45 matches
-
boului, ba rămîi în urma cozii, ba te-așezi, mulțumit nevoie-mare, de-a-mboulea. Cînd în plus, cînd în minus, te-nmulțești, te-mpărțești, astîmpără-te, încrețești spațiul degeaba. Fraiere-confraiere, frecuș de-albuș în gălbenuș, dizolvi motanii în melancolii lascive, dezolezi cetățenii serioși și pruzi, cetățencele exacte-n compasul cracilor impersonali, asasini, dereglezi în ritm și rimă situațiunea națiunii! Cui ce-i pasă de țărțămuri, de giumbușlucuri à la bala portocala, de titirezuri cu suspin. Jeluie-te lui taică-tu (a! n-ai tată); jeluie-te
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]
-
revăzut-o după doisprezece ani la Orșova, un orășel românesc de pe malul Dunării. Treceam prin fața unui hotel și i-am recunoscut chipul acela ciudat, cu alura mongolă, ale cărui trăsături nu credeam să le mai revăd vreodată: chipul Mihaelei, acum cetățeancă germană, locuind într-un orășel din apropierea Frankfurtului. Ne priveam încurcați, încercînd amîndoi să zîmbim, dar zîmbetul nostru silit nu putea șterge expresia stînjenită a unor fețe ce nu-și puteau stăpîni surpriza. Spontan, printr-o tresărire instinctivă de politețe socială
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament a determinat recent ca decretul-lege privind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică mi se pare această nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată de secvență următoare, în care apare mai întîi un derivat al substantivului cetățeanca: "Focșănenii o cinstesc pe marea lor concetăteancă"; "o stradă
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată de secvență următoare, în care apare mai întîi un derivat al substantivului cetățeanca: "Focșănenii o cinstesc pe marea lor concetăteancă"; "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" - RL 2692, 1999, 24). Oricum, conotațiile peiorative ale cuvintelor, mai ales în măsura în care nu sînt deductibile din sensul de bază, ar trebui studiate
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
a și plîns de bucurie, în timp ce povestea unor vecine, în fața porții, ce mai delirează omul ei. O poză cu femeia lui Fotache plîngînd a apărut în Scînteia, ziarul partidului, iar dedesubt era o explicație dată de ziaristul care scrisese articolul: „Cetățeancă din Glod plîngînd la moartea Tătucului Stalin. Imaginea arată emoția pe care o trăiește omul simplu în fața acestei mari tragedii a istoriei contemporane”. Catinca a aflat de poză și de ziar de la Țepordei care i-a cedat ziarul contra a
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană, nu liceeancă, cetățeancă" (p. 260). Numele etnice mai rar folosite sau mai nou intrate în circulație pot deveni un test, permițîndu-ne să verificăm dacă în cazul competiției dintre finalele -ă și -că funcționează mai mult presiunea sistemului tradițional, care și-ar menține diferențierile
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
de zile victimele violenței domestice din România nu au unde găsi siguranță pentru că adăposturile subvenționate de stat pot fi numărate pe degete De ani de zile mii de femei sunt abuzate și bătute fără ca autoritățile să se sesizeze în legătură cu „siguranța cetățencei” De ani de zile femei mor în România într-un număr indecent de mare din cauza violenței domestice De ani de zile reprezentanții politici uită să pună această problemă pe agenda lor și ridică din umeri", se arată în protestul inițiat
FILIA protestează faţă de masacrul de la Perla: Poliţia ignoră plângerile de violenţă domestică () [Corola-journal/Journalistic/23415_a_24740]
-
în borduri, dar nu în creșe sau grădinițe. Statul investește în răsaduri de flori pe marginea drumurilor, dar nu în maternități. Bugetul pentru “Servicii” este mare, iar cel pentru Sănătate și Educație minuscul. “Siguranța națională” este o prioritate, dar siguranța cetățencelor nu. S-au tăiat bugete pentru grupuri și sectoare feminizate: Educație, Sănătate, Funcționari, Familii monoparentale. Politicile privind combaterea discriminării pe piața muncii nu sunt prioritizate. Prezența femeilor în instituții reprezentative este scăzută. La protest sunt așteptate toate femeile din România
Femeile ies în piaţa Universităţii de 8 Martie: vrem reprezentare, nu doar mărţişoare! - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23449_a_24774]
-
al Parlamentului față de această permanentă amenințare la integritatea omului de rînd care au ajuns haitele de cîini fără stăpîn. Oare nici unul dintre parlamentarii care au votat pentru înființarea comisiei pentru aniversarea Unirii nu s-a simțit tulburat că o mică cetățeancă a României n-a apucat să se bucure de aniversarea Unirii fiindcă a căzut pradă cîinilor?
