48 matches
-
una cu flautul fermecat, când se tânguie: „adu-ți aminte că viața mea-i doar o suflare!" ți-a luat patruzeci si de ani ca să-ți intri în mână; din atelierele tale-au iesit coarde, clape, alămuri, percuție, lemne et cetera (si omul mândru!) atât cât să umpli o fosă orchestra-la-la/ cât să petreci o comună întreagă la groapă în ritmul lui: dui dui du-i du-i du-i! până când ți se-ntoarce, acum la persoana a treia: du-l
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
fire - că doar în zilele de sărbătoare el nu e fitecine, ci prietenul cel mai drag care-ți alină dorurile și căruia i te adresezi prin hori: Zi Văsîcă după mine Că eu nu poci după tine. Zi Văsîi cu cetera Că și eu te-oi ajuta. Omul cântă un danț pe jos. Își lansează strigătul domol, întretăindu-l cu pauze lungi în timpul cărora se muncește să se concentreze, ca să poată produce versuri noi. Cum e beat, nu-i prea iese
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
unei fetișcane abia sosite care se pregătește și ea de cântare. Bună ocupație pentru mâinile-i tremurânde! Fata rejoacă întreaga comedie a pudorii - capul plecat apoi înălțat, gura acoperită și descoperită, baticul înnodat și deznodat, timp în care Văsîi mânuie cetera - și, în fine, cu glas tare, își începe danțul. Obscuritatea amurgului ne învăluie pe nesimțite. Dintr-o dată, vraja se rupe. Fiecare pare să-și aducă aminte că are o treabă urgentă. Femeile trag scaunele în casă. Bărbații se risipesc care
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început să
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
suport DVD, o selecție de paisprezece piese de muzică populară bănățeană și moroșenească, interpretată de soliști îndrăgiți. Dacă numele pieselor, dintre care-am aminti „Mândră floare trandafir“, „Bucură-te, lume mândră“, „Frumoși bănățenii mei“ sau „După pui de moroșan“ și „Cetera, inima mea“, spun multe mai cu seamă cunoscătorilor într-ale folclorului, acelea ale interpreților sunt la-ndemână și celor care apleacă numai din când în când urechea la muzica populară. Soliști de seamă precum Traian Jurchelea, Lele Crăciunescu, Luminița Jucu
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
în care se pun aceste spice. Steagul terminat și admirat de cei din jur este săltat în sus de stegar, în ritmul muzicii și al jocului. Se face cu el prima probă pentru nuntă. Flăcăii bat din palme dupa ritmul „ceterii”, stegarul învârte steagul de trei ori în sensul în care se învârte soarele pentru a alunga spiritele rele, în timp ce aceștia strigă diferite strigături sau „horesc” cântece specific. Concomitent cu pregătirea steagului, la mireasă se face „împletitul cununii”, tot în cadrul unei
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
dinspre lumină spre întuneric. Cuvântul, cel care a fost la început, taie aidoma cuțitelor care sfâșie turbate aerul dens de pe scenă, iar ceasul s-a ascuns sub reaplinul sacadat al tobei clădite pe zongoră. Glas tânguit se îngână sub strunele ceterii. Inițierea începe sub semnul dionisiac al paradisului pătruns și tulburător continuă pe treptele care duc spre infernul durerii și deznădejdii. Răzbunarea încinge sângele și clocotește sub semnul securii închipuite în roșu pe piele. Sărutul, pecetea legământului întru împlinirea celor scrise
Actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-aduceți înapoi și noaptea risipiți tăcerea cu ceteri, flaut sau oboi ... și-n zori când iar se scutură ori cețuri ori boboci de rouă vă strângeți lângă ciutură și rostuiți poveste nouă *** Ciclul "Doine" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: doar doină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
Pop, cel care conduce micul grup de țărani-muzicieni și actori ad hoc, e dăruit cu calități rare. El stăpânește muzica Ťțăriiť sale de origine până în ultima fibră; este un vocalist strălucit și un instrumentist care mânuie cu egală pricepere zongora, cetera, contra, vioara cu goarnă, tilinca, drâmba și doba (toate întrebuințate în spectacol). După 1989, s-a simțit liber să-și pună în operă un proiect propriu: acela de a experimenta formule de prezentare scenică a muzicii tradiționale din regiunea sa
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
cum au aflat ei de miting dacă nu avuseseră legături cu nimeni, contacte, cip cirip, cum poți fi așa naiv Roja? Am mai spovedit eu o dată pe unul, numai ăla mai fusese așa credul, păi toată lumea știa, Pipera, Băneasa, et cetera, de la cine, Părințele? Circulau zvonuri, Iașul, Timișoara, dar de ce aducea el vorba atît de insistent de toate amănuntele astea? Mă interesează să aflu adevărul, Părințele, mă chinuie talentul de iscoditor, fii atent să nu strici ce ai construit pînă acuma
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cum au aflat ei de miting dacă nu avuseseră legături cu nimeni, contacte, cip cirip, cum poți fi așa naiv Roja? Am mai spovedit eu o dată pe unul, numai ăla mai fusese așa credul, păi toată lumea știa, Pipera, Băneasa, et cetera, de la cine, Părințele? Circulau zvonuri, Iașul, Timișoara, dar de ce aducea el vorba atît de insistent de toate amănuntele astea? Mă interesează să aflu adevărul, Părințele, mă chinuie talentul de iscoditor, fii atent să nu strici ce ai construit pînă acuma
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
