799 matches
-
știe lumea: A, ăia!... - și să se descopere astfel pe hartă mai repede locul, (călărețul)... Cei ce vor voi să ne cunoască și din literatură, eventual, din vreo epopee, s-ar putea, ca, în cele din urmă, să ajungă a ceti finalul Poemei de bază, în definitiv... Al cărei binecunoscut sfârșit sună astfel: Copiii vă cer dă mâncare Și către voi cu lacrime strigă Aici nu vă este altă scăpare Fără de mălai sau mămăligă!... Căci gura pruncilor din tăciuni Nu se
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
și fiica ei D-na Greceanu și fiicele acesteia din urmă. D-na Miclescu și D-na Leon Negruzzi cu barbatul ei [...] Pentru noi - era și Grigore Buicliu - care eram de față, momentul psichologic al sărei era felul cum va ceti Maiorescu piesa. Relativ la aceasta am a-ți spune că a fost charmant, charmant, charmant. Mi-a plăcut foarte mult cum a reprezentat Mșaiorescuț pe cetățeanul turmentat. Nu era o copie realistă cum o faci tu, și cum se înțelege e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Ed. Humanitas l Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul, Iași, Ed. Polirom. DICȚIONARE/ EDIȚII CRITICE/ ANTOLOGII. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși, dicționar, vol. II, III, IV, București, Ed. Mașina de scris. LITERATURĂ PENTRU COPII ȘI TINERET. Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Cluj, Ed. Societății Culturale "Lucian Blaga". DEBUTURI. Alexandra Ciocârlie, Juvenal, București, Ed. Academiei (critică literară) l Daiana Cuibus, Introducere în logosul blagian, București, Ed. Biblioteca Metropolitană (critică literară) l Virgil Podoabă, Între extreme, Cluj, Ed. Dacia (critică
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2002 () [Corola-journal/Journalistic/13783_a_15108]
-
Doina Cetea Când am ieșit dimineață din casă, am simțit că sunt urmărită. M-am uitat în toate părțile, dar nu am văzut nimic deosebit. Și totuși senzația că aș fi spionată prin binoclu sau prin cătarea unei puști nu mă părăsea
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
Stahl, o vampă-hoașcă cu 20 ani mai în vîrstă decît proaspătul romancier. Nuvela a fost prezentată de dramaturg la "Viața românească", unde prezida ca director chiar romancierul Petru Dumitriu. Rumoare. Gorjanul a schițat și efectuat un gest de eleganță. A cetit-o amicilor în manuscris. Știa că este vizat, fiindcă era secretul lui Polichinelle în mahalaua literară bucureșteană. - Trebuie s-o public. Dacă o refuz pentru lipsă de talent, fiindcă nuvela este fără talent și inspirație, se va spune că n-
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
și colectivitate pe care îl conține subtextual creația lui Ion Creangă e dat, în perspectiva lui Mircea Moț, și de relația autorului cu cititorul, stabilită în temeiul succintului text intitulat Prefață la poveștile mele: "Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de cînd ești. Cetește rogu-te și ceste și unde-i vede că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mînă și dă și tu altceva mai bun la ivală căci eu atîta m-am priceput și atîta am
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
îl conține subtextual creația lui Ion Creangă e dat, în perspectiva lui Mircea Moț, și de relația autorului cu cititorul, stabilită în temeiul succintului text intitulat Prefață la poveștile mele: "Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de cînd ești. Cetește rogu-te și ceste și unde-i vede că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mînă și dă și tu altceva mai bun la ivală căci eu atîta m-am priceput și atîta am făcut. Autoriu". în epoca
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
lui Moș Precu: Cu acest volum se mântuie un an de literatură românească, ce s-ar putea numi, după acela dintre scriitori care s-a ridicat, în cuprinsul lui, printr-o bogăție de activitate admirabilă, la situația de cel mai cetit și iubit dintre nuveliștii de astăzi - Ťanul lui Sadoveanuť". Se pecetluia astfel un mit care va aureola o carieră. Debutul lui Mihail Sadoveanu a fost receptat mai generos decât o simplă premisă a unui mare talent, i-a adus scriitorului
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
și emoționat în același timp. Marele critic nu mă chema ca să-mi facă mustrări pentru răutățile mele. M-a primit cu deosebită bunăvoință în strada Mercur nr. 1, unde locuia de multă vreme; mi-a spus de la început că a cetit într-un cerc select o povestire a mea din război (...). A cetit și volumele mele publicate și n-are a-mi spune decât vorbe bune". Are, totuși, unele observații de făcut, dar rezultatul e că, la recomandarea venerabilului critic, devine
