48 matches
-
există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește cetera, se uită prin sală să vadă dacă place ce cântă. Țăranul cântă pentru el. Asta e cu totul altceva. - De ce v-ați făcut profesor de muzică? - Cred că ăsta mi-o fost mie drumul. De când am fost mic am tot
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
dinspre lumină spre întuneric. Cuvântul, cel care a fost la început, taie aidoma cuțitelor care sfâșie turbate aerul dens de pe scenă, iar ceasul s-a ascuns sub reaplinul sacadat al tobei clădite pe zongoră. Glas tânguit se îngână sub strunele ceterii. Inițierea începe sub semnul dionisiac al paradisului pătruns și tulburător continuă pe treptele care duc spre infernul durerii și deznădejdii. Răzbunarea încinge sângele și clocotește sub semnul securii închipuite în roșu pe piele. Sărutul, pecetea legământului întru împlinirea celor scrise
Actorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2038/actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
Florin Cerghedi, Ramona Maier, ceea ce asigură continuitatea repertoriului și a interpretării. Anuța Toncean Crișan este originară din Sântu, o localitate unde oamenii au crescut cu credință în Dumnezeu, cu bun simț și respect pentru tradiție. Frații mamei au cântat la ceteră și dorința mamei a fost ca fiicele ei să cânte. Pentru aceasta la naștere a respectat superstiția de a le scălda în oală nouă. Anuța Crișan s-a născut în luna mai, în cântecul privighetorilor și în mirosul florilor, fapt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
să știu cânta/Să îi stâmpăr inima./ Voie bună ori supărare/ Io să-i fiu de alinare./ Ruga ți s-o împlinit/ Cânt cu drag cum ai voit,/ De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai putea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și cântarea din ceteră a țăranului aprig la faptă și domol la vorbă, așa cum se află în Ardeal. Poemele par bucăți rupte din sine, mici povestiri și legende, evocări ale unor chipuri dragi, icoane sfinte ale părinților și fraților de suferință. Dar sunt și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-aduceți înapoi și noaptea risipiți tăcerea cu ceteri, flaut sau oboi ... și-n zori când iar se scutură ori cețuri ori boboci de rouă vă strângeți lângă ciutură și rostuiți poveste nouă *** Ciclul "Doine" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: doar doină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438778346.html [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și Umbra lui Mircea la Cozia și Întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu, pentru Junii de la Jidvei și Grupul Izverna, pentru Nopțile de sânziene și pentru zongora și cetera Florentinei și ale lui Petre Jurj, pentru prispa casei părintești și potecile Ceahlăului și pentru Omu’ bun și pomu’ copt și pentru pâinea - cât de rea, pentru De-a v-ați ascunselea, Șotron și Lapte gros, pentru Bălăceanu-Stolnici și Neagu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-aduceți înapoi și noaptea risipiți tăcerea cu ceteri, flaut sau oboi ...... și-n zori când iar se scutură ori cețuri ori boboci de rouă vă strângeți lângă ciutură și rostuiți poveste nouă *** Ciclul "Doine" Volum "În valea umbrelor" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: doar doină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423639519.html [Corola-blog/BlogPost/340461_a_341790]
-
în care se pun aceste spice. Steagul terminat și admirat de cei din jur este săltat în sus de stegar, în ritmul muzicii și al jocului. Se face cu el prima probă pentru nuntă. Flăcăii bat din palme dupa ritmul „ceterii”, stegarul învârte steagul de trei ori în sensul în care se învârte soarele pentru a alunga spiritele rele, în timp ce aceștia strigă diferite strigături sau „horesc” cântece specific. Concomitent cu pregătirea steagului, la mireasă se face „împletitul cununii”, tot în cadrul unei
Tradiții Maramureșene by http://www.zilesinopti.ro/articole/2549/traditii-maramuresene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
stimulare constantă a intelectului și spiritului copilului. Științele i-au fost prezentate prin intermediul jocurilor, conversațiilor, a exercițiilor de meditație solitară etc., dar nu și a cărților. Muzica a fost o prezență constantă în viața sa. Un „"épinettier"” (cântând la o ceteră originară din regiunea franceză Vosges) îi însoțea mereu pe Montaigne și profesorul său, cântând o melodie de fiecare dată când băiatul obosea sau se plictisea. Când nu dorea să asculte muzică, își putea alege alt mod de relaxare : jocuri, somn
Michel de Montaigne () [Corola-website/Science/308042_a_309371]
-
particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea cuvintelor, într-o simbioză perfectă. Din gama instrumentelor muzicale se remarcă, alături de cele eminamente pastorale (trâmbița, cavalul și fluierul), vioara sau „cetera” cu patru coarde, acordate în cvintale uzuale. Aceasta este însoțită, de cele mai multe ori, de „zongoră”, o chitară obișnuită, cu două, trei sau patru coarde (acordate în re-la sau la-do-la-mi). De curând, acestora li s-a adăugat „doba”, o tobă de
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
o casă numită „casa jocului”. La Sfântul Nicolaie, în data de șase decembrie, erau „probați” muzicanții, la acea casă, prilej de întâlnire, mai mult al tinerilor care, cu această ocazie, detaliau planurile pentru celelalte sărbători. Taraful era compus din: vioară, ceteră, contrabas și țambal, la nunți și petreceri mari, iar celelalte petreceri erau animate de cântecul fluierului. În toată perioada sărbătorilor, jocul avea loc numai după-amiaza și seara, deoarece dimineața toată comunitatea se ducea la biserică. În ajunul Crăciunului, încă de
