2,563 matches
-
a unui magazin Second Hand, un muzician englez "mai ciudat" etc., etc. Toate aceste personaje au un halo memorabil, de personaje de ficțiune. Ele se țin minte. E performanța documentaristului că le-a descoperit. Doar că ele nu sînt "la cestiune"... Captivat de micile lui descoperiri și de marele lor pitoresc, regizorul uită de ce a venit la Berlin și se împotmolește în tot felul de detalii care au haz în sine, dar n-au legătură cu subiectul. De pildă, ce mă
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
1968, dar chiar că este o altă poveste... Cu drag, Emil Bojin, București Ecou supus revizuirii Veșnica (!) discuție pe tema revizuirii operelor literare - cu accent puternic pe creațiile din perioada comunistă - e întreținută nu atât de nevoia unei clarificări a "cestiunii", cât mai ales de delimitarea, iar adesea de senzația de culpă, a actualei generații vârstnice care, volens-nolens, e contemporană cu... tema. Nu-i scap din vedere pe scriitorii care, mai devreme - mai târziu, conștient sau folosind o conjunctură fortuită, au
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
și s-a grăbit s-o împingă în zona înaltelor principii, doar-doar se va uita contribuția lui la falimentul echipei naționale de fotbal: „România are nevoie de aliați puternici ca să fie tratată corect”. Inteligent spus, numai că nu e în cestiune: mai incorect decât ne tratăm noi pe noi înșine nici că se poate! Mă mir că nu le crapă obrazul de rușine: pe de o parte fac zid impenetrabil în fața ticăloșilor din țară (vezi „baronii” județeni, vezi miniștrii cu bube
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
gubernizarea definitivă a României. Că nici actualele străzi ale Capitalei nu pot fi măturate ca lumea, că nici gropile produse de jeep-urile ministeriale n-are cine să le astupe, că fațadele caselor arată ca după război — nu e în cestiune. Băieții deștepți de la serviciile de dezinformare au început să ne inducă, subliminal, ideea că bombele teoriștilor arabi (sau ce-or fi) se apropie de capitala României. Ce naiba să mai arunce în aer?! Ce ruine să provoace, când ale noastre, moștenite
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
Rodica Zafiu Celebra intervenție maioresciană (din O cercetare critică...) în „cestiunea diminutivelor” rămîne actuală, în măsura în care semnalează o tensiune permanentă între tendințele limbii (ușurința cu care în română se formează diminutive), universaliile comunicării (nevoia vorbitorilor de a-și exprima afectivitatea) și atitudinile culturale (diminutivele condamnate ca „decadență limbistică”, „forme de copii nevîrstnici
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
de selecție pomenite în prima dintre ele, "inefabile și insidioase ca parfumul". Au, se vede, aceeași capacitate de "difuziune". Ideile intră una în "țesătura" celeilalte, atrase de eufonii, de spontane emanații de sens, de "căderi" neprevăzute în păcatul comentariului livresc. "Cestiuni" grave, ale celei mai presante actualități politice, dobîndesc un calm charmant, odihnitor, subminate "părintește" de ironia calambururilor. În general, Foarță gazetarul, un perpetuum (i)mobile, "fără redacție, nici reacție imediată la ceea ce numim eveniment", pornește de la "fleacuri", de la lucruri pe
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
mereu mi-am zis, și mie, Când insistau nagâții să mă-nsor, O baftă cu pestelcă și cu ie, Dar n-am prizat, pe-atunci, povața lor. Dupe ce-am pus ce-am pus în paranteză Haiti să revin la cestiunea grea, Transtemporală pururi și obeză Cât să nu-ncape-n sapiența mea. De unde, Doamne, să invent o frână Pentru viteza timpului buiac? Când n-am nici sarbacana la-ndemână, Presupunând că-l sparie vreun fleac. Ori niscai stihuri să-mbârlig
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
Ștefan Cazimir Revista ,Manuscriptum", nr. 1-4/2002 (126-129), publică un grupaj intitulat I.L. Caragiale - Trei schițe necunoscute? (Venin, Zălog, Degustare), cu o introducere semnată de Dan Râpă Buicliu: O ,cestiune" și câteva lămuriri. Noutatea e senzațională: ,cîteva schițe inedite, aparținînd lui I.L. Caragiale, își dobîndesc, în sfîrșit, dreptul legitim de a cunoaște lumina tiparului". Prozele respective îi fuseseră predate, în 1953, lui Sică Alexandrescu de către memorialistul Vasile A. Urechia (fiul
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
care mergea prin consistent al lui D. Vatamaniuc în antipatii, ci de interese. Înclinând pădurea înzăpezită să presare flori; 1985 Publicistica lui Eminescu 1870spre una sau alta, e evident că cum, în 2004, aflându-se la Stratford - 1877. punem în cestiune interesele sau upon - Avon, fără să apeleze la vreo Și abia când seria de Opere a ale unuia sau ale altuia. Dovedind hartă topografică, a ajuns la casa lui consemnat vol. IX-XIII și addenda XV, însă, prin toată atitudinea noastră
