78 matches
-
ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig. Mde, fiecare cu ale lui, gândi el... La primărie era încă lumină, se vede treaba că mai lucrau încă, apoi o lua ușor spre casă
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig. Mde, fiecare cu ale lui, gândi el... La primărie era încă lumină, se vede treaba că mai lucrau încă, apoi o lua ușor spre casă
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
au fost destinațiile care i-au fascinat pe cei de pe Valea Lotrului. Fiecare zi petrecută în tabără a beneficiat și de prezența unui invitat special, copiii având ocazia să îi întâlnească și să fie inspirați de campionul la șah Marius Ceteraș, actorul Vasile Calofir, președintele Federației de Handbal Alexandru Dedu, președintele Toastmasters Timișoara, Marius Cazacu, trainerii Ina Custura, Mădălina Șerban și Shadi Hassan. „BookLand e oaza mea de linistea... și această pe termen lung îmi sporește moralul și îmi dă încrederea
Tabăra din care copiii pleacă plângând by http://www.zilesinopti.ro/articole/7591/tabara-din-care-copiii-pleaca-plangand [Corola-blog/BlogPost/98597_a_99889]
-
și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de ceterași vestiți Vestiți am tot fost noi de la Ram încoace, ba chiar dinainte că nu se mai știe, noii izvoditori sar, doar să ne provoace, cum că lumea veche e tot Românie. Românie suntem și-aici și-n afară c-au
ALTÎNCOTRO de DORA PASCU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476210879.html [Corola-blog/BlogPost/380930_a_382259]
-
meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai putea învârti/ Când n-oi mai putea juca/Num-oi sta și m-oi uita./” Și-a creat singură 99% din repertoriu, preluând linia melodică
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai putea învârti/ Când n-oi mai putea juca/Num-oi sta și m-oi uita./” Și-a creat singură 99% din repertoriu, preluând linia melodică de la ceterașii din zonă. Matei Ionela Maria, în vârstă de 14 ani, din comuna Deda, județul Mureș, cântă de doi ani muzică populară, a început să cânte în Corul bisericii în urmă cu șapte ani. Interpretează melodii din repertoriul soliștilor consacrați: Leontina
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ci și prin valoarea morală și educativă pe care o are. Printre cântecele dragi Domniei Sale și spectatorilor, majoritatea interpretate și pe scena de la Valea Gurghiului, pot fi amintite: „De la Rebrișoara în jos,” „Someș pe marginea ta”, „Boii trag brazda se-ntoarnă”, „Ceterașule vestit,” „Cine joacă bătrânește”, „A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
De la noi de la fereastră”, „Dintre douăzeci de mândre”, „Draga mea holdă de grâu”, „Dragi mi-s munții cu izvoare”, „Frică mi-i că mor ca mâine”, „Hai lic și iar lic”, „Hai nană, mândră bănățeană”, „Mărie, Mărie”, „Mă trag lângă ceteraș”, „Ne-am iubit pe sub ascuns”, „Nu mă bate, Doamne, rău”, „Titiană, nume mândru”, „Trenule, mă iei, mă duci”, „Tu mândruță de la Jina”... multe alte cântece folclorice, glăsuite cu vocea bărbătească, baritonală, răzbătătoare prin țesăturile de gânduri, de către unul dintre cei
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de ceterași vestiți Vestiți am tot fost noi de la Râm încoace, ba chiar dinainte că nu se mai știe, noii izvoditori sar, doar să ne provoace, cum că lumea veche e tot Românie. Românie suntem și-aici și-n ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
pună culori măiestritepeste întreg anostul și griul cernit,să-mi alunge norii, ploile hulite,să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit.Împlinit și mândru mi-este portu-n lumeprecum toți stejarii, crunt, azi, pedepsițice-și înălțau falnic verzile costumeprinse-n armonie de ceterași vestițiVestiți am tot fost noi de la Râm încoace,ba chiar dinainte că nu se mai știe,noii izvoditori sar, doar să ne provoace,cum că lumea veche e tot Românie.Românie suntem și-aici și-n ... IX. VINE ..., de Dora
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Între lacrimi și zâmbete ne vom duce noi traiul,/ Pentru-o clipă de dor, ne-am pierdut nemurirea...” ( Logodnă intelergalatică) Într-una din spovedaniile sale, autorul își scrie cu lacrimi dorințele, sculptând în lemn necioplit durerile care-i macină sufletul. Ceterașii, simbol de jale aici, se îndreaptă către asfințit căci la asta face referire și autorul, la asfințitul existenței sale. “ Cu lacrimi îmi voi scrie epitaful/ Sculptat în lemnul încă necioplit/ Trei ceterași mi-or însoți taraful/ Horind, de jale, către
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
în lemn necioplit durerile care-i macină sufletul. Ceterașii, simbol de jale aici, se îndreaptă către asfințit căci la asta face referire și autorul, la asfințitul existenței sale. “ Cu lacrimi îmi voi scrie epitaful/ Sculptat în lemnul încă necioplit/ Trei ceterași mi-or însoți taraful/ Horind, de jale, către asfințit.” ( Cimitirul vesel ) Gloriile lumești sunt trecătoare și deșarte. Acesta este mesajul autorului într-un alt poem. În vântul care spulberă iluzii și în pânza vremii din care răzbat dulci amintiri simte
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție, a cucerit alături de Oana publicul iubitor de muzică populară autentică și sunt bine cunoscuți în România datorită numeroaselor apariții în emisiuni de folcor. Până în prezent cei doi au lansat pe piața muzicii populare trei albume. Domnul Garofaș Milici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tezaur-folcloric-in-america/ [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
