ostenelilor și a nevoințelor de voie, liber asumate conduce la primirea celor din nevoie de îndreptare și întoarcere, de pocăință și mântuire. Din această perspectivă, suferințele mai sunt socotite și "toiagul Judecătorului", o formă a "certării pedagogice" a lui Dumnezeu, spre mântuirea noastră. Spiritualitatea ortodoxă, sublimul mod de a trăi viața, este însă alături de creștin și nu îl condamnă pentru păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință de îndreptare, iar încercările sau
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
părintele Cleopa ne istorisește un basm adevărat: cum vor judeca Iisus și sfinții fiecare om, puterea celor 40 de liturghii, dragostea de Dumnezeu, cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului, și alte povești care au un singur defect calitativ: s-au scris cu vieți. Și au un critic mai mult ca absent în peisajul paranoiei omenești: pe Dumnezeu. Mitropolitul Antonie Plămădeală și-a întrebat odată frații de credință: dacă
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
înfricoșarea celor care practică această urgie a lui Dumnezeu.” Un capitol aparte - mai ales în contextul modernității neconformiste, libertiniste și anarhic-dogmatice - îl reprezintă “cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului”. Morala este dură, prin adevărul ei, raportat la timpurile noastre: florile răului au rădăcina în copilărie, și la maturitate, bălăriile atacă și covârșesc culturile binelui. Toate izvoarele isihaste citate întăresc și completează afirmațiile moralei populare tradiționale: “Calul neîmblânzit ajunge
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
dar acesta a fost singurul, când ne-a văzut sărutându-ne a certat soarele țipând: - De ce ai tras norul în lături ca să le strici ascunzișul și să pândești mai bine? Iți este ușor mare de pescărușul răpus, dar soarele de certarea lui rușinându-se, ne-a întins peste ape covorul roșu până la apus... -------------------------------------- Dumitru ICHIM Kitchener, Ontario iunie 2014 Referință Bibliografică: Dumitru ICHIM - VERSURI DE IUNI / Dumitru Ichim : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
oameni puțini atâta s-au lățitu și s-au înmulțitu, că doao părți din pământ coprindu, adecă Asiia și Africa, s-au tinsu de au apucatu o parte mare și din a treia, din Evropa, de suntu de Dumnezeu lăsați certarea creștinilor și groaza tuturor vecinilor de prinprejur... Își zicu otomani sau osmanidu, dipre numele împăratului lor cel dintăi, care l-au chiematu Otoman...” Despre „Țara Ungurească de jos și Ardealul de sus” cronicarul arată : „ ... În țara Ardealului nu locuiescu numai
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
schimbați obiceiul, așa s-ar cădea să-l disprețuiți pe acesta și să preferați să suferiți și să faceți toate, ca să nu vă apropiați cu păcate; căci este rușine nu a te schimba în mai bine, ci a rămâne la certarea permanentă și scandalul inoportun; fiindcă acest lucru i-a pierdut pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest obicei al celor patruzeci de zile păzit cu duh de cârtire și certare de multi. Iar dacă va dori cineva să vorbească despre cele patruzeci de zile pe care spune că le-au fixat dumnezeieștii Părinți, discuția va fi amplă; ci noi să menționăm doar câteva lucruri spre certitudinea celor șovăitori. Creștinii din
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
nici c-a putut deprinde Thai vo chi-na-chi sikilo Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo', Si blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa, A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata, Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo Certare lui au rânduit Dine-les leș o marimo' Și moarte, drept bun dar, cerea. Thai sar pokin mangălas o merimo'. Din sânul patriei răpit, Peskă themestar chordino, Ca un copil plângea cumplit Rovelas sar îk tsinoro El la aducerea aminte K
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
schimbați obiceiul, așa s-ar cădea să-l disprețuiți pe acesta și să preferați să suferiți și să faceți toate, ca să nu vă apropiați cu păcate; căci este rușine nu a te schimba în mai bine, ci a rămâne la certarea permanentă și scandalul inoportun; fiindcă acest lucru i-a pierdut pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest obicei al celor patruzeci de zile păzit cu duh de cârtire și certare de multi. Iar dacă va dori cineva să vorbească despre cele patruzeci de zile pe care spune că le-au fixat dumnezeieștii Părinți, discuția va fi amplă; ci noi să menționăm doar câteva lucruri spre certitudinea celor șovăitori. Creștinii din
