78 matches
-
acesta în legătură cu atitudinea față de o fătucă oarecare: Aveți grijă s-o jucați,/ Numa' să n-o sărutați! "Noa!, vorba ardeleanului, apoi, de ce, Doamne, să n-o țuce o țârucă? Că un "de doi" fără o pupătură e ca nunta fără ceteraș. Ce e cu restricția asta? Dar sentimentalismul continuă luând forme ceva mai moderne: "Puiule cu ochii verzi,/ n-ai motiv să nu mă crezi.", se tânguie o solistă plinuță dar nefericită, însă părând sinceră, doar că, într-un folclor autentic
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
oră din motive de homo floresiensis parlamentaros și hobițț-romano1), am convenit cu Haralampy că scena politică românească fără o confruntare electoral-televizată între fermecătoarele doamne Mariana Buruiană (PRM) și Mona Muscă (PNL), ar fi searbădă și plictisitoare ca o nuntă fără ceterași, semănând în același timp cu un pământ arid și cu un ținut în care până și scorpionii își bagă acul ucigaș în propria coastă... -Să nu mai vorbim de șerpii constrictori, completează Haralampy sorbind zgomotos din pocalul cu pălincă bihoreană
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție, a cucerit alături de Oana publicul iubitor de muzică populară autentică și sunt bine cunoscuți în România datorită numeroaselor apariții în emisiuni de folcor. Până în prezent cei doi au lansat pe piața muzicii populare trei albume. Domnul Garofaș Milici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
începutul după amiezii a plouat, dar acum e soare. Lăsăm baltă bagajele pe jumătate desfăcute și pornim fără un scop precis: așa, să ne vadă satul, să se vorbească despre noi. Am auzit de altminteri că prin vecini locuiește un ceteraș bun, Văsîi Bura. Văsîi e un bărbat de 27 de ani, blond, subțire, cu fața îngustă și delicată. Ne invită pe loc în camera bună a casei sale neterminate și ne înconjoară cu nevasta, mama, copilul, prăjiturile, horinca și întreaga
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
afară - e doar duminică -, oamenii sunt pe stradă, nu se poate să nu găsim printre ei pe cineva care să ne țîpurească. Și găsim, într-adevăr. Mai întâi un bărbat de vreo 60 de ani, bine abțiguit, care, la îndemnul ceterașului, cântă șezând pe parapetul unui podeț de lemn într-un echilibru profund precar. O femeie se precipită spre Văsîi cu un scaun, să-l vadă instalat cum se cuvine, să nu se obosească omul peste fire - că doar în zilele
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
în brațe, ca să-i împiedice să urle. Văsîi bea și cântă fără întrerupere. Cineva aduce un pahar și îl înclină grijuliu în dreptul buzelor sale. Deodată, un om în jogging schițează un gest de nervozitate. El își croiește hotărât drum spre ceteraș și începe să cânte: Mândru cântă vioara Da' nu-i cine o-a-ngâna. Apoi se oprește și tace îndelung și confuz. Văsîi se apleacă spre el și îi suflă o altă melodie, ca să-l scoată din impas. Bărbatul se
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
întreabă vesel prietenul Haralampy. Într-adevăr... Din mulțimea de reportaje tv, se observa, după configurația fețelor, ce suferință măcina creierul fiecăruia, începând cu a Domnului Președinte Traian Băsescu vs Domnul Prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu și terminând, să zicem, cu ceterașii pesedist-clujeni vs duoletul Geoană-Mitrea, acompaniați la contrabas, balalaică și scripcă-braci de Ion Iliescu. A, să nu uit și apropo de "ceterașii" clujeni, domnul Ion Iliescu răspundea la Antena 3, în ziua de 7 octombrie, ora 16.10, în legătură cu întâlnirea pesedismului
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
începând cu a Domnului Președinte Traian Băsescu vs Domnul Prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu și terminând, să zicem, cu ceterașii pesedist-clujeni vs duoletul Geoană-Mitrea, acompaniați la contrabas, balalaică și scripcă-braci de Ion Iliescu. A, să nu uit și apropo de "ceterașii" clujeni, domnul Ion Iliescu răspundea la Antena 3, în ziua de 7 octombrie, ora 16.10, în legătură cu întâlnirea pesedismului dâmbovițean: -,Ba da, a fost și un clujean, pe care nu știu cum îl cheamă..." Printre bruiajele stârnite ca din senin în difuzorul
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
să-i voteze pentru a intra în posesia premiului de 120.000 de euro și a titlului de cel mai talentat român. Marele câștigător va fi ales de telespectatori, care își pot vota, prin sms la 1276, favoritul Vasilică Godja, ceterașul din Maramureș a fost cel de-al doilea concurent care a evoluat la finala ”Românii au talent”. Aterizând din tavan, Vasilică a încins vioara, folosindu-și chiar și limba pe post de arcuș, culegând aplauzele publicului și aprecierea juriului. "Vasilică
Românii au talent, sezonul 2: Ceterașul Vasilică, un talent rar - Video () [Corola-journal/Journalistic/22888_a_24213]
-
La tine nu mă așteptam să faci mai mult decât ai făcut în semifinală, dar mi-ai demonstrat că ai putut mai mult", i-a spus Mihai Petre lui Vasile Godja. De altfel, și Andra a rămas impresionată de dexteritatea ceterașului. "Ești un talent rar. Toate aplauzele noastre, pentru că le meriți", a spus ea.