slujba altora care nu aveau dibăcia, nici cutezanța să-și rezolve singuri problemele. Știți domniile voastre: colo un soț Încornorat, dincolo un proces sau o moștenire dubioasă, ba niscai datorii la jocul de cărți plătite doar pe jumătate, ba alte et cetera. Acum e ușor să critici așa ceva; dar În vremurile acelea, capitala tuturor Spaniilor era un loc unde Îți câștigai viața sau ți-o pierdeai Într-o Încăierare, Într-o ambuscadă la colț de stradă, În scăpărările unor oțeluri. În treburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
viață. Apoi se instalează o stare de catatonie în care corpul este viu, dar nu mai are legătură cu viața din jurul lui. Numai reîntoarcerea iubitului, vocea lui, ar putea să o facă să remonteze pantă. „La inimă e un leac Cetera și omul drag!" Dacă nu e posibil, atunci Dumnezeu cu milă! Da, se poate muri de DOR! Dar și să supraviețuiești, se poate! Secretul constă într-o Schimbare de Polaritate care permite schimbarea sensului Vieții, trecerea dintr-o spirală, descendentă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și Umbra lui Mircea la Cozia și Întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu, pentru Junii de la Jidvei și Grupul Izverna, pentru Nopțile de sânziene și pentru zongora și cetera Florentinei și ale lui Petre Jurj, pentru prispa casei părintești și potecile Ceahlăului și pentru Omu’ bun și pomu’ copt și pentru pâinea - cât de rea, pentru De-a v-ați ascunselea, Șotron și Lapte gros, pentru Bălăceanu-Stolnici și Neagu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește cetera, se uită prin sală să vadă dacă place ce cântă. Țăranul cântă pentru el. Asta e cu totul altceva. - De ce v-ați făcut profesor de muzică? - Cred că ăsta mi-o fost mie drumul. De când am fost mic am tot
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și cântarea din ceteră a țăranului aprig la faptă și domol la vorbă, așa cum se află în Ardeal. Poemele par bucăți rupte din sine, mici povestiri și legende, evocări ale unor chipuri dragi, icoane sfinte ale părinților și fraților de suferință. Dar sunt și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
Florin Cerghedi, Ramona Maier, ceea ce asigură continuitatea repertoriului și a interpretării. Anuța Toncean Crișan este originară din Sântu, o localitate unde oamenii au crescut cu credință în Dumnezeu, cu bun simț și respect pentru tradiție. Frații mamei au cântat la ceteră și dorința mamei a fost ca fiicele ei să cânte. Pentru aceasta la naștere a respectat superstiția de a le scălda în oală nouă. Anuța Crișan s-a născut în luna mai, în cântecul privighetorilor și în mirosul florilor, fapt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
să știu cânta/Să îi stâmpăr inima./ Voie bună ori supărare/ Io să-i fiu de alinare./ Ruga ți s-o împlinit/ Cânt cu drag cum ai voit,/ De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai putea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-aduceți înapoi și noaptea risipiți tăcerea cu ceteri, flaut sau oboi ...... și-n zori când iar se scutură ori cețuri ori boboci de rouă vă strângeți lângă ciutură și rostuiți poveste nouă *** Ciclul "Doine" Volum "În valea umbrelor" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: doar doină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340461_a_341790]
-
des repetată pentru a accentua grandoarea monarhului. Primul care a utilizat această expresie se pare că a fost Tarul Nicolai al II-lea, Prin Voia Domnului, Împărat și Autocrat al tuturor Rușilor, Rege al Poloniei, Mare Duce al Finlandei, et cetera, et cetera, et cetera " (trad. n.) footnote> este stăpânul legal și de drept și că papă și nici o autoritate a Bisericii sau o eparhie a Romei, sau orice altă putere religioasă nu are nici o putere să-l detroneze pe rege
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pentru a accentua grandoarea monarhului. Primul care a utilizat această expresie se pare că a fost Tarul Nicolai al II-lea, Prin Voia Domnului, Împărat și Autocrat al tuturor Rușilor, Rege al Poloniei, Mare Duce al Finlandei, et cetera, et cetera, et cetera " (trad. n.) footnote> este stăpânul legal și de drept și că papă și nici o autoritate a Bisericii sau o eparhie a Romei, sau orice altă putere religioasă nu are nici o putere să-l detroneze pe rege et caetera
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
accentua grandoarea monarhului. Primul care a utilizat această expresie se pare că a fost Tarul Nicolai al II-lea, Prin Voia Domnului, Împărat și Autocrat al tuturor Rușilor, Rege al Poloniei, Mare Duce al Finlandei, et cetera, et cetera, et cetera " (trad. n.) footnote> este stăpânul legal și de drept și că papă și nici o autoritate a Bisericii sau o eparhie a Romei, sau orice altă putere religioasă nu are nici o putere să-l detroneze pe rege et caetera, sau să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a înclinat hotărât de partea celor din urmă în Sud-Estul Europei. Când Genova a preluat hegemonia în bazinul pontic, resursele comerciale excepționale ale regiunii erau cunoscute în lumea mediteraneană; nu numai • „/Imperator/ promisit et convenit quod non permitet ire de cetero negociatum intra maius mare aliquem latinum nisi ianuenses et pisanos et eos qui defferent pecuniam seu res nostri vestiarii quibus ianuensibus devetum non faciet eundi intra majus mare et redeundi cum mercibus vel sine mercibus, sed libere possint ire et
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]