29,634 matches
-
Recomandări Asociația RYMA din Alba Iulia a început demersurile pentru organizarea celei de-a IV-a ediții a Festivalului "Play for May", un eveniment deja consacrat în peisajul cultural albaiulian, care pentru 4 zile aduce în Cetatea Alba Carolina, peste 2.000 de vizitatori. "Play for May" se va desfășura în perioada 3-6 mai, pe mai multe secțiuni: Play Music - vor urca pe scenă: R.O.A., Șuie Paparude, Subcarpați, Grupul de Rezistență (Nai’gh’ba, Stoe
Play for May by http://www.zilesinopti.ro/articole/2259/play-for-may [Corola-blog/BlogPost/99511_a_100803]
-
Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și din frumoasa și evlavioasa mamă daco-română Elena, care l-
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe viteazul Bizant, și-a ridicat pe Bosfor cetatea de scaun numită Bizanț, iar mai apoi în fața ei au zidit și Calcedonul.(Herodot- sec V î. Hr., Istoria, IV, 144; /Polivie- sec. II î.Hr., Istoria IV, 38, 44). Inițial Împăratul Constantin cel Mare se orientase spre construirea noii capitale la
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
în fața ei au zidit și Calcedonul.(Herodot- sec V î. Hr., Istoria, IV, 144; /Polivie- sec. II î.Hr., Istoria IV, 38, 44). Inițial Împăratul Constantin cel Mare se orientase spre construirea noii capitale la Troia, unde ridică chiar zidurile exterioare ale Cetății. Grație intervenției divine, care exprimă voința Domnului Iisus Hristos, Constantin alege Bizanțul. (Sozomen, P.G. 67, col. 936- II, 3). Gestul Împăratului exprimă în egală măsură curaj, înțelepciune, justă măsură privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită cumpătare politică și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
936- II, 3). Gestul Împăratului exprimă în egală măsură curaj, înțelepciune, justă măsură privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită cumpătare politică și administrativă. El a intuit peste timp și în timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri înalte și de apa mării, Cetatea celor Șapte Coline- simbolizează inima imperiului creștin și sufletul Bisericii Ortodoxe. Alegerea locului pentru noua capitală, spunea Uspensky, și crearea unui oraș istoric internațional reprezintă una dintre cele mai mari reușite
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
curaj, înțelepciune, justă măsură privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită cumpătare politică și administrativă. El a intuit peste timp și în timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri înalte și de apa mării, Cetatea celor Șapte Coline- simbolizează inima imperiului creștin și sufletul Bisericii Ortodoxe. Alegerea locului pentru noua capitală, spunea Uspensky, și crearea unui oraș istoric internațional reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale inteligenței politice și de conducere a lui Constantin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
inteligenței politice și de conducere a lui Constantin. Acesta, mutând capitala internațională la Constantinopol, a salvat civilizația antică și a creat un centru valoros pentru răspândirea creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija Vizantijskoi Imperii, vol. I, Leningrad, 1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
hotărâri alcătuite în slovă latinească și grecească (protodacă de altfel, n.a.), trimise și publicate de el în fiecare provincie. (Eusebiu de Cezareea, Viața ..., op. cit., cartea a 2-a, cap. 23, PSB, vol. 14..., p. 103) Până în veacul al XI-lea Cetatea lui Constantin, întipărită pe urmele pașilor plini de mireasmă divină ai Marelui Apostol Andrei, a strălucit aproape milenar pe frontispiciul mărețului Imperiu creștin bizantin, binecunoscut și sub numele de România. Primul și marele Stat ortodox daco-român înfăptuit de augustul- dac
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG 108, p. 84). După bătălia de la Pons Milvius - Podul Vulturului, din 28 Octombrie 312, împotriva tiranului păgân-prigonitor Maxențiu, când Mântuitorul Hristos Însuși i-a prezis biruința, poporul și senatul Romei i-au deschis larg porțile Cetății, primindu-l cu cinstea care i se cuvine marelui eliberator și salvator împărat. Constantin, relatează istoricul-ierarh, apropiat al împăratului și-a făcut intrarea în împărăteasca cetate în glasul cântecelor de biruință. Toată lumea-senatori, nobili, oameni cu vază, laolaltă cu toată
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Însuși i-a prezis biruința, poporul și senatul Romei i-au deschis larg porțile Cetății, primindu-l cu cinstea care i se cuvine marelui eliberator și salvator împărat. Constantin, relatează istoricul-ierarh, apropiat al împăratului și-a făcut intrarea în împărăteasca cetate în glasul cântecelor de biruință. Toată lumea-senatori, nobili, oameni cu vază, laolaltă cu toată omenirea din Roma- i-a ieșit în întâmpinare din toată inima, cu ochi veseli, primindu-l cu urări de fericire și cu o nesfârșită bucurie, ca