Românii au talent, sezonul 2: Ceterașul Vasilică, un talent rar - Video () [Corola-journal/Journalistic/22888_a_24213]
-
șirag de mărgele, o basma sau un inel), iar dacă nu ghicește, ea este cea care trebuie să facă cinste cu băutură și bucate alese la toți colindătorii care-l însoțesc pe cel mascat, iar părinții ei trebuie să plătească ceterașii. În Banat, în seara de Ajun, se adună familii întregi din sat și pornesc pe la casele rudelor, prietenilor, vecinilor etc., pe care-i colindă până la ora 12 din noapte. Fix la miezul nopții, toți colindătorii se opresc într-un loc
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
au fost destinațiile care i-au fascinat pe cei de pe Valea Lotrului. Fiecare zi petrecută în tabără a beneficiat și de prezența unui invitat special, copiii având ocazia să îi întâlnească și să fie inspirați de campionul la șah Marius Ceteraș, actorul Vasile Calofir, președintele Federației de Handbal Alexandru Dedu, președintele Toastmasters Timișoara, Marius Cazacu, trainerii Ina Custura, Mădălina Șerban și Shadi Hassan. „BookLand e oaza mea de linistea... și această pe termen lung îmi sporește moralul și îmi dă încrederea
Tabăra din care copiii pleacă plângând [Corola-blog/BlogPost/98597_a_99889]
-
succesiune logică, ele marcând fi ecare eveniment din viața individului. Nunta este o adevarată sărbătoare, ea implică întreaga comunitate, aproape tot satul ia parte la acest eveniment,. Fiind un prilej de bucurie, muzica nu poate lipsi în astfel de momente. Ceterașii sunt prezenți în fiecare moment esențial, de la cusutul steagului până la îmbălțuitul miresei și chiar a doua zi, la uiaga de pe blid. În Maramureș nunta ține trei zile. Ea începe printr-o petrecere la care sunt prezenți tinerii satului. Această petrecere
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
evenimente sonore (sau pluri-muzicile) le pun de obicei interpreților academici serioase probleme de execuție, fiindcă îi obligă să-și execute partitura fără a se lăsa bruiați, dar și fără a ignora partitura celorlalți, pentru a păstra controlul asupra efectului global; ceterașii din grupul Iza stăpânesc însă perfect situația. Cele mai interesante și expresive pluri-muzici sunt cele care alunecă la un moment dat în cacofonii sonore, în haos ultim și primordial totodată, în descompunerea morții, ca în scenele 5 și 11. Pluri-muzicile
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
al celor cinci interpreți: Ioan Pop, liderul trupei, poliinstrumentist și virtuoz "țâpuritor"; Ion Covaci, mânuind vioara cu dexteritatea unui Jimi Hendrix rural și neezitând să danseze pasional, în pofida celor 68 de ani împliniți chiar pe parcursul turneului lusitan; Dumitru Hârb - celălalt "ceteraș", la fel de abil improvizator ca și primul; admirabilele vocaliste (și percuționiste!) Anuța Pop și Voichița Tepei, într-un tandem de o reală feminitate, iradiind nu doar forță muzicală ci și vitală. Reprezentațiile au fost însoțite de expoziția Joc de duminică la
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
dă în el sau dacă traiectoria lui sinuoasă se intersectează cu bradul, acesta nu cade, doar pendulează... Iar la nunți se bat niște stâlpi înalți în pământ, se face deasupra pe la vreo trei metri o platformă din scânduri, urcă orchestra, ceterașii, și se trage sus și scara... că pălinca te aprinde! În doi ani, cât au stat acolo, mama a cârpit și a cusut la răni, mai rău ca o croitoreasă. După un an și ceva m-am născut euatunci cred