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
ți muta nasul din loc, iar portarul socotea că mirosul e suficient de puternic încât să-l acopere pe cel de trăscău. Cu atât mai mult cu cât prânzul lui coincidea cu terminarea programului de lucru al funcționarelor de la universitate. Cetățencele părăseau în cârduri instituția, așteptându-se, strigându-se, povestindu-și fragmente de telenovele, detaliindu-și în fața suratelor lista de cumpărături. Cam una din patru se oprea să-și tragă ciorapii sau dresurile, punând un picior pe scară și aplecându-se
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în jurul salvării. Au început să se aproprie și dintre cei veniți să-și întâmpine rude și prieteni. Un bărbat înalt, ras în cap, cu aspect impresionant și cu un buchet de crini albi s-a prezentat: „Teodor Bălănică, aștept pe cetățeanca Anna Porețkaia.” A urmat o scenă mută: ghidul, fără să scoată o vorbă, a arătat cu degetul spre targa din salvarea deschisă. (...) Din spital Bălănică a dus-o pe Anna direct la munte, în Slănic-Moldova, unde, potrivit mărturisirilor ei, au
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament a determinat recent ca decretul-lege privind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
au aterizat cu cîntec în România după lovitura de stat din 1989 și cărora guvernele românești le-au cadorisit ilegal și cu nemiluita averi de tot felul - de la pămînturi la palate, inclusiv bunuri de patrimoniu! A murit un om, o cetățeancă franceză de religie romano-catolică, soția unui ex- rege trădător care ne-a vîndut bolșevicilor și a deschis porțile Armatei Roșii și comunismului în țară. Fie-i țărîna ușoară!, cum spunem noi, creștinii. A fost o mamă ca atîtea miliarde, tot
Dumnezeu s-o ierte, dar n-a fost regina României! [Corola-blog/BlogPost/92967_a_94259]
-
Acasa > Cultural > Civilizatie > CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului Prezint cu această ocazie o cetățeancă a Republicii Moldova, masterandă în drept, cu preocupări în sfera administrației guvernamental-centrale și locale, respectiv șef... și consilier local, având cumva acces la informație (că oricine dorește are), dar gândind cu precădere prin sfera bunului simt, își manifestă această nedumerire... Aceasta
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
așezat la biroul lui masiv: ea intrase deja, dar el, cu sprâncenele încruntate, mai continua să tragă niște linii energice cu un creion roșu pe paginile unei broșuri. Un teanc întreg de cărticele identice se înălța pe masa lui. - Bună ziua, cetățeanco!, a spus el în cele din urmă, întinzându-i mâna. Au vorbit. Și, stupefiată, nevenindu-i să creadă, Charlotte a constatat că replicile funcționarului semănau cu un ciudat ecou deformat al întrebărilor pe care i le punea ea. Vorbea despre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
schițele din volumul Bordeiul de la Poarta Albă (1952) sunt scrieri de propagandă, de vehementă incriminare a regalității carliste în prima proză, de exaltare a noilor „realizări” (Canalul Dunăre-Marea Neagră etc.), dar și a „vigilenței”, denunțului și calomniei (un text precum Cetățeanca Melinte Aneta e caracteristic) în culegerea de schițe. Jurnalul cu file violete (1955) e menționabil numai pentru introducerea notei umoristice, fiindcă în rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște că pe lângă „realizări” mai sunt și
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