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ochii de un verde bâhlit de sub perucă se holbară curioși. Costel zâmbi și se închină plin de prefăcută smerenie: - Prea-strălucite, odată cu nevolnica mea făptură, Prea Sfântul Părinte mi-a dat voie să folosesc acest instrument, inventat de marii savanți ai Cetății Eterne și pe care numai eu îl pot manevra. Vă rog să-mi permiteți... Regele făcu încă un gest, unul mai mult instinctiv, grupul de vulturi hoitari se replie la un pas în spatele lui Verdunel iar acesta dădu zoom și
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Craterul din mine mărăcini și jar joc de iele nopți la pândă felinar. Zgomotul din oase lungi tălăngi de var joc al întîmplării boltă lampadar Picturale stressuri turle de cetăți marginile zilei ubicuități flux-reflux eresuri Referință Bibliografică: ABERARE / Delia Stăniloiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Delia Stăniloiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ABERARE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aberare.html [Corola-blog/BlogPost/355703_a_357032]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > CARNAVALUL CETĂȚII Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Lasă-mi mie cuvântul acesta împodobit că o zeița a sacrificiului. Carnavalul e o artă nescrisa, e sufletul despuiat, etalat în stradă cu toate rănile
CARNAVALUL CETATII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carnavalul_cetatii_valentina_becart_1385039226.html [Corola-blog/BlogPost/347275_a_348604]
-
despuiat, etalat în stradă cu toate rănile înflorite... că o nefirească primăvară! Nimeni nu înțelege această parada, necunoscuții aclamă și râd; doar cuvintele se închid într-o nevăzuta și nebănuita tornadă, și-așteaptă tăcute nașterea unui taifun... Veniți la sărbătoarea cetății! Nu lăsați cuvintele să vă întunece mintea și ochii; regina să fie cea mai frumoasă frază ce sângerează în voi, de când “Paharnicul” și-a umplut ulcelele cu hohote de râs, cu vin și măști de carnaval... Lasă-mi mie această
CARNAVALUL CETATII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carnavalul_cetatii_valentina_becart_1385039226.html [Corola-blog/BlogPost/347275_a_348604]
-
și ochii; regina să fie cea mai frumoasă frază ce sângerează în voi, de când “Paharnicul” și-a umplut ulcelele cu hohote de râs, cu vin și măști de carnaval... Lasă-mi mie această ultimă închinăciune și-acest ultim blestem; în fața cetății, poezia se stinge încet că o zeița a frumuseții și-a sacrificiului, condamnată pe nedrept, - de cea mai “înaltă trădare”, “înaltă trădare”... 13 nov. 2013 Referință Bibliografica: Carnavalul cetății / Valentina Becart : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1056, Anul III
CARNAVALUL CETATII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carnavalul_cetatii_valentina_becart_1385039226.html [Corola-blog/BlogPost/347275_a_348604]
-
Lasă-mi mie această ultimă închinăciune și-acest ultim blestem; în fața cetății, poezia se stinge încet că o zeița a frumuseții și-a sacrificiului, condamnată pe nedrept, - de cea mai “înaltă trădare”, “înaltă trădare”... 13 nov. 2013 Referință Bibliografica: Carnavalul cetății / Valentina Becart : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1056, Anul III, 21 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CARNAVALUL CETATII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carnavalul_cetatii_valentina_becart_1385039226.html [Corola-blog/BlogPost/347275_a_348604]
-
exclusivă în bani și muncă, a locuitorilor din comuna Grădiștea sub conducerea primarului de atunci - Dincă Nicolae. În cele două localuri în care a funcționat Gimnaziu Unic și Liceul s-a organizat internatul liceului. În fosta clădire a Băncii Populare „Cetatea” și apoi a Gimnaziului Unic, internatul de fete, iar în casa boierului Opran, unde a funcționat liceul, internatul de băieți. În cadrul Liceului Grădiștea, și-au mai desfășurat activitatea și alte cadre didactice și anume: din octombrie 1963 și până în 1976
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1478694361.html [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
obosite bunăoară, Mânjite, de mult praf și de furtună, De întristrarea unui plans păgân Ascuns în macul roșu de sub sân? Cam câte gânduri tac fără să spună, Dacă ești tu speriat sau eu nebună? Din câtă iarbă să-mi cosesc cetate ? In care ciob de spaimă mă mai tai? A căta oară lupilor mă dai, Știind că fără mine nu se poate Nici lanțurile să le-adormi sub cripte Nici aripile să le-nalți spre grindă Iar starea de mirare s-