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Generale. Din cele nu mai mult de 3 (trei) atribuții concesionate de statut Adunării Generale, e funcțională una singură, pusă direct în față, pe primul loc, fără a lăsa spațiu nici unui moment de analiză și evlauare: "alegerea Consiliului, a președintelui...". Cestiunea arzătoare a puterii instituționale fiind tranșată fără discuții din capul locului, a doua atribuție a instanței deliberative ("modificarea statutului") și cea din urmă, sublimă în vagul ei ("decide asupra oricărei probleme de interes general"), au fost suprimate ca inoportune de pe
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
postmodernității, recent apărută la Editura Paralela 45 e, în asemenea împrejurări, o analiză de "beligerant". "Războaiele", date din nou la tipar, drept capitole într-un volum care adună articole "de atitudine", sînt destule: Postmodernitatea imediată, Noutăți din lumea de azi, Cestiuni românești, Problema basarabeană, Cultură, artiști, elite, Confruntări: "Cazurile" Eminescu, Mircea Eliade, George Voicu, H.-R. Patapievici, "Cearta intelectualilor", Pentru liberalism/ Pentru o cultură critică. Toate se iscă, la o privire cît de cît atentă, din relația închegată, dincolo de "oglindire", între
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
În eseul său, el dă oarecum vina pe Realitatea, care îl cheamă pe Domnul Dan la talk show-uri. Reproșul e publicat, culmea, lângă alt editorialist al Adevărului, Stelian Tănase, de la emisiunea căruia a început totul... Totuși, să revenim la cestiune! ”Cum? Simplu, oameni buni! Trimiteți-vă copiii la școală. Îndemnați-i să citească. O carte, două, trei. Am pierdut deja 20 de ani! Am înlocuit cunoașterea cu Zeul Ban. Spiritul, cu fițele. Cultura, cu manelismul. Munca, cu superficialitatea. Modestia, cu
Ziare, la zi: În Gândul, CTP sugerează că ar fi homosexual () [Corola-journal/Journalistic/27992_a_29317]
-
a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a ieși în lume, fără girul domniei sale. O fiară mușcă numai în măsura în care este amenințată sau încolțită. Când mușcă fără motiv, e turbată. Ifigenia în „cestiune”, turbată de excesul talentului de a contesta, consacrat de apartenența la o uniune literară, mușcă anumite publicații de cultură care nu apar în ograda Uniunii Scriitorilor. După căpșorul bătrânei doamne, valoarea unei reviste ține de prezența scriitorilor unși de către Patriarhia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
să prevaleze - în viața unui stat: politicul sau economicul? De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politicește sus și economicește jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice... Cestiunea economică la noi nu e numai o cestiune a mișcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială și morală. Fără muncă și fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic și nu știe să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
economicul? De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politicește sus și economicește jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice... Cestiunea economică la noi nu e numai o cestiune a mișcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială și morală. Fără muncă și fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic și nu știe să se apuce de nici un meșteșug dă-i toate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
atitudine să ia, atât față de ideile mai vechi, dar necunoscute lor, cât și față de ideile primite: „D-voastră, care începeți acum studiile de filozofie, vă rog să ascultați de la mine un lucru care are să vă servească: să nu credeți că cestiunea întâietății are vreo valoare în filozofie. Să nu vă sfiiți să spuneți un lucru, gândindu-vă că l-a mai spus și altcineva. Un lucru are importanță dacă, în adevăr, l-ai gândit tu singur; că l-au mai spus
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
el. În același număr, se inserează un Protest, în care printre altele se spune: "Față de moțiunea votată de unii studenți universitari în seara de 1 octombrie, prin care se protestează contra purtării d-lui G. Scorțescu, directorul ziarului ŤEvenimentulť în cestiunea Sterea-Scorțescu; ș...ț considerînd că această chestiune constituie o chestiune personală ce privește pe d. Sterea și Scorțescu; ș...ț considerînd că semnatarii moțiunei, după discuțiunile din întrunirea arătată, cred că apără onoarea colegului lor Sterea, deoarece insulta colegului s-