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
facă mustrări pentru răutățile mele. M-a primit cu deosebită bunăvoință în strada Mercur nr. 1, unde locuia de multă vreme; mi-a spus de la început că a cetit într-un cerc select o povestire a mea din război (...). A cetit și volumele mele publicate și n-are a-mi spune decât vorbe bune". Are, totuși, unele observații de făcut, dar rezultatul e că, la recomandarea venerabilului critic, devine colaborator al "Convorbirilor literare", revistă a elitei, condusă atunci de academicianul istoric
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
statuile până când le vedeți", spunea Brâncuși. E un avertisment pe care artistul inițiator și l-ar fi putut încrusta pe ușa de intrare în atelier (muzeu). Trebuie să înțelegi ce citești, scria Costin în prefață la Viiața lumii, ,că a ceti și a nu înțelege ieste a vântura vântul". Cantemir solicita cititorului să-i recepteze romanul ,cu voioasă simpatie", deci cu aderență consimțit la ideile textului nu lipsit de dificultăți stilistice. ,Ascultați și auziți", noima predicii, striga din amvon Antim Ivireanul
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
-o și alții, scrisă în 1838 (poate după un model străin). Postelnicul ieșean Andronache Zimbolici, un boiernaș "de tranziție" cam tomnatec, se căsătorește cu Agapița, o "demoazelă, de curînd ieșită din pensionat". Din mica ei bibliotecă "de cărți moralicești", ea "cetește pe Emile a lui Rousseau". În prezența unor prieteni, invitați la o partidă de vist cu "ceai și ciubuce", Andronache își surprinde soția, în budoar, în brațele unui tînăr. Imaginea celor doi amanți îmbrățișați, cu buzele lipite, este identică cu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
se unește cu porumbul verde sau cu grâul galben. Aici alături de ciobanul Cotigă, Cârțan află despre dacii cei drepți și viteji, despre Împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Și Întreabă: „Cum aș face bade Ioane să Învăț și eu a ceti? Ai să Înveți dacă vei voi D-apăi cum păcate să nu voiesc?” Gheorghe Cârțan, elevul, i-a relevat Învățătorului său, ciobanul Cotigă Ion, o minte capabilă să rețină multe informații. După cățiva ani a ajuns să citească și să scrie
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus În țară. Vine ’94, și cu el, Memorandul. Eu urmăream din doască În doască daravelile și eram necăjit că, ziceau ei Întruna, suntem neam rău de oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune și frumoase, da nu le prea credeam. Îs eu așa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Punch” în limba engleză (1878) Oare, care au fost motivele ce l-au determinat pe Eminescu să traducă o lucrare a unui autor american? Încă de la debutul său în publicistică, în 1870, Eminescu face prima referire la literatura americană: ” Am cetit cumcă în America ar fi o fată cu două capete și că un poet ar fi compus o poezie despre ea... Dar poezia era ciudată... Ei i lipsea tocmai partea ce o avea prea mult eroina sa. Oare poeziile junelui
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
spânzuraților, un film de Liviu Ciulei, București, Ed. Tehnică l Cornelia Pillat - Ion Pillat, Opere, vol. IV, București, Ed. Du Style. Se va acorda un premiu. LITERATURĂ PENTRU COPII ȘI TINERET. Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor, București, Ed. Humanitas l Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Cluj, Ed. Societății Culturale "Lucian Blaga" l Alexandru Mușina, Și animalele sunt oameni, Brașov, Ed. Aula. Se va acorda un premiu. DEBUTURI. Marius Theodor Barna, Erotica 2000, Pitești, Ed. Paralela 45 (teatru) l Alexandra Ciocârlie, Juvenal, București
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
mai îndeaproape, am găsit Biblioteca Moștenitorului ca fiind hotărîtoare pentru întreg destinul său; nu doar pentru trecut. Căci structurarea conțnutului livroid întîmplîndu-se după firea stăpînului - se dovedea a fi într-o ordine cumva premergătoare în ceea ce-l privea. În loc să-i cetesc în palmă, începui (cartomanțe alternativă!) să-i inspectez rafturile. Astfel că, labirintică și gorgonă, magnifica dădacă ce-l crescu pe Moștenitor își arătă pe îndelete splendorile. Bîntuită de Saturnul melancoliilor fără scăpare, propovăduind tristețea ca sănătate și intelectul ca viață