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1496954359.html [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
Cluj-Napoca, revista Agora Literară, redactor șef Iulian Patca - Filiala Iași, revista Moldova Literară, redactor șef C.Toni Dârțu - Filiala Hunedoara, revista Cuib, Ion Velica - Filiala Timișoara, revista Heliopolis, Doina Drăgan - Filiala Argeș, revista Pietrele Doamnei, G.Baciu - Filiala București, revista Cetatea lui Bucur, Elisabeta Iosif - Filiala Dolj, revista Constelații diamantine redactor șef, Doina Drăguț, revista Regatul Cuvântului și Sfera eonică director și redactor șef N.N.Negulescu. - Filiala Dobrogea, revista Dobrogea Culturală, Al.Birou - Filiala Vâlcea, revista Memoria Sloavelor, redactor șef Ion
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
Societatea Kronart, Librăria Ochian din Brașov etc. S-au susținut spectacole de muzică și poezie în cadrul parteneriatului cu Clubul pensionarilor Brașov, de asemeni s-au intensificat colaborările cu publicațiile din țară cum ar fi „Citadela”, „Viața de pretutindeni”, „Oglinda literară”, „Cetatea lui Bucur”. Filiala Hunedoara, la rândul său, a acordat premiul „Virtutea Literară” unor scriitori, membrii ai Ligii. O intensă activitate a desfășurat-o filiala Argeș. Un aport substanțial aducându-și scriitorii George Baciu și Ion Hiru, aceștia participând în repetate
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
În cuvântarea sa, președintele a evidențiat colectivele de redacții ce au editat în permanență cele 18 reviste ale Ligi Scriitorilor, astfel îmbogățind peisajul revuistic din țara noastră, și nu numai. Au fost menționale revistele: Agora literară, Memoria Slovelor, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Dobrogea artistică, Heliopolis, Constelații diamantine, Regatul cuvântului, Scurtcircuit oltean, Ritmuri brașovene, etc. În continuare a fost evidențiate Filialele Banat-Timișoara, București, Cluj-Napoca, Iași, Slatina, Vâlcea, Vrancea, Brașov, Serbia, Canada, Franța, Spania, New Mexico, pentru editarea de antologii și Anuare
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
conține studii de istorie, ednografie și folclor despre orașul de pe Bega. Au fost subliniate activitățile cenaclurile : “Artur Silvestri “și “Radu Stanca “, din Cluj-Napoca, conduse de Antonia Bodea și Al.Florin Țene, “Ion Itu “, al Filialei Brașov, condus de Viorica Popescu, “Cetatea lui Bucur “, condus de Elisabeta Iosiv, “Ion Minulescu “, din Slatina, condus de Marinela Preoteasa, în care s-au citit creații literare, s-au lansat cărțile membrilor și au fost discutate probleme actuale ale literaturii, participând la ședințe sute de iubitori
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
tezaurului literaturii române pentru copii, 2011; - Numele meu este inclus în " Dicționarul Ligii Scriitorilor"-vol.1, Editura "Dacia XXI", Cluj-Napoca, 2011; - Ordinul „Ambasadorii Culturii”- pentru merite deosebite în activitatea depusă ca ambasador al literelor și artei românești în Japonia, Revista Cetatea lui Bucur”, București, 29 septembrie 2012; - Premiu acordat de Liga Scriitorilor Români, secțiunea:Artă, Cluj-Napoca, 2013; - Diploma „Virtutea Literară” acordată de Liga Scriitorilor Români pentru prodigioasa activitate desfășurată în domeniul creației spirituale, Jupiter, 31 august 2014. - Sunt inclusă în „Istoria
FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Floarea_C%C4%83rbune.html [Corola-blog/BlogPost/340997_a_342326]
-
și în prezent, va fi și în viitor; căci se schimbă doar numele și înfățișarea lucrurilor, astfel încât cel care nu are ochiul străbătător nu le recunoaște, nici nu știe să tragă învățăminte sau să judece plecând de la asemenea observație. Toate cetățile, toate statele, toate regatele sunt pieritoare; fiecare lucru, fie prin însăși firea lui, fie prin accident, se sfârșește sau își găsește capătul. Dar un cetățean care vede cum patria i se prăbușește, nu trebuie să-i plângă soarta mai mult
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
prezenți: domnul Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, domnul Aurel Simionescu, primarul Brăilei și domnul Petre Andrei primarul localității Gradiștea. Au pășit cu toții pe meleaguri din Dunărea de Jos, locul de unde și-a înaripat visele omul Fănuș Neagu, înger păzitor al cetății Grădiștei de Sus, într-un pelerinaj al recunoștinței. În prezența soției, Stela Neagu și a fiicei scriitorului, Anita, precum și altor apropiați ai familiei, printre care profesorul Nicu Negoiță, slujba religioasă de sfințire a locuinței a început în jurul orelor 11.00
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]