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
care o corelează și cu altă însușire a celui conștient și recunoscător. "Iuda înseamnă mărturisire - spune el. Iar înțe �lesul mărturisirii este îndoit: Există o mărturisire de muțtumire pentru bunurile primite în dar și există una pricinuită de mustrarea și certarea pentru relele săvârșite. Fiindcă mărturisire se numește și înșirarea cu mulțumire a binefacerilor dumnezeiești, de către cei vinovați. Și amândoua produc smerenia, căci atât cel ce multumește pentru cele bune, cât și cel ce se cercetează pentru fărădelegi, se umilește: cel
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
orfane Mărturie a mai pus Iosif plecat Din pământ egiptean dar a auzit Limba pe care n-o știa izbăvit La coșuri chiar a robit de mâini legat Te-am auzit în mijlocul furtunii Și chiar te-am cercat la apa certării Vrăjmașii Domnului din ochii zării L-am convins pe Iosif și-a rupt lăstunii Pe căile cele sfinte n-a umblat Cu cei păgâni prin cugete s-a cuplat PSALMUL 81 Domnul a stat sub adunare mare În mijloc pe
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1430349663.html [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
să să răpească atuncea cum zic o samă de dascăli nu se va certa răpitorul, de vreme ce iaste un lucru care are fi turbat de dragoste; iar alții și mai mulți și mai credincioși dascăli zic, cum să să cearte cu certare ușoară, după cum va fi voia giudețului”. Tot în Pravila lui Vasile Lupu găsim printre cauzele care micșorează pedeapsa, pe lângă mânie, vârstă, somnambulism sau dragoste și beția. „De vreme ce dă învățătură pravila, de zice cum toată greșeala de are fi de mare
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
țiței, a produselor petroliere și a componentelor de amestec supuse prelucrării în rafinării - pe surse de proveniență, precum și a produselor rezultate din procesul de rafinare - pe sortimente de produse petroliere Sfera de cuprindere: Întreprinderile de rafinare a țițeiului Tiptil de certare: Cercetare statistică exhaustiva anuală Gradul de armonizare cu acquis comunitar (%): 93 Numărul de unități cercetate: 12 Principalele variabile cercetate: Producția națională de țiței; importul de țiței și produse petroliere supuse prelucrării în rafinării; stocurile la începutul și la sfârșitul anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167131_a_168460]
-
țiței, a produselor petroliere și a componentelor de amestec supuse prelucrării în rafinării - pe surse de proveniență, precum și a produselor rezultate din procesul de rafinare - pe sortimente de produse petroliere Sfera de cuprindere: Întreprinderile de rafinare a țițeiului Tiptil de certare: Cercetare statistică exhaustiva anuală Gradul de armonizare cu acquis comunitar (%): 93 Numărul de unități cercetate: 12 Principalele variabile cercetate: Producția națională de țiței; importul de țiței și produse petroliere supuse prelucrării în rafinării; stocurile la începutul și la sfârșitul anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
mai sumbră și insistă mai mult asupra conflictelor și dificultăților de a trăi în acele vremuri. Totuși, regizorul filmului s-a străduit să prezinte o imagine corectă a perioadei evului mediu timpuriu, și să reflecte adevărul istoric bazându-se pe certările istorice recente. Dar filmul ridică întrebarea dacă realitatea istorică era într-adevăr atât de sumbră sau dacă. chiar în condițiile evului mediu, oameni știau să și râdă și se puteau bucura de viață, așa cum susține Scheffel Mult mai puțin uzual
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
își permiteau, în pofida oricăror legi, să vâneze peștele din heleșteul lui Hudici „ziua și noaptea, făr de nici o siială și opreală”, să strice moara și pomii din livada boierului. Potrivit poruncii domnești din 1753, țăranii din Cordăreni trebuiau să suporte certări pe măsura faptelor lor. Totuși, Hudici, călugărit între timp, îi iartă, după ce mai făcuse același lucru și câțiva ani mai înainte. În zapisul țăranilor se spune că „apucându-ne chizaș unul pentru altul (...) de acmu înainte n-om mai face
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]