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
șase scrisori prin gazetele timpului, socotind că și-a făcut astfel datoria. Acest personagiu ridicol știa însă că poporul sărman e lipsit de instrucție elementară și că țărănimea nu citește gazetele. Nu știa însă că, dacă plugărimea i-ar fi cetit scrisorile, și-ar fi făcut cea mai proastă impresie despre cunoștințele în materie agricolă ale fostului învățător."7 Lunga călătorie în inima întunericului ajunge la capătul ei și întreaga țară se trezește la o nouă viață. Dublul textual imaginat de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
o zi, cîte o lună sau cîte un an fiecare rînd din acestea, dacă vrei să le înțelegi./ Nimeni nu te obligă, desigur, dar adresîndu-mă ție am dreptul de a-ți cere să nu crezi că ai înțles după ce ai cetit o dată, chiar dacă ești convins de asta, chiar dacă ai înțeles realmente. (...) Înțelegi liber atunci cînd înțelegerea ta a devenit gestul tău, liniștea ta, atunci cînd fulgerul este al tău, deși îl privesc sute de ochi." Închide ochii, astupă-ți urechile, adoarme
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
jurnal. Luna junimistului George Panu, spirit pozitiv și spirit critic, născut de Revoluție, numai cu doi ani mai vârstnic decât Eminescu, e cel mai aproape de Luna francezilor, de Luna științei, deși o știe și pe cea poetică, încărcată de verdeață. ,Cetind De la Terre ŕ la Lune a lui Jules Verne, mi-am adus aminte că un poet, cu câteva sute de ani înaintea lui, Ariosto, a tratat același subiect ca și Jules Verne. În epopeea sa Orlando furioso, Ariosto are un
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
două versuri numai - el, așa de prolix. Pentru ce? Pentru că neștiind nimic asupra acelor regiuni și neavând măcar ipoteze cum avem astăzi asupra spațiilor interplanetare, nu putea nici să zică, nici să inventeze altceva decât focul etern, admis pentru infern. Cetiți toată partea în care este descris voiajul înainte de a sosi la Lună, și veți vedea câte detalii, câte observații, câtă imaginație științifică! Îmi aduc aminte - că n-am mai cetit de mult pe Jules Verne - cum el exploatează legile fizice
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
nici să inventeze altceva decât focul etern, admis pentru infern. Cetiți toată partea în care este descris voiajul înainte de a sosi la Lună, și veți vedea câte detalii, câte observații, câtă imaginație științifică! Îmi aduc aminte - că n-am mai cetit de mult pe Jules Verne - cum el exploatează legile fizice aplicate într-un mediu îndepărtat de pământ; cum, de exemplu, paharele când stau la masă rămân suspendate în aer nemaiavând greutate; cum, aruncând pe fereastră un câne mort, acesta începe
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
această pagină din ziarul condus de Răzvan Dumitrescu își ratează scopul. l Dovadă și opiniile cititorilor de pe forumul ziarului, care sînt reconfortante. Iată cîteva: "Sunteți penibili!", "Secu lucrează", "Domnu Dezvăluiescu, da o carte, un articol, cevașilea, d-ale dlui Pleșu, cetiși oare?" "GARDIANU=MÎNA SECURIT|}II", "Ce vreți să spuneți cu articolul ăsta?", " Nu aveți pic de creier?" etc. l Ca să-i facă dlui Pleșu un cadou și mai frumos, Gardianul a recurs și la o josnicie. Tot pe prima pagină
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
și către toți supușii săi drept credincioși. Urările noastre". Il întrebasem pe filo-englez, (că era!) ce-i plăcea dumnealui cel mai mult din nemuritoarea Biblie a democrației rasei albe, în definitiv. Diogene luă în mână Carta, o răsfoi nițel, și ceti cu importanță paragraful 54: Nimeni nu va fi arestat sau închis, dacă o femeie anunță moartea oricărei persoane, în afara soțului ei... Ducând la piept Magna Carta, rostise solemn: Așa-i, nu poți să pui bază pe ele decât dacă ești
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
vederea ,operei" pe care o socoteam puțin și a mea. Am văzut ochii lui Beniuc, umezindu-se la ieșirea din teasc al ,Cîntecelor de pierzanie", iar cînd Vlasiu, care din sculptor ce era devenise datorită tipografiei mele și scriitor, a cetit din cartea proaspăt tipărită pasajul în care relata înștiințarea de pe front că tatăl său a dispărut fără urmă, am plîns împreună. Să vă spun că nu am recuperat niciun ban din cărțile tipărite, că librăriile cărora le-am trimis în
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]