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
a lui Bălcescu, și în cartea lui Hasdeu se văd preocupările politice ale timpului: desăvârșirea unirii ("strigat-au oare sucevenii contra Iașului în 1572, precum strigă acum iașenii contra Bucureștiului?... E sigur că atunci nu era pusă în joc sublima cestiune a Unirii, pentru care saltă orice inimă română"), împroprietărirea țăranilor ("își alese calea prin care scăpa națiunea din ghiarele clasei, pe cei mulți din mânile celor puțini, pe turma din gura lupului"), independența ("una din problemele politice cele mai vitale
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
fiindu-mi cerut atunci de Ion Brătianu pentru Congresul de la Berlin", care se ținuse între 1/13 iunie și 1/13 iulie 1878. Lucrarea anterioară, Istoria toleranței religioase în România. Edițiunea II revăzută și adausă, București, 1868, atingând foarte delicata cestiune israelită, discutată și ea la Berlin, fusese deja publicată în franceză, întâi într-o traducere prescurtată în foaea franceză "La revue de la Roumanie" și apoi în volum: Histoire de la tolérance religieuse en Romanie, Traduite... par Frédéric Damé et Boniface Florescu
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
București, cu pretitlul La Roumanie devant le Congres des Orientalistes. Aici, la Viena, Hasdeu l-a întrerupt pe profesorul budapestan Paul Hunfalvy, adresându-i o obiecție. I s-a alăturat profesorul Alfred Ludwig, cu o a doua observație. "Cele două cestiuni tindeau să sdruncine chiar fundamentele teoriei expuse. D. Hunfalvy n-a răspuns nici la una, nici la alta. Când se vrea totuși să se demonstreze că nu au fost români în Dacia Traiană pe toată întinsa perioadă a Evului Mediu
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
de Dobrescu: "Într-una din ședințele de vineri seară ale grupului de studii juridice și sociale, prietenul I.T.Ghica a întreținut grupul cu o curioasă și interesantă comunicație, relativă la un recent plagiat. De prisos a repeta că autorul în cestiune e, cum îl arată titlul acestui articol, d. C. Hamangiu. Prietenul Ghica încă din noiembrie 1893 a început a se ocupa cu interesanta cestiune a proprietății literare și artistice, subiect ce și-l propusese a-l trata ca lucrare pentru
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
curioasă și interesantă comunicație, relativă la un recent plagiat. De prisos a repeta că autorul în cestiune e, cum îl arată titlul acestui articol, d. C. Hamangiu. Prietenul Ghica încă din noiembrie 1893 a început a se ocupa cu interesanta cestiune a proprietății literare și artistice, subiect ce și-l propusese a-l trata ca lucrare pentru obținerea diplomei de la școala de științe politice din Paris. Întâmplarea l-a făcut să dea în strângerea materialului său peste o teză a unui
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
însă nu le mai recitesc, aproape că nici nu mai știu ce e între acele coperte... Din cauza asta, cînd sînt obligat să spun versuri în public, îmi vine întruna să mă opresc și să povestesc întîmplări legate de poezia în cestiune! Versurile mă plictisesc... Îmi plac maximum vreo zece-cincisprezece poezii din tot ce am scris... asta cu îngăduință... Prefer vreo șapte... Pavilionul Crizis D.P.: Dar n-ați fost vreodată tentat să renunțați la scris? E.B.: De foarte multe ori m-am
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
sine însuși". Un cîștig frumos, crede Cronicarul. Tema copilăriei În numărul 4-5/2007 al revistei mureșene Vatra regăsim o anchetă incitantă: Există ceva mai serios decât copilăria? Cum (și dacă) se împacă seriozitatea și copilăria rămâne de aflat, pentru lămurirea cestiunii răspunzând, între alții Bogdan Suceavă, Sanda Cordoș, Horia Gârbea, Liviu Antonesei, Traian T. Coșovei, Ruxandra Cesereanu. Alexandru Vlad încearcă să răstoarne un pic din clișeul copilăriei-paradisiace, aducându-ne aminte de "nopțile cu febră, cearșaful mototolit și mirosind a medicamente, pastilele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
două scriituri a dat câștig de cauză celei dintâi (abandonată sau practicată mai rar), fără a se ține însă cont de marile diferențe de abordare dintre publicistică și eseistică. Publicistul scrie pentru un public larg și se raportează întotdeauna la "cestiunile arzătoare" ale zilei. Efectele pe care le caută sunt din galeria explozibililor. Chiar dacă analiza este minuțioasă, registrul parcurgerii și încheierii ei e unul simplificat și demonstrativ, pe înțelesul tuturor. Un publicist sofisticat și abscons, opac, ininteligibil miilor de cititori, e
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]