timp de aproape 25 de ani la Institutul de cercetări pedagogice și psihologice, trăind în mod nemijlocit toate fazele de dinainte și de după desființare. Ca specialist în psihologia sugestiei și sugestibilității și problemele relaxării și hipnozei, pe deasupra căsătorit cu o cetățeancă din R.F.G., m-am bucurat de o atenție deosebită din partea organismelor de anchetă, dar - după cum mi-a fost dat să constat foarte curând - și din partea unor „colegi” de breaslă. Incapabili, dintr-un motiv sau altul, să descifreze în spatele propagandei oficiale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iniția în mod periodic acțiuni de curățire și de intimidare. Deosebit de atacați au fost cei ce nu voiau să se plece, mai ales directorul V.Radulian și specialistul în hipnoză și sugestibilitate V. Gheorghiu, care, pentru că era căsătorit cu o cetățeancă vest-germană, a avut de suferit în plus. Rău-intenționații și comisia de anchetă au văzut în aceștia pe principalii vinovați. Îi amenințau chiar cu un proces penal. Numele calomniatorilor din Institut sunt relativ bine cunoscute, nu este însă nevoie să fie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
toată filiera începuturilor. Putem începe cu participarea efectivă la votul ce ni se cere, și este de dorit ca femeile să apară în număr cât mai mare în această împrejurare. Vor judeca prin prisma lor de gospodine, de mame, de cetățence, activitatea diferitelor echipe guvernamentale care s-au succedat de-a lungul timpurilor la cârma țării. Este imposibil ca ele să nu-și amintească sub care anume regimuri căminul le era îndestulat, proviziile de iarnă asigurate, și viața intimă a gospodăriei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ultimele revelații. Ce se Întâmpla cu Desdemona? Se lăsa oare influențată de vocea fără trup a lui Fard? Ea, care fusese Întotdeauna receptivă la o voce adâncă, de preot? Sau pur și simplu, după zece ani petrecuți În oraș, devenea cetățeancă a Detroitului, asta Însemnând că vedea totul În alb și negru? Mai există o ultimă posibilitate. Ar fi posibil ca sentimentul de vinovăție al bunicii mele, acea spaimă paludică, umedă, care o inunda pe dinăuntru cu regularitate, ca un anotimp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
criză de personal, unul din cei doi funcționari fiind într-o criză acută de după cumetrie. Ora 8.15. Spre nenorocirea domnului Inspector Doi Gore, ușa se deschide și cu un pas imperial puțin șleampăt dar hotărât pătrunde în birou madam cetățeanca madamme Aspazia urmată îndeaproape, în lipsă de cîine, de un domn avocat care vrea să-și păstreze anonimatul prin geanta burdușită ridicată deasupra capului. O fi chel ? N-o fi chel ?!? ASP. Bonjour. Aici e cu fonciaru’? Gore Aici. ASP
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
pasager! Un moș, șapte copchii și o ba...ba...Bag de seamă că vreți să coborâți. Permiteți să pun vestonul sub...Mamă asta-i ca-n filme. P.1. Costică!!!! Legitemeaz-o! P.2. S-o...Ai o șampanie de la mine. Cetățeancă, sunt serg. major necăsătorit Lambă Costel de la Poliția Rutieră. Vă rog prezentați, pardon, vă prezint omagiile mele și o carte de vizită. ăștia micii sunt... A. Piticii. P.2. Aha. La ce echipă joacă? A La echipa specială a Moșului
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
au multe de-ndurat, crede-mă. — Deci cum spuneam, continuă Santa. Nu m-aș simți prost dac-aș fi arestată. Polițaii au muncă grea. Mai fac uneori și greșeli. Sunt oameni și ei, la urma urmei. — Eu am fost totdeauna o cetățeancă cinstită, spuse doamna Reilly. Mă duc la chiuvetă să-mi clătesc paharul. Stai acolo jos, Irene și lasă-mă să vorbesc cu domnu’ Robichaux. Doamna Reilly se duse la vechiul radio cu consolă și-și mai turnă un pahar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
am început, cu ezitări și îndoieli, să recunosc clădirea dărâmată din fundal. În spatele călăului, semănând cu o gură știrbă, se afla tot ce mai rămăsese din casa lui Werner Noth, din casa unde Helga mea fusese educată ca o bună cetățeancă germană, din casa unde îmi luasem rămas-bun de la o nihilistă în vârstă de zece ani pe nume Resi. Am citit textul. Textul era scris de un individ numit Ian Westlake și era foarte bine făcut. Westlake, un englez, prizonier de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]