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mai puțin impresionante, albumul ajungând în Top 30 în Olanda, Top 50 în RFG și pe locul 72 în Marea Britanie. Singlelul de pe acest album, "I Wasn't the One (Who Said Goodbye)", în care Fältskog cânta în duet cu Peter Cetera, a fost lansat mai întâi în America de Nord și a devenit al doilea ei single solo ajuns în "Billboard" Hot 100, ajungând până pe locul 93.Două cântece au fost înregistrate și în spaniolă, pentru piața latino-americană: "La Ultima Véz" ("Ultima oară
Agnetha Fältskog () [Corola-website/Science/325081_a_326410]
-
spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a fost folosită pe partiturile
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
suport DVD, o selecție de paisprezece piese de muzică populară bănățeană și moroșenească, interpretată de soliști îndrăgiți. Dacă numele pieselor, dintre care-am aminti „Mândră floare trandafir“, „Bucură-te, lume mândră“, „Frumoși bănățenii mei“ sau „După pui de moroșan“ și „Cetera, inima mea“, spun multe mai cu seamă cunoscătorilor într-ale folclorului, acelea ale interpreților sunt la-ndemână și celor care apleacă numai din când în când urechea la muzica populară. Soliști de seamă precum Traian Jurchelea, Lele Crăciunescu, Luminița Jucu
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
a înclinat hotărât de partea celor din urmă în Sud-Estul Europei. Când Genova a preluat hegemonia în bazinul pontic, resursele comerciale excepționale ale regiunii erau cunoscute în lumea mediteraneană; nu numai • „/Imperator/ promisit et convenit quod non permitet ire de cetero negociatum intra maius mare aliquem latinum nisi ianuenses et pisanos et eos qui defferent pecuniam seu res nostri vestiarii quibus ianuensibus devetum non faciet eundi intra majus mare et redeundi cum mercibus vel sine mercibus, sed libere possint ire et
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
des repetată pentru a accentua grandoarea monarhului. Primul care a utilizat această expresie se pare că a fost Tarul Nicolai al II-lea, Prin Voia Domnului, Împărat și Autocrat al tuturor Rușilor, Rege al Poloniei, Mare Duce al Finlandei, et cetera, et cetera, et cetera " (trad. n.) footnote> este stăpânul legal și de drept și că papă și nici o autoritate a Bisericii sau o eparhie a Romei, sau orice altă putere religioasă nu are nici o putere să-l detroneze pe rege
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pentru a accentua grandoarea monarhului. Primul care a utilizat această expresie se pare că a fost Tarul Nicolai al II-lea, Prin Voia Domnului, Împărat și Autocrat al tuturor Rușilor, Rege al Poloniei, Mare Duce al Finlandei, et cetera, et cetera, et cetera " (trad. n.) footnote> este stăpânul legal și de drept și că papă și nici o autoritate a Bisericii sau o eparhie a Romei, sau orice altă putere religioasă nu are nici o putere să-l detroneze pe rege et caetera
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
accentua grandoarea monarhului. Primul care a utilizat această expresie se pare că a fost Tarul Nicolai al II-lea, Prin Voia Domnului, Împărat și Autocrat al tuturor Rușilor, Rege al Poloniei, Mare Duce al Finlandei, et cetera, et cetera, et cetera " (trad. n.) footnote> este stăpânul legal și de drept și că papă și nici o autoritate a Bisericii sau o eparhie a Romei, sau orice altă putere religioasă nu are nici o putere să-l detroneze pe rege et caetera, sau să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
vântul / Și surd repetă întrebarea / Cu mii de clopote pământul..." Muzica, paradigmă focalizantă, precede cuvântul. Poetul construiește cu ceea ce Romain Rolland înțelegea prin idei muzicale, "cu-ntretăieri de gânduri, de sunete"; instrumentația lui se sprijină pe acorduri de clavecin, de ceteră, de piane; tempo-ul e marcat de orologii. O dată, el semnează o Invocațiune pentru ondiolină, alteori lieduri: "Să cânte pasul tău, acum! Dar pasul meu este de fum" (Lied). Vremea cântă în felul ei: "Moară a timpului, greier (...) / scrâșnet de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fără a le arăta toate acestea? Fără a-i face să râdă, să plângă sau să tremure. A se vedea, de pildă, balada în care mama ignorantă a poetului Villon ia cuvântul: "La mânăstire văd, ce mi-e-ndemână, / Rai zugrăvit cu ceteri și cinghii, / Și-un iad cu păcătoșii-n flăcări vii: Unu-mi dă spaime, altul bucurie"*. Poporul cere emoții. Or, imaginea este e-moție. Mai mult decât ideea, ea pune mulțimile în mișcare. Imaginea Ierusalimului și a Sfântului Mormânt îi atrage
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
1.665-666,669-670,673-678) o puternică descriere a folosirii violenței în iubire și a modului în care iubita este câștigată prin forță: Pugnabit primo fortassis, et "improbe" dicet: Pugnando vinci se tamen illa volet. ... Oscula qui sumpsit, și non et cetera sumet, Haec quoque, quae dată sunt, perdere dignus erit. ... Vim licet appelles: grata est vis ista puellis: Quod iuvat, invitae saepe dedisse volunt. Quaecumque est veneris subita violată rapina, Gaudet, et inprobitas numeris instar habet. At quae cum posset cogi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de reminiscența și poate fi înțeleasă că un fel de memorie arbitrară. Spre deosebire de memoria animalelor, reminiscența este de felul unei căutări cvasi-silogis tice printre amintirile obiectelor experimentate individual: (ÎI.3.15.) Ex parte autem memorativae, non solum habet memoriam, sicut cetera animalia, în subita recordatione praeteritorum; șed etiam reminiscentiam, quasi syllogistice inquirendo praeteritorum memoriam, secundum individuales intentiones (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). În ceea ce privește puterea memorativa, [omul] nu are doar memorie, cum au restul animalelor în momentul amintirii șubițe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]