a conversat numai în catrene, făcându-l până și pe George Corbu să vorbească în versuri, a fost capul răutăților, însă nici ceilalți umoriști nu s-au lăsat mai prejos. Stimulați de "laptele de pupăză" cu mărgele și de cântecele ceterașilor, ei au ținut-o tot într-un banc pe tot parcursul deplasării cu Mocănița până în stația Paltin. Ajunși acolo, cei mai curajoși au participat la un concurs de epigrame, cu premii oferite de Asociația Culturală Hiperboreea (președinte, Adrian Mandric), Despărțământul
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_weekend_de_tot_rasul_la_vi_anca_goja_1336162799.html [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
Viișoara când erați copil? Ana PĂCURAR: Foarte frumoasă! Excelentă! Unchiul meu a fost primar douăzeci și cinci de ani și făcea jocul la el în șură. Era amenajat extraordinar, împodobit cu lepedeie, cum se zice la noi, cu flori și cu verdeață. Ceterașii cântau, tineretul dansa, juca jocuri populare. M-a impresionat foarte mult și de asta mi-a și plăcut să adun. Mi-a dat impulsul să fac acest lucru, puțin cam greu că am o vârstă cam înaintată, dar nu m-
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1471437319.html [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
de 17 ianuarie 1973 în localitatea Sebeș, județul Alba, România, cu domiciliul actual în Germania, 74850 Schefflenz, Hauptstr. 50, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Săsciori, Str. Cetății nr. 26, județul Alba. (160/2006). 31. Schumacher Monika-Delia, fiica lui Ceteraș Ilie și Ecaterina, născută la data de 28 iulie 1974 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 71272 Renningen, Margeritenstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Agnita, str. Aurel Vlaicu nr. 62, județul Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189756_a_191085]
-
nr. 1, țel: 0258/733503 2 BUSUIOC VASILE (n. 1946) Blaj, str. Andrei Muresanu, nr. 8, țel: 0258/710547; 0740594791 12648 CETEAN MONICA (n. 1958) Cugir, str. Al. Sahia, nr. 21, bl. S8, ap. 9, țel: 0258/751583; 0740303665 5 CETERAȘ NICOLAE (n. 1942) Albă Iulia, str. V Goldiș, nr. 28, bl. 8, ap. 11, țel: 0258/822935; 0740877527 10156 CIMPEAN IOAN (n. 1960) Aiud, str. Ecaterina Varga, bl. 92, ap. 3, țel: 0258/860683; 0744510326 12649 CIOBAN EMILIA (n. 1954
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
succesiune logică, ele marcând fi ecare eveniment din viața individului. Nunta este o adevarată sărbătoare, ea implică întreaga comunitate, aproape tot satul ia parte la acest eveniment,. Fiind un prilej de bucurie, muzica nu poate lipsi în astfel de momente. Ceterașii sunt prezenți în fiecare moment esențial, de la cusutul steagului până la îmbălțuitul miresei și chiar a doua zi, la uiaga de pe blid. În Maramureș nunta ține trei zile. Ea începe printr-o petrecere la care sunt prezenți tinerii satului. Această petrecere
Tradiții Maramureșene by http://www.zilesinopti.ro/articole/2549/traditii-maramuresene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
Articolul UNIC Domnul general de brigadă în retragere Ceteraș Cornel Traian se înaintează în gradul de general-maior cu două stele în retragere. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 22 octombrie 2009. Nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216420_a_217749]
-
Costache Cezar Tiberiu - generalul-maior Gheorghe Marin Radu - generalul-maior Gheorghiu Gheorghe Dorin - generalul-maior Ilie Neculai Marin - generalul-maior Pastinica Nicolae Nicolae - generalul-maior Popa Ioan Ioan-Florentin - generalul-maior Schiopu Titu Nicolae. Articolul 4 Se acordă gradul de general-maior următorilor: - colonelului Buga Cezar Costică - colonelului Ceteraș Cornel Traian - colonelului Corduneanu Ilie Nicolae - colonelului Dascăl Alexandru Alexandru - colonelului Georgescu Constantin Gheorghe - colonelului Gheorghe Dumitru Constantin - colonelului Lulache Marin Ion - colonelului Magdalena Aurel Ion - colonelului Rotaru Ilie Gheorghe - colonelului Vertan Vasile Constantin. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110730_a_112059]
-
Articolul UNIC Pe data de 30 noiembrie 1997 se trec în rezervă, prin aplicarea prevederilor art. 85 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, următorii: - generalul de divizie Spiroiu Constantin Niculae - generalul de brigadă Ceteraș Cornel Traian. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA --------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119320_a_120649]
-
actual în Germania, 94379 Sankt Englmar, Am Predigtstuhl 2. 183. Eliaș Vențel, născut la 27 septembrie 1965 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Vențel și Rozalia, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Cheb, As. Jerotinova 33. 184. Ceteraș Virginia Magdalena, născută la 23 februarie 1950 în București, România, fiica lui Cotelea Simion și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 76131 Karlsruhe, Eppingerstr. 10. 185. Purcel Mariana Georgeta, născută la 27 septembrie 1965 în București, România, fiica lui Purcel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114653_a_115982]