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Moment artistic, luni, la Senat. Un grup de ceterași i-au dedicat lui Mircea Geoană un cântec popular gândit, parcă, să-l mai facă pe social-democrat să uite de necazurile din ultimele zile. Ceterașii îmbrăcați în straie tradiționale, se aflau pe holurile Senatului chiar când Biroul Permanent al acestei
Ceteraşii i-au cântat lui Geoană, la Senat: "Ce rău am făcut la lume de nu-mi aud vorbe bune?"- Ascultă DEDICAŢIA () [Corola-journal/Journalistic/46914_a_48239]
-
Moment artistic, luni, la Senat. Un grup de ceterași i-au dedicat lui Mircea Geoană un cântec popular gândit, parcă, să-l mai facă pe social-democrat să uite de necazurile din ultimele zile. Ceterașii îmbrăcați în straie tradiționale, se aflau pe holurile Senatului chiar când Biroul Permanent al acestei camere discuta o cerere depusă de pesedistul Ilie Sârbu prin care grupul anunță oficial că va continua demersul de înlocuire a lui Geoană, informează . Ce
Ceteraşii i-au cântat lui Geoană, la Senat: "Ce rău am făcut la lume de nu-mi aud vorbe bune?"- Ascultă DEDICAŢIA () [Corola-journal/Journalistic/46914_a_48239]
-
De la noi de la fereastră”, „Dintre douăzeci de mândre”, „Draga mea holdă de grâu”, „Dragi mi-s munții cu izvoare”, „Frică mi-i că mor ca mâine”, „Hai lic și iar lic”, „Hai nană, mândră bănățeană”, „Mărie, Mărie”, „Mă trag lângă ceteraș”, „Ne-am iubit pe sub ascuns”, „Nu mă bate, Doamne, rău”, „Titiană, nume mândru”, „Trenule, mă iei, mă duci”, „Tu mândruță de la Jina”... multe alte cântece folclorice, glăsuite cu vocea bărbătească, baritonală, răzbătătoare prin țesăturile de gânduri, de către unul dintre cei
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
Între lacrimi și zâmbete ne vom duce noi traiul,/ Pentru-o clipă de dor, ne-am pierdut nemurirea...” ( Logodnă intelergalatică) Într-una din spovedaniile sale, autorul își scrie cu lacrimi dorințele, sculptând în lemn necioplit durerile care-i macină sufletul. Ceterașii, simbol de jale aici, se îndreaptă către asfințit căci la asta face referire și autorul, la asfințitul existenței sale. “ Cu lacrimi îmi voi scrie epitaful/ Sculptat în lemnul încă necioplit/ Trei ceterași mi-or însoți taraful/ Horind, de jale, către
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
în lemn necioplit durerile care-i macină sufletul. Ceterașii, simbol de jale aici, se îndreaptă către asfințit căci la asta face referire și autorul, la asfințitul existenței sale. “ Cu lacrimi îmi voi scrie epitaful/ Sculptat în lemnul încă necioplit/ Trei ceterași mi-or însoți taraful/ Horind, de jale, către asfințit.” ( Cimitirul vesel ) Gloriile lumești sunt trecătoare și deșarte. Acesta este mesajul autorului într-un alt poem. În vântul care spulberă iluzii și în pânza vremii din care răzbat dulci amintiri simte
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
a conversat numai în catrene, făcându-l până și pe George Corbu să vorbească în versuri, a fost capul răutăților, însă nici ceilalți umoriști nu s-au lăsat mai prejos. Stimulați de "laptele de pupăză" cu mărgele și de cântecele ceterașilor, ei au ținut-o tot într-un banc pe tot parcursul deplasării cu Mocănița până în stația Paltin. Ajunși acolo, cei mai curajoși au participat la un concurs de epigrame, cu premii oferite de Asociația Culturală Hiperboreea (președinte, Adrian Mandric), Despărțământul
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]